Italia a devenit prima economie dezvoltată, din grupul G7, care s-a alăturat programulului global de investiții al Chinei,  în ciuda îngrijorărilor generate printre aliații occidentali ai statului italian, informează Politico.eu

În cadrul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Roma au fost semnate 29 de contracte în valoare de 2,5 miliarde de euro (2,8 miliarde de dolari).

Proiectul este gândit ca un nou ,,drum al mătăsii” care, la fel ca vechiul traseu comercial, își propune să lege China de Europa.

Aliații Italiei din Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de influența crescândă a Chinei.

Despre ce este vorba în proiectul chinezesc?

Noul ,,drum al mătăsii” are un alt nume – Inițiativa Belt and Road (BRI) – și implică un val de finanțări chineze pentru proiectele majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale. Criticii proiectului consideră că acesta reprezintă, de asemenea, o încercare îndrăzneață din partea Chinei de a căpăta și mai multă influență geo-politică și strategică, relatează BBC.

Inițiativa a finanțat deja trenuri, drumuri și porturi, iar firmele chinezești de construcții au primit contracte lucrative pentru a conecta porturi și orașe – finanțate prin împrumuturi de la bănci chineze.

Deși, nivelurile crescute ale datoriilor națiunilor din Africa și Asia de Sud către China au ridicat îngrijorări în Occident, realitatea este că investițiile chineze au contribuit la construirea de drumuri și căi ferate care altfel nu ar fi fost posibile:

• În Uganda, banii chinezilor au construit un drum de 50 km (30 mile) către aeroportul internațional
• În Tanzania, un mic oraș de coastă, are acum potențialul de a deveni cel mai mare port al continentului

Iar în Europa, întreprinderile chineze au reușit să cumpere 51% din autoritatea portuară din portul Pireu de lângă Atena în 2016, după ani de criză economică în Grecia

Ce proiecte au fost semnate la Roma?

În numele Italiei, vicepremierul Luigi Di Maio, liderul mișcării populiste Cinci Stele, a semnat acordul-umbrelă (sub forma unui memorandum de intenție), făcând Italia în mod oficial parte la dimensiunea economică a noului Drum al Mătăsii și la Inițiativa pentru un Drum maritim al Mătăsii pentru secolul XXI .

Cele două țări au promis o cooperare economică mai strânsă, în special în domeniile conectivității, transportului, infrastructurii și comerțului. Nicio parte nu a luat cuvântul în timpul ceremoniei de semnare, care a fost punctul culminant al unei călătorii de trei zile în Italia întreprinsă de președintele chinez Xi Jinping.

Miniștrii au semnat acorduri privind energia, finanțarea și producția agricolă, urmați apoi de șefii marilor companii italiene de gaz și energie și de firmele de inginerie – cărora le va fi oferită intrarea pe piața chineză.

Compania de Comunicatii si Constructii din China va avea acces la portul Trieste pentru a iniția legături cu Europa Centrală si de Est. Chinezii vor fi, de asemenea, implicați în dezvoltarea portului din Genova.

Președintele italian Sergio Mattarella a declarat vineri că semnarea inițiativei ,,Belt and Road” va întări legăturile dintre Italia și China.

,,Este un drum pe ambele sensuri care sper că aduce un schimb de idei și de cultură și nu doar comercial și de afaceri”, spunea acesta, citat de Politico.eu

Cele două țări au semnat, de asemenea, acorduri de cooperare privind subiecte de la comerțul electronic la start-up-uri și evaziune fiscală.

Temeri în rândul partenerilor euro-atlantici

Apropierea Italiei de Beijing a ridicat temeri la Washington și în întreaga Europă, premierul italian Giuseppe Conte fiind nevoit să-i liniștească pe aliații tradiționali ai Italiei că acest acord reprezintă o ,,colaborare echilibrată și reciproc avantajoasă, care respectă, totodată, cooperarea dintre UE și China.”

Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a insistat marți că această mișcare ar fi bună pentru economia țării, permițându-i să sporească exporturile către ,,o piață cu o dimensiune enormă” și că semnarea acordului nu prezintă niciun risc pentru poziția geopolitică a Italiei . ,,Acordul nu ne pune la îndoială alianța euro-atlantică”, a declarat el pentru parlament, potrivit The Guardian.

Conte a susținut că memorandumul este în deplinătate conform cu strategia UE de consolidare a legăturilor de infrastructură între Europa și Asia. ,,De fapt, memorandumul promovează acest lucru așa cum niciun alt stat membru nu a făcut-o până acum în relațiile sale cu Beijingul”, a spus el, citat de aceeași sursă.

De altfel, UE a emis săptămâna trecută o comunicare comună a Comisiei Europene cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care reevalua abordarea europeană față de parteneriatul strategic cu China și care constata că este nevoie de o echilibrare a cooperării în domenii de interes comun în raport cu tendințele extrem de competitive ale Chinei la nivel global.

