U.E.
UE acordă Ucrainei ultima tranșă de 1,5 mld. de euro din pachetul de ajutor financiar de 18 mld. de euro pentru 2023
Published
1 year agoon

UE va acorda, joi, Ucrainei ultima tranșă de 1,5 miliarde de euro din cadrul pachetului de Asistență Macrofinanciară + în valoare de de 18 miliarde de euro pentru 2023. Prin acest instrument, UE urmărește să ajute Ucraina să își acopere nevoile imediate de finanțare, beneficiind de un sprijin financiar stabil, previzibil și considerabil în 2023.
„Astăzi vom plăti Ucrainei ultima tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul nostru de sprijin de 18 miliarde de euro pentru 2023. Trebuie să ajungem la un acord pentru a continua să acordăm Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru a se redresa, reconstrui și reforma. Suntem alături de vecinul, prietenul și membrul nostru aspirant”, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o postare pe X.
Today we disburse the last €1.5 billion of our €18 billion 2023 support package to Ukraine.
We must find an agreement to keep providing Ukraine with the support it needs to recover, rebuild and reform.
We stand by the side of our neighbour, friend and aspiring member. pic.twitter.com/hMXKIGJ2aR
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 21, 2023
Acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate. De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să refacă infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.
În total, de la începutul războiului, sprijinul UE pentru Ucraina și ucraineni se ridică la aproape 85 miliarde de euro. Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug din calea războiului.
La 20 iunie, Comisia a propus înființarea unui mecanism dedicat care să ofere Ucrainei un sprijin coerent, previzibil și flexibil pentru perioada 2024-2027, cu o sumă totală de până la 50 miliarde de euro. Totuși, pachetul financiar care include 17 miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi extra-bugetare pentru Kiev, a fost respins prin veto de premierul ungar Viktor Orbán la reuniunea Consiliului European, de săptămâna trecută, la Bruxelles.
Ulterior, liderii statelor membre au stabilit că se vor întâlni într-un summit extraordinar la începutul anului viitor pentru a debloca negocierile privind revizuirea bugetului multianual 2021-2027 și a mecanismului financiar pe termen lung pentru Ucraina.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă
Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului
În cadrul primului summit UE-Asia Centrală din aprilie, UE își va reafirma angajamentul de a consolida cooperarea în ceea ce privește conectivitatea digitală și tranziția energetică
“Weimar+”, front de unitate al puterilor europene după discuția Trump – Putin: Ucraina și Europa trebuie să aibă un rol central în negocierile de pace
EUROBAROMETRU
67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute
Published
12 minutes agoon
February 13, 2025By
Teodora Ion
Majoritatea europenilor consideră că tehnologiile digitale, inclusiv inteligența artificială (AI), au un impact pozitiv asupra locurilor lor de muncă, economiei, societății și calității vieții, arată cele mai recente date ale unui Eurobarometru.
Peste 60% dintre europeni și 55% dintre români au o părere favorabilă despre roboți și inteligența artificială la locul de muncă, iar peste 70% consideră că acestea îmbunătățesc productivitatea.

© Eurobarometru
Deși majoritatea sunt în favoarea utilizării roboților și a IA pentru a lua decizii la locul de muncă, 84% dintre europeni și 67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a proteja viața privată și a asigura transparența la locul de muncă.

© Eurobarometru
”Inteligența artificială a devenit o parte integrantă la locul de muncă modern. Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute și să protejeze lucrătorii. Avem o bază solidă de norme, cu Regulamentul general privind protecția datelor, legislația privind IA și Directiva privind platformele de lucru. Vom analiza modul în care aceste norme sunt aplicate pentru a face față impactului IA pe piața muncii”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
67% dintre europeni percep pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea lucrătorilor. La acest capitol, România se clasează pe ultimul loc în UE, doar 50% dintre cetățeni împărtășind aceeași opinie.

© Eurobarometru
Majoritatea europenilor sunt în favoarea unor norme clare privind utilizarea tehnologiilor digitale, de exemplu protejarea vieții private a lucrătorilor (82%) și implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în proiectarea și adoptarea de noi tehnologii (77%).
Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu unul dintre obiectivele principale ale Busolei UE pentru competitivitate, și anume integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă pentru a stimula inovarea și productivitatea.
Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate.
UE a alocat statelor membre 2 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) și 23 miliarde de euro din Fondul de redresare și reziliență (RRF) pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale. Programul Europa digitală a investit, de asemenea, 580 de milioane de euro pentru dezvoltarea competențelor digitale între 2021 și 2027.
COMISIA EUROPEANA
UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale
Published
40 minutes agoon
February 13, 2025
Comisia Europeană și Comitetul european pentru servicii digitale au aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA). Această integrare va face din cod un criteriu de referință pentru stabilirea conformității platformelor cu Actul legislativ privind serviciile digitale.
În ianuarie 2025, semnatarii codului – inclusiv societățile desemnate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale drept platforme online foarte mari și motoare de căutare (VLOPE), cum ar fi Google, Meta, Microsoft și TikTok) – au prezentat toate documentele necesare în sprijinul cererii lor de transformare a codului într-un cod de conduită în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.
Pentru a fi recunoscut ca un cod de conduită voluntar al ASD, codul trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia și comitetul au adoptat evaluări pozitive separate în această privință, aprobând integrarea oficială a codului în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale.
Odată cu integrarea sa, aderarea deplină la cod poate fi considerată o măsură adecvată de atenuare a riscurilor pentru semnatarii desemnați ca VLOP și VLOSE în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale. Ca atare, codul va deveni un criteriu de referință semnificativ și semnificativ pentru determinarea conformității cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual, la care sunt supuse aceste platforme în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.
Codul de conduită privind dezinformarea
Codul este un set solid și recunoscut pe scară largă de angajamente care, împreună, constituie un set solid de măsuri de atenuare pentru conformitatea cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că ele sunt rezultatul unui acord între o gamă largă de actori, pe baza celor mai bune practici industriale existente. Având în vedere complexitatea și provocările legate de combaterea răspândirii dezinformării, codul conține domenii diferite, dar interconectate:
- Demonetizare: reducerea stimulentelor financiare pentru furnizorii de dezinformare;
- Transparența publicității politice: o etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;
- Asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, amplificarea generată de boți, deepfake-urile răuvoitoare și alte comportamente manipulatoare utilizate pentru răspândirea dezinformării;
- Capacitarea utilizatorilor, a cercetătorilor și a comunității de verificare a veridicității informațiilor: instrumente mai bune pentru ca utilizatorii să identifice dezinformarea, un acces mai larg la date, o acoperire a verificării faptelor în întreaga UE.
Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susținând în același timp pe deplin libertatea de exprimare și sporind transparența.
Recomandări pentru punerea în aplicare a codului
Ca parte a evaluărilor lor respective privind îndeplinirea de către cod a criteriilor specificate la articolul 45 din Regulamentul privind serviciile digitale, Comisia și Comitetul european pentru servicii digitale încurajează platformele semnatare să țină seama de mai multe recomandări atunci când pun în aplicare Codul de conduită privind dezinformarea.
Aceasta include finalizarea promptă a sistemului de reacție rapidă pentru a acoperi toate alegerile și crizele naționale și punerea sa în aplicare în mod eficace; o discuție rapidă a grupului operativ și acțiuni ulterioare concrete în ceea ce privește angajamentele lor în domeniile-cheie menționate mai sus; și furnizarea tuturor datelor necesare pentru a acoperi lacunele din raportarea lor și pentru a permite dezvoltarea în continuare și măsurarea eficientă a indicatorilor structurali – inclusiv a celor noi.
Conversia codului va intra în vigoare la 1 iulie 2025, astfel încât angajamentele sale să poată fi auditate începând cu data respectivă. Acest calendar va permite o sincronizare a auditului angajamentelor codului cu auditul DSA pentru furnizorii relevanți de VLOP și VLOSE.
U.E.
Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale
Published
1 hour agoon
February 13, 2025By
Teodora Ion
Uniunea Europeană, prin EUvsDisinfo, proiectul emblematic al Grupului operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), demontează dezinformarea propagată de Rusia pe calea undelor radio, marcând astfel Ziua Mondială a Radioului.
Ziua Mondială a Radioului este o sărbătoare anuală instituită de UNESCO în 2011 pentru a recunoaște rolul peren al radioului ca una dintre cele mai fiabile și mai accesibile forme de mass-media din lume. Conform unui sondaj recent realizat de Centrul Levada, majoritatea rușilor (60 %) afirmă că televiziunea este principala lor sursă de informare, în timp ce doar 10 % afirmă că se informează de la radio. Respondenții folosesc, de asemenea, rețelele sociale, publicațiile online și aplicația de mesagerie Telegram mai mult decât radioul.
Alimentarea cu minciuni până la ultimul rus
Cu toate acestea, radioul rămâne un instrument esențial pentru a ajunge la publicul din zonele îndepărtate. Posturile de stat precum Vesti FM, ”Radio of Russia” și Mayak ajung la 98% din teritoriul Rusiei și chiar la persoane care nu au acces la televiziune și internet. Alte posturi notabile sunt Kommersant FM, Business FM, Govorit Moskva și Radio Sputnik, care fac parte din aceeași operațiune de influență ca și RT.
Mediu diferit, aceeași înșelăciune
Săptămâna aceasta, membrii EUvsDisinfo a ascultat ce avea de spus radioul rusesc de stat despre UE și statele membre ale UE. Deloc surprinzător, proiectul emblematic a constatat că undele rusești sunt pline de aceleași mizerii toxice înșelătoare ca și în alte părți.
Prezentarea UE ca neputincioasă
Prezentarea Europei ca fiind în declin și neputincioasă este o temă familiară în mass-media pro-Kremlin și adesea repetată și în emisiunile radio. În cadrul emisiunii Formula Smysla (Vesti FM, 10.02.2025), propagandiștii Dmitri Kulikov și Fiodor Lukyanov au afirmat că Europa ”se aliază cu Big Brother” de la Washington, fiind disperată să mențină garanțiile de securitate americane, deoarece propriile capacități militare sunt insuficiente.
Aceștia au mai afirmat că UE a fost ”devalorizată până la a deveni o non-entitate” în afacerile globale, sugerând că viitoarele negocieri privind securitatea vor avea loc doar între SUA și Rusia – lăsând liderii europeni pe dinafară.
Vorbind despre ”pirateria economică”
Potrivit unor evenimente recente, emisiunile radio sunt, de asemenea, folosite pentru a ataca statele membre ale UE. În cadrul emisiunii Evrozona (Vesti FM, 08.02.2025), gazda Vladimir Sergienko a prezentat statele baltice drept agresoare, acuzându-le că se pregătesc de război împotriva Rusiei prin întreruperea aprovizionării cu energie rusească și achiziționarea de echipamente militare occidentale.
Sergienko a acuzat, de asemenea, Danemarca de implicare în ”piraterie economică” prin înăsprirea controalelor asupra transporturilor de petrol rusesc prin Marea Baltică. Măsura Autorității maritime daneze de a impune inspecții mai stricte asupra petrolierelor rusești învechite a fost prezentată ca un atac asupra economiei Rusiei – un alt exemplu al modului în care posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime în presupuse agresiuni occidentale.
Radioul este folosit pentru a se asigura că astfel de relatări manipulatoare ajung până la ultima persoană din Rusia. Aceasta include și zonele ocupate de Rusia în Ucraina.
Speranța radioului bruiat
Locuitorii din regiunile ocupate, eliberate de armata ucraineană în toamna anului 2022, au declarat că ascultarea radioului ucrainean le dă speranță că nu au fost uitați. Emisiunile radio pot fi recepționate de aparate relativ simple alimentate cu baterii și nu depind de infrastructura din teritoriul ocupat.
Totuși, tocmai din acest motiv, unul dintre primele lucruri pe care le-au făcut rușii ocupanți a fost să bruieze emisiunile ucrainene și să preia controlul asupra posturilor de radio și televiziune.
Rescrierea normelor de radiodifuziune
O parte importantă a acestei preluări constă în reatribuirea frecvențelor radio ucrainene confiscate radiodifuzorilor controlați de Rusia. În decembrie 2023, autoritatea rusă de reglementare a mass-media, Roskomnadzor, a transferat oficial frecvențele radio din Melitopol și Berdiansk către Radio Crimeea, un post de propagandă finanțat de autoritățile de ocupație din Crimeea. Acest lucru a făcut parte dintr-un efort mai amplu prin care autoritățile ruse au alocat 105 frecvențe în zonele ocupate din Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia, Kherson și Crimeea posturilor pro-Kremlin.
Măsura încalcă reglementările internaționale, deoarece utilizarea neautorizată a frecvențelor fără aprobarea Consiliului Național al Televiziunii și Radiodifuziunii din Ucraina contravine Cartei Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU).
Autoritățile de reglementare ucrainene au condamnat aceste acțiuni, avertizând că Rusia încearcă să rescrie normele internaționale de radiodifuziune pentru a justifica utilizarea ilegală a spectrului radio în teritoriile ocupate.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul Apărării: Angajamentul ferm al Spaniei față de securitatea României, o dovadă clară a coeziunii și forței alianței noastre

67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute

UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale

Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale

Direcția Generală Anticorupție, prezentă la Viena la reuniunea Comitetului Director al GlobE. Reprezentanți din 15 state au stabilit direcțiile pentru 2025

Ministrul Cseke Attila: Prin lansarea Programului ”Eficiență energetică și energie regenerabilă” sprijinim protejarea mediului

Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ3 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE3 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA3 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo