Connect with us

G7

Țările G7 cer excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și își asumă să sprijine platforma pentru R. Moldova înființată de Franța, Germania și România

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, precum și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, au condamnat joi în termenii cei mai fermi atrocitățile comise de forțele armate rusești la Bucea și în alte câteva orașe ucrainene și au cerut excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. În prezența ministrului de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, miniștrii G7 s-au reunit joi la Bruxelles pentru a-și exprima disponibilitatea de a acorda asistență în continuare, inclusiv cu echipamente militare și mijloace financiare, pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva agresiunii Rusiei și să își reconstruiască țara. De asemenea, statele G7 au salutat eforturile Franței, Germaniei și România care au înființat platforma de sprijin pentru Republica Moldova.

Într-o declarație comună adoptată în urma întâlnirii organizate de președinția germană a G7 și găzduite de secretarul general al NATO, asemenea summitului G7 din 24 martie, țările G7 au afirmat că vor face tot ce trebuie pentru ca responsabilii atrocităților din Ucraina să fie trași la răspundere și urmăriți în justiție, au cerut Rusiei să își retragă complet forțele și echipamentele militare din Ucraina și au avertizat împotriva oricărei amenințări sau utilizări de arme chimice, biologice sau nucleare.

“Subliniem faptul că cei responsabili pentru aceste acte odioase și atrocități, inclusiv pentru orice atac care vizează civili și distrugerea infrastructurii civile, vor fi trași la răspundere și urmăriți în justiție. Salutăm și sprijinim activitatea în curs de desfășurare pentru a investiga și a aduna dovezi cu privire la aceste crime de război și la alte potențiale crime de război și crime împotriva umanității (…). Vom oferi sprijin pentru investigații, experți tehnici și finanțare. (…) Suntem convinși că a sosit momentul să suspendăm calitatea Rusiei de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului”, au transmis miniștrii de externe din țările G7.

Potrivit declarației adoptate, țările G7 subliniază că Rusia trebuie să se conformeze imediat ordinului obligatoriu din punct de vedere juridic al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de a suspenda operațiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul Ucrainei.

“Mai mult, îndemnăm Rusia să își retragă complet forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Avertizăm împotriva oricărei amenințări sau utilizări de arme chimice, biologice sau nucleare. Reamintim obligațiile Rusiei în temeiul tratatelor internaționale la care este parte și care ne protejează pe toți. Orice utilizare de către Rusia a unei astfel de arme ar fi inacceptabilă și ar avea consecințe grave. Condamnăm afirmațiile neîntemeiate și acuzațiile false ale Rusiei împotriva Ucrainei, un membru respectat al Convenției privind interzicerea armelor biologice și toxice și al Convenției privind interzicerea armelor chimice, care își respectă obligațiile legale în temeiul acestor instrumente. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la alte țări și actori care au amplificat campania de dezinformare a Rusiei”, au precizat țările G7.

Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, SUA și UE au mai cerut Rusiei să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul dreptului umanitar internațional și s-au angajat să să sprijine structura de coordonare umanitară a guvernului Ucrainei și să distribuie rapid sprijin umanitar.

Declarația țărilor G7 salută și eforturile Germaniei, Franței și României, care au înființat Platforma de sprijin pentru Republica Moldova, prin intermediul căreia au fost strânse donații de 695 de milioane de euro pentru această țară din partea a 40 de țări, inclusiv țări membre UE, SUA și alte țări G7.

“Felicităm acele state vecine Ucrainei care au dat dovadă de o mare solidaritate și umanitate prin primirea refugiaților ucraineni și a resortisanților țărilor terțe afectați de conflict. Confirmăm necesitatea unei asistențe internaționale sporite și vom continua să sprijinim aceste țări, inclusiv prin primirea mai multor refugiați. Războiul de agresiune al președintelui Putin împotriva Ucrainei a forțat deja milioane de civili, în special femei, copii și bătrâni, să își părăsească locuințele. Peste 4,2 milioane au trecut granița spre alte țări, aproape toate spre UE și Republica Moldova. Ne reiterăm îngrijorarea cu privire la riscul la care este expusă această populație vulnerabilă, inclusiv riscul de trafic de persoane și angajamentul nostru de a proteja acești refugiați. Miniștrii au acordat o atenție deosebită Republicii Moldova, care găzduiește cel mai mare grup de refugiați din Ucraina pe cap de locuitor. Miniștrii au convenit să își coordoneze în continuare asistența pentru răspunsul umanitar al Republicii Moldova și pentru reziliența pe termen lung a acesteia, în urma Conferinței de sprijinire a Republicii Moldova, găzduită în comun de Germania, Franța și România la 5 aprilie la Berlin, și a înființării Platformei de sprijinire a Republicii Moldova“, conchid miniștrii de externe din G7.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

UE și partenerii din G7 au decis noi plafoane la produsele petroliere rusești: Îl facem pe Putin să plătească pentru războiul său atroce împotriva Ucrainei

Published

on

Uniunea Europeană – împreună cu Coaliția internațională G7+ pentru limitarea prețurilor – a adoptat sâmbătă noi plafoane de preț pentru produsele petroliere rusești transportate pe mare, cum ar fi motorina și păcura, o decizie ce va afecta și mai puternic veniturile Rusiei și va reduce capacitatea acesteia de a purta războiul în Ucraina, informează Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene.

