Ucraina și Republica Moldova au aderat joi, 1 ianuarie 2026, la zona de roaming mobil a Uniunii Europene, ca parte a aprofundării integrării dintre UE, Kiev și Chișinău. Cele două țări, care sunt candidate la aderarea la UE, au intrat în așa-numita zonă „roam like at home” a blocului european.
Măsura le permite moldovenilor și ucrainenilor să efectueze apeluri, să trimită mesaje text și să utilizeze date mobile pe întreg teritoriul Spațiului Economic European (SEE) fără a suporta costuri suplimentare, în timp ce rezidenții țărilor din SEE beneficiază de aceleași drepturi atunci când călătoresc în Ucraina și Republica Moldova.
Ucraina și Republica Moldova sunt primele țări din afara SEE — care este alcătuit din toate cele 27 de state membre ale UE, plus Liechtenstein, Norvegia și Islanda — cărora li se acordă acces la acest sistem, relatează TVP World.
Decizia de a include Republica Moldova și Ucraina în zona de roaming a fost luată de UE în iulie 2025, ca parte a eforturilor Bruxelles-ului de a aprofunda legăturile cu cele două țări candidate și de a sprijini „integrarea lor economică graduală în piața internă a UE”.
Comisia Europeană a declarat într-un comunicat din iunie că roamingul mobil va fi „primul domeniu în care UE va extinde tratamentul de piață internă către Ucraina”.
Schema „Roam like at Home”, instituită de UE în 2017, este concepută pentru a permite consumatorilor să își utilizeze datele și serviciile mobile pe teritoriul întregului bloc la același cost ca acasă și cu aceeași calitate și viteză a rețelei.
Aprofundarea legăturilor
Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce țara a fost invadată de Rusia.
Pe lângă faptul că a reprezentat un gest extrem de simbolic de aliniere la Occident, demersul a fost interpretat pe scară largă drept un mijloc de consolidare a securității Ucrainei pe termen viitor în fața Moscovei agresive.
Republica Moldova, care se învecinează cu Ucraina, a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și este, de asemenea, ținta unor eforturi de destabilizare din partea Moscovei, inclusiv prin prezența unor trupe rusești în regiunea sa estică, Transnistria, încă din 1991.
Regiunea separatistă, predominant vorbitoare de limbă rusă, s-a desprins de Republica Moldova după un conflict scurt la începutul anilor 1990, însă este recunoscută în mod covârșitor de comunitatea internațională ca făcând parte din teritoriul Republicii Moldova.