Documentul, lansat în contextul mai larg al pregătirilor pentru Summitul UE-China din 9 aprilie, propunea spre dezbatere în Consiliul European din 21-22 martie 10 puncte de acțiune, formulate cu referire la relațiile bilaterale cu China, ,,într-un spirit de respect reciproc”. Propunerile se refereau la modalitățile concrete în care UE poate acționa pentru a-și consolida competitivitatea, pentru a asigura un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile și pentru a proteja economia de piață împotriva unor eventuale denaturări. 

Citiți și Uniunea Europeană își schimbă abordarea în relațiile cu China pentru a echilibra parteneriatul strategic și pentru a-l face mai categoric și realist

În acest sens, întâlnirea dintre șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, și ministrul de externe chinez, Wang Yi, de la începutul săptămânii, a avut loc tot în contextul pregătirilor pentru reuniunea blocului cu omologii chinezi, ca parte a dialogului strategic UE-China. În declarația de după întrevederea celor doi, care s-a desfășurat într-un ,,spirit extrem de pozitiv și prietenos”, Înaltul Reprezentant informa că părțile au ,,identificat domenii potențiale pentru a face mai mult împreună în sfera internațională și modul prin care ne putem asigura că relațiile dintre Uniunea Europeană și China sunt asezate pe un parcurs echitabil, respectuos, echilibrat și reciproc avantajos”.

Citiți și Federica Mogherini, dialog strategic cu ministrul de externe al Chinei Wang Yi: ,,Este pentru prima oară când ministrul chinez de externe participă la un Consiliu pentru Afaceri Externe și cred că asta spune multe despre nivelul intensității schimburilor și a cooperării noastre care a atins un nivel fără precedent”

De asemenea, președintele Donald Tusk, declara după summit-ul european de joi și vineri, că liderii din UE au discutat ,,despre prioritățile summitului de luna viitoare cu China”, stabilind că scopul va fi ,, să ne concentrăm pe realizarea unei relații echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață”, potrivit unui comunicat al instituției.

În timpul vizitei în Italia, pe lângă obiectivul aderării Italiei la Inițiativa ,,Belt and Road”, președintele Mattarella și premierul Conte au purtat discuții aprofundate cu Președintele Republicii Populare Chineze și pe tema relațiilor bilaterale și problemelor internaționale și regionale de interes comun, se arată într-un comunicat al guvernului italian.

Potrivit aceluiași comunicat, părțile au considerat că relațiile dintre cele două țări au înregistrat progrese importante de la înființarea Parteneriatului Strategic Global Bilateral cu 15 ani în urmă, atât în ​​ceea ce privește dezvoltarea încrederii reciproce, cât și a colaborării concrete. Prin urmare, Italia și China au decis ca, ,,în contextul situației internaționale actuale caracterizată prin schimbări profunde și complexe, consolidarea și promovarea, în spiritul respectului reciproc și al beneficiilor comune, a relației de parteneriat strategic global intenționează să contribuie la pacea și stabilitatea mondială, la dezvoltarea durabilă și la prosperitate”.

Cele două părți vor avea ocazia unui nou schimb de opinii la Summit-ul bilateral UE-China de pe 9 aprilie, fiind posibil ca premierul Giuseppe Conte să mai participe la un Summit al BRI care va avea loc în China tot în aprilie.

Kazahstanul și-a redenumit capitala Nur-Sultan, în cinstea conducătorului țării, care a demisionat săptămâna aceasta, informează Agerpres.

Decretul de a schimba numele orașului din Astana a fost emis sâmbătă de președintele interimar, Kassym-Jomart Tokayev, care a preluat puterea după ce Nursultan Nazarbayev a demisionat marți.

Nazarbayev a condus țara bogată în petrol timp de 30 ani, de la căderea Uniunii Sovietice, mai întâi ca lider comunist, apoi ca președinte după independență.

Liderul în vârstă de 78 de ani și-a anunțat demisia într-o apariție publică surprinzătoare la televiziunea națională marți seara.

Citiți și Ultimul lider al epocii sovietice demisionează din funcție. Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, predă, după trei decenii, puterea unui aliat apropiat din partidul său Nur Otan

,,Am luat o decizie, care nu era ușor pentru mine, să demisionez în funcția de președinte”, a spus Nazarbayev, menționând că ,,în calitate de fondator al statului independent kazah, îmi dau seama că acum sarcina mea este de a facilita creșterea unei noi generații de lideri care vor continua reformele desfășurate în țară”, a adăugat acesta.

El a mai spus că va continua să fie președinte al puternicului consiliu de securitate al țării (funcție în care s-a autoproclamat pe viață) și liderul partidului Nur Otan, care domină parlamentul și din care provine președintele intermar, un apropiat al lui Nazarbayev.

Forțele Democrate Siriene (FDS) susținute de SUA declară că “califatul” de cinci ani al grupului Statul Islamic s-a încheiat după ce militanții au fost învinși în Siria, informează Agerpres.

Luptătorii FDS ridică acum steaguri de victorie în Baghuz, ultima fortăreață a grupului jihadist.