“Îl facem pe Putin să plătească pentru războiul său atroce. Rusia plătește un preț greu, deoarece sancțiunile noastre îi erodează economia, aruncând-o înapoi cu o generație. Astăzi, intensificăm și mai mult presiunea prin introducerea unor plafoane de preț suplimentare pentru produsele petroliere rusești. Acest lucru a fost convenit cu partenerii noștri din G7 și va eroda și mai mult resursele lui Putin pentru a purta războiul. Până la 24 februarie, la exact un an de la începutul invaziei, ne propunem să punem în aplicare cel de-al zecelea pachet de sancțiuni”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit sursei citate, decizia va contribui la stabilizarea piețelor globale de energie, în beneficiul țărilor din întreaga lume. Ea se adaugă plafonului de preț pentru țiței, în vigoare din decembrie 2022, și va completa interdicția totală impusă de UE privind importul de țiței și produse petroliere transportate pe mare în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite două niveluri de preț pentru produsele petroliere rusești: unul pentru produsele petroliere “premium-to-crude”, cum ar fi motorina, kerosenul și benzina, iar celălalt pentru produsele petroliere “discount-to-crude”, cum ar fi păcura și nafta, reflectând dinamica pieței. Prețul maxim pentru produsele “premium-to-crude” va fi de 100 USD pe baril, iar prețul maxim pentru produsele “discount-to-crude” va fi de 45 USD pe baril.

Potrivit Consiliului UE, Nivelul plafonului a fost stabilit în strânsă cooperare cu Coaliția pentru plafonarea prețurilor și va deveni aplicabil începând cu 5 februarie 2023.

Este prevăzută o perioadă de tranziție de 55 de zile pentru acele nave care transportă produse petroliere rusești, care au fost achiziționate și încărcate pe navă înainte de 5 februarie 2023 și descărcate înainte de 1 aprilie 2023.

În plus, Consiliul va reveni la revizuirea mecanismului de plafonare a prețurilor pentru țiței începând cu jumătatea lunii martie, iar revizuirea va avea loc în mod regulat la fiecare două luni.

Continue Reading

G7

România, prezentă la reuniunea G7+ axată pe securitatea energetică a Ucrainei: Bucureștiul a facilitat livrarea a peste 200 de generatoare către Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, desfășurată în sistem videoconferință, întrunire axată pe evaluarea situației infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive și repetate din partea Federației Ruse, respectiv pe stadiul și perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internațională pentru a gestiona consecințele acestor atacuri și a crește reziliența acesteia la nivel societal, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea de la București din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe, arată sursa citată.

 

Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și de ministrul afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a apreciat succesul acestui format, lansat la București în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe NATO, format care și-a dovedit relevanța în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Ministrul Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, având obiectivul de a înfrânge reziliența societății ucrainene, iar comunitatea internațională democratică nu poate permite acest lucru. Șeful diplomației române a pledat pentru creșterea asistenței acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii.

În ceea ce privește asistența oferită de România pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, și tranzitul a 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern și autorități locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franța.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, și planificarea unei noi reuniuni a trilateralei miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung.

Ministrul român a evidențiat și situația specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la resurse. A precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum și asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, ministrul român de externe a pledat pentru soluții sustenabile, mai structurate și cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina și întreaga regiune și a arătat că România va continua să sprijine consistent Ucraina și cetățenii săi, în cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași viziuni și obiective.

La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și Băncii Mondiale.

Continue Reading

G7

Japonia și Canada se angajează să-și consolideze legăturile economice și de securitate, în contextul ”ascensiunii unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare”

Published

on

© Justin Trudeau/ Twitter

Premierul canadian, Justin Trudeau, și omologul său japonez, Fumio Kishida, și-au afirmat joi, la Ottawa, dorința de a consolida legăturile economice, dar și parteneriatul în domeniul securității în regiunea Indo-Pacific, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am vorbit mult despre modul în care Canada poate fi un furnizor de încredere, nu numai de energie, ci şi de minerale esenţiale, resurse, inclusiv agricole”, a declarat Justin Trudeau în cursul unei conferinţe de presă comune în capitala canadiană.

Conform unui comunicat al Guvernului canadian, cei doi lideri și-au luat angajamentul să colaboreze îndeaproape pentru a dezvolta economiile noastre, pentru a crea locuri de muncă în ambele țări, pentru a consolida sistemul internațional bazat pe reguli și pentru a îmbunătăți securitatea regională, inclusiv prin intermediul recent anunțatei Strategii pentru Indo-Pacific a Canadei și a Strategiei de securitate națională a Japoniei.

În această regiune, Trudeau a arătat cu degetul ”ascensiunea unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare, fie că este vorba despre Rusia sau China (…) tot mai perturbatoare”.

