PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, iar AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie, datele indicând o scădere de peste 2 puncte procentuale pentru PSD, o creştere de peste 1% pentru PNL şi o scădere de 3% pentru AUR, comparativ cu sondajul din luna martie.

Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi spun că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul din care face parte candidatul preferat pentru primărie, cei mai numeroşi din această categorie fiind votanţii PSD-PNL.

O treime dintre alegători declară însă că vor avea opţiuni politice diferite la europarlamentare şi la primărie.

Aproape un sfert dintre subiecţi consideră că prioritatea viitorului primar trebuie să fie crearea de locuri de muncă şi atragerea de investitori, iar aproape 20% consideră prioritar tot ceea ce ţine de sănătate.

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (80.6% din total eşantion), 28.4% dintre alegători indică PSD (faţă de 30.6% în martie), 26.7% PNL (faţă de 25.6% în martie), 14.4% AUR (faţă de 17.4%  în martie), 10.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei) (faţă de 9.8% în martie), 3.7% SOS Romania (faţă de 4.3% în martie), 5.3% UDMR (faţă de 4% în martie), 3.3% Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) (faţă de 3.1% în martie), 1.9% Partidul Pro România (faţă de 2.4% în martie), 1.9% REPER, 1.6% PUSL. 1.9% indică alt partid (faţă de 2.7% în martie).

© INSCOP

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut miercuri o convorbire cu secretarul american al apărării Lloyd Austin, anunțul fiind făcut imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate.

“Alături de Statele Unite și de aliați, România rămâne pe deplin solidară cu Ucraina. Vom continua să oferim sprijin multidimensional pentru susținerea efortului defensiv ucrainean împotriva agresiunii ruse. Este important să continuăm să răspundem împreună nevoilor de sprijin”, a transmis ministrul român al apărării.

În cadrul discuțiilor a fost reiterată necesitatea continuării eforturilor bilaterale în vederea consolidării securităţii euro-atlantice şi aprofundării Parteneriatului Strategic România-SUA.

“Parteneriatul cu Statele Unite reprezintă o prioriate pentru România şi pentru Ministerul Apărării Naționale. Continuăm să avansăm în dezvoltarea proiectelor comune, consolidând, astfel, cooperarea între țările noastre în plan militar. Am mulțumit secretarului american al apărării pentru prezența consistentă a trupelor americane pe teritoriul național”, a arătat ministrul apărării naţionale.

Discuțiile dintre cei doi oficiali au oferit, de asemenea, oportunitatea dezbaterii unor elemente de interes în pregătirea reuniunii Grupului de contact pentru Ucraina, care va avea loc vineri, 26 aprilie, precum și stabilirea obiectivelor comune în perspectiva Summit-ului de la Washington din această vară.

În final, atât partea română, cât și partea americană au reconfirmat angajamentul comun pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, speră că proiectul intitulat ”Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a centrului Guvernului României” să fie ”o bază solidă în implementarea reformelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și în procesul de aderare la OCDE”.

”Proiectul a fost un exemplu de succes care demonstrează că se pot realiza lucruri bune în administrație, atunci când lucrăm împreună pentru un scop comun. Îmi doresc ca rezultatele acestui proiect să continue să aibă un impact pozitiv, pe termen lung, în administrația publică din România și să fie o bază solidă în implementarea reformelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și în procesul de aderare la OCDE. Prin astfel de proiecte, ce nu țin tot timpul atenția publică, realizăm dezvoltare durabilă în România și vreau să le mulțumesc și să îi felicit pe toți cei implicați”, a subliniat Abrudean în cadrul conferinței de închidere a acestui proiect.

Potrivit informațiilor furnizate de Secretariatul General al Guvernului, proiectul a reprezentat un efort pentru îmbunătățirea guvernării publice în România, abordând aspecte precum dezvoltarea durabilă, guvernarea deschisă, guvernarea digitală, integritatea și inovarea în sectorul public.

Prin cele cinci componente ale proiectului au fost aduse schimbări semnificative în modul în care administrația publică funcționează și interacționează cu cetățenii dintre care:

• Consolidarea capacității Centrului Guvernului de a coordona politici interministeriale în concordanță cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
•  Promovarea guvernării deschise în România pentru a crește colaborarea dintre instituțiile publice și societatea civilă și pentru a asigura o guvernare mai transparentă și participativă.
• Modernizarea administrației și îmbunătățirea serviciilor publice, prin transformare digitală.
• Promovarea integrității în sectoare critice precum sănătatea, educația și întreprinderile publice.
• Creșterea capacității de inovare în sectorul public, dezvoltând la nivelul Secretariatului General al Guvernului primul Laborator de inovare în sectorul public.