La vârful său de putere, Statul Islamic a controlat un teritoriu de 88.000 km pătrați (34.000 km2) care se întinde în Siria și Irak. Însă și acum, în ciuda pierderii masive de teritorii, grupul este încă văzut ca o amenințare majoră la adresa securității globale.

În pofida înfrângerii la Baghouz, Statul Islamic continuă să aibă o prezenţă ,,reziduală” în regiuni vaste din Irak şi în zonele deşertice din Siria, potrivit unei hărţi prezentate public în această săptămână de preşedintele american, Donald Trump, elaborată de o agenţie de informaţii a SUA, scrie EFE, preluat de Agerpres.

De asemenea, gruparea jihadistă își păstrează prezența în regiune și are filiale în alte țări, cum ar fi Nigeria, Yemen, Afganistan și Filipine.

Cum s-a desfășurat bătalia finală?

Ultimul asalt al SDF asupra ultimului bastion al Statului Islamic, la Baghouz, lansat la începutul lunii februarie, a fost ultima fază a unei operaţiuni lansate în septembrie 2018 pentru a elimina gruparea din ultimele zone aflate sub controlul său din Siria. De atunci, operaţiunile au fost încetinite, mai ales în ultima lună, din cauza prezenţei a mii de civili în Baghouz, dintre care majoritatea au fost evacuaţi înainte de asaltul final.

De la reluarea campaniei militare a forţelor antijihadiste în septembrie trecut, peste 750 de combatanţi FDS au murit în lupte şi un număr aproape dublu de jihadişti, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.

Alianța a fost nevoită să încetinească ofensiva luna aceasta după ce a ieșit la iveală că în zonă exista și un număr mare de civili, adăpostiți în clădiri, corturi și tuneluri. Mii de femei și copii, cetățeni străini printre aceștia, au fugit din cauza luptelor și a penuriei grave de alimente pentru a se deplasa la taberele conduse de FDS pentru persoanele strămutate.

Mulți luptători ai Statului Islamic au abandonat Baghuz, dar cei care au rămas au continuat rezistența, trimițând sinucigași înarmați cu bombe înaintea forțelor ofensive.

Cu toate acestea, Forțele Democratice Siriene ,,declară eliminarea totală a așa-numitului califat și înfrângerea teritorială a ISIS în proporție de 100% [grupul SI]”, a transmis pe Twitter Mustafa Bali, șeful biroului de presă al FDS.

,,În această zi unică, comemorăm mii de martiri ale căror eforturi au făcut posibilă victoria”, mai scrie acesta.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statul Islamic a fost învins încă de la sfârșitul anului trecut, anunțând planurile de retragere a trupelor americane, o mișcare care i-a îngrijorat pe aliați și care a determinat demisia unor înalți oficiali. Casa Albă a declarat, însă, că unele forțe americane vor rămâne în regiune, potrivit BBC.

De ce există încă preocupări legate de Statul Islamic?

Statul Islamic a crescut din organizația teroristă al-Qaeda în Irak, în urma invaziei conduse de SUA  în 2003. Formațiunea jihadistă a aderat la revolta împotriva președintelui sirian Bashar al-Assad în 2011. Până în 2014, a confiscat terenuri în ambele țări și a proclamat un ,,califat”.

Statul Islamic s-a impus prin teroare peste aproape 8 milioane de persoane și a generat miliarde de dolari din petrol, extorcare, jaf și răpire, folosind teritoriul ocupat ca o platformă pentru a lansa atacuri împotriva altor țări și forțe armate străine, arată BBC.

Apariția și căderea Statului Islamic

Căderea fortăreței de la Baghuz este un moment major în campania împotriva Statului Islamic în Siria după ce guvernul irakian a declarat victoria împotriva militanților în 2017.

Însă grupul este departe de a fi înfrânt. Oficialii americani cred că gruparea poate avea 15 până la 20 000 de aderenți înarmați activi în regiune, mulți dintre ei în celule adormite, și că se va întoarce la rădăcinile insurgente în încercarea de a reconstrui, potrivit Agerpres.

Chiar și când înfrângerea sa în Baghuz era iminentă, Statul Islamic a lansat o înregistrare audio sfidătoare adresată de purtătorul ei de cuvânt Abu Hassan al-Muhajir, care afirma că califatul este departe de a fi eliminat şi chema susţinătorii să lanseze atacuri asupra ,,duşmanilor” din Occident.

Locația liderului general al grupului, Abu Bakr al-Baghdadi, nu este cunoscută în ciuda faptului că nu ar avea foarte multe locații pentru a se ascunde.

Lupta împotriva Statului Islamic a fost principalul front al războiului din Siria, care a făcut mai mult de 370.000 de victime din martie 2011. Regimul sirian al preşedintelui Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia şi Iran, a recucerit aproape două treimi din teritoriul ţarii.

Războiul din Siria, declanşat de suprimarea demonstraţiilor pro-democratice, a devenit mai complex pe parcursul anilor, cu implicarea unor puteri străine şi grupări jihadiste.