Presedintele Traian Basescu a declarat vineri ca Ziua Europei se desfasoara anul acesta sub semnul unor amenintari greu de inteles de statele occidentale care nu cunosc “ambitiile teritoriale care ii anima pe liderii fostului imperiu sovietic”.
Seful statului a mai aratat, cu ocazia unei receptii gazduite la Cotroceni, ca Uniunea Europeana nu stie cum sa se raporteze inca pe deplin fata de aceste amenintari, incercand sa mentina un echilibru fragil intre “imperativul conservarii legitimitatii internationale care i-ar impune o riposta severa si necesitatea apararii intereselor individuale ale statelor membre care reclama, dimpotriva, o atitudine ingaduitoare”.
Vă prezentăm discursul integral susţinut de şeful statului, redat de Administratia Prezidentiala:
„Doamnelor şi domnilor ambasadori şi reprezentanţi diplomatici,
Doamnelor şi domnilor miniștri,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Doamnelor şi domnilor,
Ziua de 9 mai are o triplă semnificație pentru poporul român: proclamarea Independenței de stat a României în 1877, încheierea celui de-al Doilea Război Mondial cu victoria coaliției Națiunilor Unite în 1945 și Ziua Europei Unite, care a devenit şi ziua românilor odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007.
Anul acesta se îndeplinesc 137 de ani de la proclamarea independenței de stat a României, un moment fondator pentru statul român modern, care a precedat şi determinat în mod hotărâtor realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Voinţa, viziunea şi capacitatea de sacrificiu ale generaţiilor care au înfăptuit independenţa de stat şi unirea României constituie cel mai bun exemplu de urmat pentru liderii de azi sau cei de mâine ai naţiunii române şi se cuvine să fie întâmpinat cu o recunoştinţă mereu reînnoită.
Tot astăzi sărbătorim și Ziua victoriei împotriva fascismului, care, alături de stalinism, a marcat în modul cel mai odios omenirea în secolul XX. Victoria coaliției Națiunilor Unite, la 9 mai 1945, asupra forţelor celui de-al treilea Reich a pus capăt celui mai devastator război de agresiune cunoscut până la acest moment şi a interzis ideologia criminală care l-a animat. Pentru români, victoria din cel de-Al doilea Război Mondial a fost umbrită de deturnarea brutală a ţării de la cursul său natural de dezvoltare de către o forţă şi de către o ideologie care îi erau străine. Forţa opresivă a comunismului nu este cu nimic mai mică, iar efectele sale cu nimic mai scuzabile, faţă de forţa opresivă a fascismului şi, ca atare, pentru noi, celebrarea victoriei aliate din 1945 nu poate fi completă decât cu sărbătorirea victoriei asupra comunismului din 1989.
Doamnelor şi domnilor,
Ziua Europei este sărbătorită anul acesta într-un context intern şi extern marcat de un sentiment de neîncredere în abilitatea Europei de a fi unită şi de a produce rezultate conform aşteptărilor cetăţenilor.
În două săptămâni, cetăţenii europeni sunt chemaţi la urne pentru alegerea componenţei viitorului Parlament European, pe fondul unei uzuri marcate a proiectului european în percepţia publică.
Ritmul lent de redresare economică – chiar dacă aceasta este reală şi se reflectă în cifre – nu este suficient pentru a reclădi convingerile europene puternic zdruncinate de criza prelungită.
Cu atât mai dificilă este această întreprindere atunci când efectele recesiunii economice sunt capitalizate politic de partide cu mesaj populist sau naţionalist. Acestea au demonstrat că nu au nicio reţinere – de ordin moral sau de altă natură – atunci când fac uz de manipulare pentru a ţinti electoratul cu sloganuri care se centrează pe nemulţumirile sale – legitime, altminteri – şi mai ales pe nemulţumirile celor defavorizaţi.
Riscul cel mai mare este ca alegerile din 25 mai să devină mijlocul prin care partidele populiste să confişte agenda de integrare europeană printr-o reprezentare exagerată în Parlamentul European. Intrarea masivă a acestora în legislativul european ar contrazice pur şi simplu ideea pe care se clădeşte Uniunea Europeană, ca formă de solidarizare a statelor şi naţiunilor europene într-un demers comun de conservare a păcii şi de asigurare a prosperităţii.
Părinţii fondatori ai Uniunii Europene, oameni care au trecut prin cele două războaie mondiale şi au cunoscut efectele devastatoare ale încleştării în forma cea mai brutală a sentimentelor naţionaliste, ar fi uimiţi să afle că astăzi Europa poate încă deveni locul în care se manifestă strident mesaje discriminatorii, calomnioase sau homofobe. De aici până la apariţia de manifestări violente în stradă faţă de reprezentanţii anumitor popoare sau etnii nu ar mai fi decât un pas.
Situaţia pe care o trăim în acest moment este o provocare pentru partidele tradiţionale şi în primul rând pentru populari şi social-democraţi. Îmi pun speranţa în experienţa politică îndelungată a ambelor formaţiuni şi în capacitatea lor de a găsi calea potrivită către mintea şi inima alegătorilor europeni.
Doamnelor şi domnilor,
Capacitatea Uniunii Europene de a-şi pune laolaltă toate forţele într-un efort unic este pusă la încercare într-o situaţie extremă pe care statele vest-europene nu o pot compara cu nimic din istoria lor contemporană, dar care pentru România şi țările din regiune din fostul lagăr socialist trezeşte amintiri dureroase din vremea Uniunii Sovietice.
Ziua Europei pe care o marcăm astăzi se derulează sub semnul unor amenințări faţă de care Uniunea Europeană nu ştie cum să se raporteze încă pe deplin, preferând să menţină un echilibru fragil între imperativul conservării legitimității internaţionale – care i-ar impune o ripostă severă – şi necesitatea apărării intereselor individuale ale statelor membre – care reclamă dimpotrivă o atitudine îngăduitoare din partea acestora.
Mărturisesc că această dilemă existenţială este cu greu înţeleasă de statele care se află la câteva sute de kilometri de punctele de conflict şi care cunosc ambiţiile teritoriale care îi animă pe liderii fostului imperiu sovietic. Pot doar nădăjdui că experienţa noastră, a statelor care au suferit de pe urma Uniunii Sovietice, va fi suficient de convingătoare în NATO şi Uniunea Europeană pentru a preveni ceea ce mai târziu poate fi imposibil de reparat. Iar astăzi am avut o demonstraţie cum înalţi demnitari, preşedintele Federaţiei Ruse, şi Dmitri Rogozin, unul a vizitat proaspăt ocupata Crimee, iar altul a ţinut să fie prezent la demult ocupata Transnistrie.
Doamnelor şi domnilor,
Principalul mesaj al Zilei Europei este acela de unitate.
Avem nevoie de unitate şi solidaritate în interiorul Uniunii Europene atât pentru a contracara ofensiva partidelor populiste şi extremiste, cât şi pentru a ne apăra interesele faţă de agresiunile externe – nu mai puţin importante, cele care vin din partea Federaţiei Ruse.
Au rămas celebre cuvintele lui Robert Schuman din 1950, potrivit cărora «Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto».
De la declanşarea crizei financiare şi economice în a doua parte a anului 2008, Europa a făcut paşi semnificativi în sensul realizărilor concrete pe care le viza Schuman.
S-a dezvoltat legislaţia comună pentru consolidarea monedei comune – prin instituirea Uniunii Bancare -, s-a întărit cadrul de guvernanţă europeană asupra politicilor economice şi de ocupare şi, nu în ultimul rând, s-a adus în prim-planul agendei europene procesul de coordonare a politicilor naţionale de creştere. Toate acestea contribuie fără nicio îndoială la aşezarea creşterii economice în Europa pe un fundament mai solid şi demonstrează că Uniunea Europeană înaintează către crearea unor politici economice comune în adevăratul sens al cuvântului.
Având în vedere contextul prezent, ne putem gândi că pasul imediat următor este constituirea unei autentice Uniuni a Energiei în Europa, după care ar putea urma – cel puţin la nivel de reflecţie – reluarea ideii instituirii Uniunii Europene a Apărării, pentru ca mai târziu să ajungem și la Statele Unite ale Europei.
Doamnelor şi domnilor,
Alegerile pentru Parlamentul European din acest an au o miză majoră. Alegătorii sunt chemaţi să se pronunţe nici mai mult, nici mai puţin, asupra modului în care apreciază viabilitatea proiectului de integrare europeană.
Îmi doresc ca oferta electorală constructivă a candidaţilor să fie convingătoare, iar partidele europene tradiţionale să găsească mijloacele de a arăta electoratului că integrarea europeană constituie pe termen lung singura opţiune de dezvoltare şi securitate.
Cu prilejul Zilei Europei, îi îndemn pe români să ţină cont de faptul că alegerile pentru Parlamentul European au aceeaşi importanţă pentru viitorul lor ca alegerile din plan naţional şi îi chem să meargă în număr cât mai mare la votul din 25 mai.
La mulţi ani, Europa şi cetăţeni europeni! La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!”.
.
.
