Richard Grenell a demisionat din funcţia de ambasador al SUA în Germania, a anunţat marţi Joseph Giordono-Scholz, purtătorul de cuvânt al reprezentanţei diplomatice americane de la Berlin, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Adjunctul lui Grenell, Robin Quinville, va asigura interimatul până când preşedintele american Donald Trump va numi un titular în postul de ambasador. Richard Grenell a deținut în ultima perioadă și funcția de director interimar al Serviciilor Naționale de Informații, poziție pe care a părăsit-o recent după ce John Ratcliffe a fost numit în această funcție. De asemenea, Grenell a deținut și poziția de emisar special al președintelui SUA pentru negocierile dintre Serbia și Kosovo.

Richard Grenell a fost criticat de multă vreme în Germania pentru comentariile sale acide şi devotamentul neclintit faţă de preşedintele Donald Trump, menţiona DPA în urmă cu o săptămână.

Recent, Grenell a acuzat guvernul german că nu îşi îndeplineşte partea sa de obligaţii în cadrul politicii NATO de descurajare nucleară. El a scris un articol de opinie pe pagina Ambasadei SUA în Germania, subliniind că “participarea Germaniei la postura de descurajare nucleară a NATO” asigură că vocea Berlinului contează în politica de planificare și descurajare a Alianței.

“Dacă Germania încearcă să fie o adevărată putere pentru pace, acum este momentul solidarității. Își va asuma Germania această responsabilitate sau se va așeza și se va bucura pur și simplu de beneficiile economice ale securității oferite de ceilalți aliați ai săi?”, a întrebat, retoric, Richard Grenell.

În 2018, la scurt timp după ce și-a preluat mandatul de ambasador, Grenell a provocat o criză diplomatică la Berlin după ce a avertizat companiile germane cu sancțiuni dacă nu pleacă din Iran în urma retragerii SUA din acordul nuclear, amintește Financial Times.

În ultimii ani, Grenell a avut dispute cu politicienii și oficialii germani cu privire la relațiile Germaniei cu China, în condițiile în care SUA au adoptat o poziție mai dură în raport cu China și au cerut aliaților europeni să facă același lucru, mai ales în ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G.

Richard Grenell a criticat, de asemenea, Berlinul pentru că nu a sporit cheltuielile pentru apărare și pentru promovarea conductei Nord stream 2, care va spori dependența Europei de gazul rusesc

Peste 200 de personalități, printre care și fostul secretar general al ONU, Ban Ki-Moon sau foștii premieri britanici Gordon Brown și Tony Blair, au lansat un apel pentru organizarea unei reuniuni de urgență a G20, fără a mai aștepta viitorul summit, care ar urma să aibă loc în noimebrie, pentru a reacționat împotriva efectelor pandemiei de COVID-19, anunță AFP, citat de Agerpres.

În scrisoarea deschisă semnată de 225 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă, este semnalat rolul important pe care îl are G20, precizând că ”fără o acțiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze, afectând toate economiile, popoarele și națiunile cele mai marginalizate și cele mai sărace din lume.”

”Reprezentând 85% din PIB-ul nominal mondial, G20 are capacitatea de a conduce mobilizarea resurselor la scara necesară. Noi cerem liderilor (lumii) să o facă imediat”, continuă ei.

Amintind că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat la 2.500 miliarde de dolari nevoia de finanţare a ţărilor emergente pentru a face faţă crizei, semnatarii subliniază că ”doar o fracţiune din această sumă a fost alocată până în prezent.”

Aceștia susțin o coordonarea internațională pentru a dezvolta și fabrica în serie un vaccin care să fie disponibil gratuit cât mai curând posibil.

Fostul premier Gordon Brown (2007-2010) şi-a exprimat regretul de altfel că G20 ”lipseşte la apel” în plină pandemie.

”Nu este doar o abdicare de la responsabilitate, este potenţial o condamnare la moarte a celor mai săraci din lume, al căror sistem de sănătate necesită un ajutor internaţional şi de care depind ţările cele mai bogate pentru a împiedica un al doilea val al maladiei să ne lovească”, a scris Brown în cotidianul The Guardian.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble, prilej cu care șeful diplomației române “a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul afacerilor externe a adresat un mesaj de solidaritate în gestionarea crizei sanitare provocate de COVID-19 în Regatul Unit. A evocat contribuția valoroasă a personalului medical și de asistență socială de naționalitate română din Marea Britanie, care se află în prima linie în lupta cu virusul. Totodată, discuțiile au reliefat potențialul deosebit pe care comunitatea românească din Regatul Unit îl poate avea în dezvoltarea suplimentară a relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

Amintim faptul că Ministerul britanic de Interne a anunțat luna trecută că, la data de 30 aprilie, 2020 peste 564.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană. 

De asemenea, Aurescu discuția a evidențiat cooperarea româno-britanică foarte bună în domeniile securitate și apărare, fiind exprimat interesul pentru intensificarea contactelor politico-diplomatice, în funcție de evoluțiile legate de COVID-19.   

“Ministrul Bogdan Aurescu a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană“, mai subliniază MAE.

De altfel, șeful diplomației române a afirmat într-un interviu acordat recent pentru CaleaEuropeană.ro că România și Marea Britanie sunt în faza de negociere a unui nou document privind Parteneriatul Strategic bilateral, care datează din 2003 și care a fost reînnoit în anul 2011. România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.  Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

În cadrul întrevederii, cei doi interlocutori au discutat, pe scurt, despre stadiul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit pe marginea viitorului acord cuprinzător de parteneriat.

Totodată, demnitarul român a abordat situația lucrătorilor sezonieri români, care se aflau deja în Regatul Unit inclusiv înainte de criza COVID-19, subliniind importanța respectării regulilor de protecție socială și sanitară, în special în contextul pandemiei, și necesitatea luării tuturor măsurilor necesare în acest sens de către autoritățile britanice.

În acest context, ambasadorul Noble a oferit asigurări că autoritățile britanice au în atenție acest subiect și că sunt luate măsurile necesare privind respectarea condițiilor contractuale de protecție socială și medicală a angajaților români, subliniind aportul semnificativ al acestora la economia Regatului Unit.