Liderii au discutat despre consolidarea comerțului bilateral, a investițiilor și a inovării, precum și despre consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare și a securității economice pentru a crea locuri de muncă bune pentru clasa de mijloc și noi oportunități pentru întreprinderile noastre. Ei au vorbit despre extinderea cooperării în domenii precum agricultura și produsele agroalimentare, energia, mineralele critice și tehnologiile emergente.

De asemenea, au discutat despre angajamentul lor comun de a menține și de a se baza pe standardele înalte ale Acordului cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul transpacific (CPTPP), care facilitează creșterea și crearea de locuri de muncă pentru ambele țări.

Trudeau și Kishida au anunțat că la începutul primăverii anului 2023 vor avea loc o misiune de primire în Canada, care va întâmpina companiile japoneze care caută noi parteneri și oportunități de investiții în Canada în domeniul vehiculelor cu emisii zero și al bateriilor. Ei au anunțat, de asemenea, planul Canadei de a întreprinde o misiune comercială Team Canada în Japonia în luna octombrie, ca parte a Strategiei Indo-Pacific a Canadei.

Prim-miniștrii au discutat despre prioritățile Japoniei pentru viitoarea sa președinție a G7 și despre importanța continuării coordonării G7 pentru a susține sistemul internațional bazat pe norme, având în vedere provocările globale noi și emergente.

Aceștia vor menține o cooperare strânsă între membrii G7 pentru a denunța agresiunea nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Prim-ministrul Trudeau a evocat importanța menținerii activității în cadrul Consiliului consultativ pentru egalitatea de gen al G7.

Liderii au împărtășit preocupările cu privire la impactul global mai larg al agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, în special pentru Sudul Global, cu penurii și creșterea prețurilor la alimente, combustibil și îngrășăminte. Aceștia s-au angajat să colaboreze, inclusiv cu partenerii G7, pentru a găsi modalități practice de atenuare a acestor efecte, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, și pentru a aborda implicațiile semnificative ale acestora pentru regiunea Indo-Pacific.

De asemenea, prim-ministrul Trudeau a subliniat importanța angajării membrilor G7 în ceea ce privește problemele din întreaga lume, inclusiv protestele împotriva regimului din Iran și criza umanitară și de securitate din Haiti.

Prim-ministrul Kishida a împărtășit detalii despre noua strategie de securitate națională a Japoniei. Cei doi lideri au discutat despre preocupările lor cu privire la acțiunile Chinei în regiune și au convenit asupra importanței unei abordări coordonate a securității în Indo-Pacific.

Aceștia au vorbit despre preocuparea lor profundă cu privire la amenințarea reprezentată de programele de arme nucleare și de rachete balistice ale Coreei de Nord și și-au reiterat sprijinul pentru o dezmembrare completă, verificată și ireversibilă a armelor nucleare ale Coreei de Nord. Prim-miniștrii și-au reafirmat angajamentul față de efortul multinațional de a ajuta la monitorizarea sancțiunilor Națiunilor Unite împotriva Coreei de Nord, la care Canada contribuie prin intermediul operațiunii NEON.

În turneu pentru a se întâlni cu omologii săi din alte ţări din G7, a cărui preşedinţie a fost preluată de Japonia pentru un an, premierul japonez şi-a vizitat aliaţii din Europa în această săptămână înainte de a se deplasa în America de Nord.

După vizita sa în capitala Canadei, Fumio Kishida pleacă vineri la Washington.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL19 mins ago

Angela Merkel a primit Premiul pentru Pace al UNESCO pentru că a acționat ca “om de stat şi umanitarist de excepţie” în criza refugiaților

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului vor organiza, în martie, o conferință a donatorilor pentru populația din Turcia și Siria afectată de cutremur

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Turneu diplomatic fulger al lui Zelenski în Europa: După vizita la Londra, președintele Ucrainei se întâlnește la Paris cu Macron și Scholz și la Bruxelles cu liderii UE

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, primit la Palatul Buckingham de regele Charles al III-lea: În Marea Britanie, regele este pilot al forțelor aeriene. În Ucraina, fiecare pilot al forțelor aeriene este un rege

U.E.5 hours ago

UE mobilizează un nou ajutor de urgență în valoare de 6,5 milioane de euro pentru Siria și Turcia afectate de cutremure multiple

U.E.5 hours ago

Olaf Scholz critică cursa occidentală de înarmare a Ucrainei cu arme sofisticate

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Cancelarul Austriei amenință că va bloca declarația finală a summitului dacă nu se iau decizii concrete pentru a combate migrația ilegală: Vorbele goale nu sunt de ajuns

U.E.7 hours ago

Siria solicită ajutorul Uniunii Europene după ce numărul morților în urma cutremurului de luni a urcat la 2500

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden susține marți discursul privind Starea Uniunii, pregătit să prezinte “rolul motor al Americii în lume”, răspunsul occidental unit în fața Rusiei și gestionarea rivalității strategice cu China

ROMÂNIA2 days ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.4 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE6 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

Team2Share

Trending