România s-ar putea confrunta cu urmări negative fără precedent în cazul în care deznodământul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale va fi unul favorabil pentru candidatul care urmărește să deturneze România de la angajamentele sale europene și euro-atlantice.
Surse guvernamentale și din sectorul financiar-bancar au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că tensiunea în rândul creditorilor externi și partenerilor României este la cote maxime, în așteptarea rezultatului cursei de duminică.
Conform acestora, țara noastră ar fi vizată de mai multe decizii cu efect negativ în cazul în care se concretizează un scenariu ca la Palatul Cotroceni să ajungă un președinte suveranist:
A. Retrogradarea ratingului de țară.
Amintim că agenția de rating Fitch a decis în luna decembrie a anului trecut să revizuiască perspectiva ratingului de țară al României de la ”stabilă” la ”negativă” ca urmare a incertitudinii politice. Agenția menționa atunci că ratingul de ”BBB-” este susținut de apartenența la Uniunea Europeană, România putând să se dezvolte cu ajutorul fondurilor europene și de redresare ce îi revin prin statutul de membru.
Recent, agenția de rating S&P Global semnala că turbulențele politice actuale din România pun din ce în ce mai multă presiune pe ratingul recomandat pentru investiții.
O cădere a României în categoria ”nerecomandat pentru investiții” (n.r. junk) ar știrbi credibilitatea țării în ochii creditorilor și ar transmite un mesaj negativ cu impact profund asupra dezvoltării economiei românești, incapabilă să se mai împrumute într-un astfel de scenariu.
B. Presiune uriașă asupra sistemului bancar, cu efecte asupra fluxurilor de capital și economiei.
Băncile din România au expunere de 80 de miliarde de euro în raport cu populația și companiile private și de 20 de miliarde de euro în raport cu statul român.
Fără încrederea că cei creditați vor avea capacitatea să își returneze împrumuturile, sistemul bancar nu poate funcționa.
O eventuală victorie a candidatului suveranist va conduce inclusiv la o evaluare fără precedent a riscului de a deține titluri de stat în condițiile în care credibilitatea țării va fi puternic zdruncinată atât în raport cu creditorii internaționali, cât și cu partenerii occidentali.
O decizie de vânzare a titlurilor de stat în regim de urgență ar trimite România rapid în categoria junk.
C. Devalorizarea leului în raport cu euro. Imediat după primul tur al alegerilor, moneda națională s-a depreciat în raport cu moneda europeană, depășind pragul psihologic de 5 lei. Banca Națională a României a fost nevoită să intervină în piață pentru a stabiliza cursul, în contextul unor ieșiri substanțiale de capital.
D. În relația cu Comisia Europeană, se așteaptă un suspendare a fondurilor europene ca primă măsură. La mijlocul lunii februarie a acestui an, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, își arăta îngrijorarea față de posibilitatea ca România să piardă fonduri din Planul Național de Redresare, o sursă de finanțare în valoare de 28, 5 miliarde de euro consolidată pe doi piloni: 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
În fața unui astfel de tsunami de măsuri, România ar avea capacitatea de a face față doar câteva săptămâni, potrivit evaluărilor din zona financiară.
Mesajul lor a fost dublat câteva zile mai târziu, pe 15 mai, de șase senatori, trei republicani și trei democrați, prin care lansau un apel la adresa românilor să-și aleagă un nou lider care “să traseze calea aprofundării parteneriatului cu SUA și reafirmării rolului României în Europa”.
