Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, și ministrul de externe al Islandei, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, au semnat Parteneriatul UE–Islanda în domeniul securității și apărării, ridicând cooperarea în materie de securitate și apărare la un nou nivel.
Noul Parteneriat în domeniul securității și apărării consolidează și mai mult cooperarea strânsă dintre UE și Islanda și va contribui la securitatea și prosperitatea UE și a Islandei, care sunt interconectate, informează Serviciul European de Acțiune Externă într-un comunicat.
Bazat pe valori și interese comune în politica externă și de securitate, Parteneriatul în domeniul securității și apărării oferă un cadru de cooperare adaptat pentru aprofundarea schimburilor privind aspectele de securitate regională și pentru consolidarea cooperării în domenii precum sprijinul pentru Ucraina, chestiuni arctice și securitatea maritimă, aspecte cibernetice, tehnologii emergente și disruptive, securitatea economică, precum și legătura dintre schimbările climatice și securitate.
Parteneriatul în domeniul securității și apărării va fi susținut de o serie de mecanisme de dialog și consultare menite să faciliteze schimbul de informații și să asigure coordonarea și supravegherea, inclusiv un Dialog anual dedicat securității și apărării.
În actualul context de securitate volatil, acest moment important pentru UE și Islanda oferă un nou impuls relațiilor lor deja profunde, susținute de Acordul privind Spațiul Economic European, conchide sursa citată.
Islanda ar putea încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană în „aproximativ un an și jumătate” și ar putea deveni al 28-lea stat membru al UE, a declarat săptămâna trecută ministrul de externe de la Reikjavik.
Islanda va organiza pe 29 august un referendum privind relansarea negocierilor de aderare la UE, abandonate anterior. Un sondaj Gallup recent indică un vot strâns, cu 52% dintre respondenți în favoarea reluării discuțiilor și 48% împotrivă.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în contextul unei crize financiare, însă a suspendat negocierile în 2013 după un conflict privind politica în domeniul pescuitului și o schimbare a contextului său economic; în 2015, a retras oficial cererea. Înainte de acest moment, Reykjavík închisese 11 dintre cele 33 de capitole de negociere — un prag pe care Muntenegru l-a depășit abia în ultimele luni.
