Un detașament al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii din Europa (USAFE), compus din aproximativ 100 de militari și patru aeronave F-16 Fighting Falcon, au sosit vineri, 22 septembrie, în Baza 86 aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță” de la Borcea, a anunțat vineri Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Militarii americani vor executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, precum șimisiuni de antrenament în comun cu militari și aeronave F-16 Fighting Falcon din cadrul Forțelor Aeriene Române.

Misiunile de poliție aeriană și cele de instruire desfășurate în comun contribuie la creșterea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele ale SUA.

Amintim că secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat în urmă cu două săptămâni că SUA vor trimite avioane de luptă F-16 pentru a consolida misiunile de poliție aeriană în România în contextul fragmentelor de dronă similare cu cele folosite de Rusia care au fost găsite pe malul românesc al Dunării, aproape de granița cu Ucraina.

Președintele Klaus Iohannis a enunțat joi, la New York, trei condiții “sine qua non” (indispensabile) pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, subliniind că Republica Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina și că securitatea transatlantică, cea a Ucrainei și cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate.

Șeful statului a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum, desfășurat sub tema “Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”, iar apoi a interacționat cu studenții pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, relația României cu Republica Moldova, consolidarea flancului estic al NATO sau reacția României la incidentele cu fragmentele de dronă ale Rusiei căzute pe teritoriul țării noastre ca urmare a atacurilor împotriva Ucrainei.

“Un lucru este evident: pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câștige. Dar ce fel de rezultat final poate fi acceptat de către Ucraina și de către comunitatea internațională? În acest sens, cred că trebuie avute în vedere câteva condiții sine qua non”, a spus Iohannis.

În primul rând, a arătat președintele, nu poate exista pace fără a garanta pe deplin și a restaura independența, integritatea teritorială și suveranitatea depline ale Ucrainei.

“Trebuie să lucrăm împreună pentru a oferi asigurările necesare Ucrainei că o pace pe termen lung nu va fi desființată de o altă agresiune a Rusiei. Acesta a fost motivul pentru care România s-a alăturat Declarației G7 în sprijinul Ucrainei”, a amintit el.

În al doilea rând, a apreciat Iohannis, Ucraina și Republica Moldova trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

“Știm din propria noastră experiență că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces cu adevărat transformator – cultivând democratizarea, dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea. O decizie rapidă de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele țări reprezintă un imperativ“, a adăugat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că a treia condiție este aceea că nu poate exista pace fără justiție.

“Agresorul trebuie să plătească prețul pentru agresiunea sa, în baza instrumentelor de drept internațional. Toți cei care au comis crime oribile în Ucraina și împotriva Ucrainei trebuie să fie aduși în fața justiției”, a spus el.

“Toate țările cu aceeași viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susținem Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Cu toate acestea, modul de ieșire din acest război și de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internațională. Există actori la nivel internațional care deja monitorizează atent unitatea și hotărârea noastre. Mai direct spus, nu ne putem permite să fim slabi, divizați sau incoerenți în răspunsul nostru. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum și comunitatea noastră de valori și securitate. Trebuie să apărăm democrația și să respingem tirania. Trebuie să apărăm diplomația și dialogul și să respingem folosirea forței în relațiile internaționale”, a conchis Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și a fost invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.

Oficialii militari americani au marcat marți finalizarea unei modernizări de 34 de milioane de dolari la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, o bază strategică din centrul României, unde peste 100 de milioane de dolari sunt cheltuite pentru inițiative menite să extindă raza de acțiune a Forțelor Aeriene americane în sud-estul Europei, relatează publicația americană Stripes.

Lucrările la Baza 71 Aeriană includ o nouă facilitate de operațiuni a escadrilei, un hangar pentru avioane și o platformă de parcare, potrivit unei declarații de marți a Corpului de ingineri al Armatei SUA, menționează sursa citată.

Facilitatea de operațiuni va fi folosită ca “centru principal” pentru planificarea și dirijarea misiunilor care operează de la bază, a precizat Corpul de Armată.

Între timp, un nou hangar de aeronave de 14.000 de metri pătrați a fost proiectat pentru a găzdui mai multe avioane de război NATO.

“Aceste proiecte contribuie la asigurarea faptului că baza poate susține operațiunile avioanelor și echipajelor SUA și NATO”, se arată în comunicat.

România a fost un punct central pentru Pentagon, care încearcă să intensifice operațiunile în regiunea Mării Negre. Pe lângă avioanele de luptă, Forțele Aeriene zboară în mod obișnuit și drone MQ-9 Reaper de la Câmpia Turzii, oferind aliaților o capacitate suplimentară de supraveghere nu departe de granița României cu Ucraina.

Inițiativele de la Câmpia Turzii fac parte dintr-un program mai amplu de construcții la bază, care implică alte nouă proiecte și depășește în total 100 de milioane de dolari. 

Alte construcții în valoare de 220 de milioane de dolari au loc la alte instalații din România, inclusiv la un teren de antrenament din Cincu și la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, care servește ca principal centru de operațiuni al armatei americane în România.

Proiectele din România “contribuie la pregătirea și capacitatea de reacție a forțelor americane din Europa” și “consolidează apărarea și securitatea colectivă a aliaților din NATO”, a declarat Roger Vogler, șeful departamentului de inginerie și construcții

Fondurile pentru acestea sunt alocate prin intermediul Iniţiativei de Descurajare a US European Command, care se concentrează pe întărirea capabilităţilor militare prin pregătirea teritoriului NATO împotriva agresiunilor ruseşti.

Americanii au început în 2021 lucrările de modernizare ale Bazei Aeriana Câmpia Turzii în care SUA vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost alocate pentru anul trecut și au reprezentat cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021 prin intermediul Inițiativei pentru Descurajare Europeană, program lansat de SUA în 2014, după ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea.