Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu l-a primit miercuri pe ministrul pentru afaceri europene al Ungariei, János Bóka, aflat în vizită în România, în perspectiva preluării de către Ungaria a mandatului Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024, context în care Bucureștiul și Budapesta au desfășurat consultări politice bilaterale privind teme de interes major precum finalizarea aderării României la Schengen și organizarea primelor Conferințe interguvernamentale de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a evocat contextul european și internațional marcat de provocări multiple, precum și perioada de tranziție între două cicluri electorale europene, pe fondul cărora Ungaria va coordona eforturile de avansare a agendei Uniunii.

În mod special, ministrul Luminița Odobescu a reamintit de provocările de natură securitară generate de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, dar și de evoluțiile îngrijorătoare din alte regiuni.

Ministrul român a subliniat interesul deosebit pentru avansarea deciziilor privind politica de extindere în raport cu Ucraina și Republica Moldova, precum și finalizarea procesului de aplicare integrală de către România a acquis-ului Schengen.

În ceea ce privește aderarea României la Schengen, partea română a punctat rezultatele pozitive ale ridicării controalelor la frontierele aeriene și maritime, reiterând obiectivul finalizării acestui proces cât mai curând posibil, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre. Partea ungară a reconfirmat sprijinul pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în contextul preluării Președinției Consiliului UE.

Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu ministrul János Bóka. Cei doi interlocutori au trecut în revistă agenda, programul și prioritățile la nivelul Uniunii Europene pentru următorul semestru, cu accent pe procesul de extindere, reflecția privind viitorul politicii de coeziune și obiectivele UE în materie de competitivitate.

Secretarul de stat Daniela Gîtman a arătat că România este angajată în direcția consolidării unității şi rezilienței la nivel european şi că va acționa consecvent în acest sens. A subliniat importanța avansării procesului de extindere, atât cu candidații estici, cât și cu cei din Balcanii de Vest, în acord cu deciziile adoptate la nivelul Consiliului European. A evidențiat importanța adoptării cadrelor de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi organizarea primelor Conferințe interguvernamentale de aderare, la finalul acestui semestru.

În ceea ce privește stadiul actual al relațiilor bilaterale româno-ungare, au fost evocate atât importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Ungaria, ca element fundamental al cooperării bilaterale, cât și oportunitățile de colaborare sectorială și dezvoltarea de proiecte concrete în beneficiul cetățenilor ambelor state.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de implementare prin care a acordat o evaluare pozitivă a ”Planului privind Ucraina”, care prezintă intențiile guvernului Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE în următorii patru ani.

Potrivit unui comunicat, Consiliul a considerat, în special, că, datorită acestui plan, Ucraina îndeplinește condiția prealabilă pentru acordarea sprijinului în cadrul Facilității pentru Ucraina (până la 50 de miliarde de euro) și că acum se poate începe efectuarea plăților regulate.

”A fost făcut un pas important pentru a oferi sprijinul financiar atât de necesar, regulat și previzibil pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în următorii patru ani. UE și-a confirmat încă o dată angajamentul față de stabilitatea și creșterea economică a Ucrainei”, a subliniat Vincent van Peteghem, ministrul belgian al finanțelor.

Plățile către Ucraina vor fi plătite de UE sub rezerva punerii în aplicare a reformei și a investițiilor convenite sub forma măsurilor calitative și cantitative prevăzute în anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului. Reformele și investițiile prevăzute au un potențial semnificativ de creștere economică, de susținere a stabilității macroeconomice, de îmbunătățire a situației fiscale și de sprijinire a integrării ulterioare a Ucrainei în UE.

Decizia de astăzi oferă detalii suplimentare cu privire la modalitățile și calendarul de punere în aplicare, inclusiv calendarul prevăzut pentru plata sprijinului și calendarul de plată al acestuia. Ultimele etape calitative și cantitative urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.

În plus, sprijinul financiar în cadrul ”Planului privind Ucraina” va fi pus la dispoziție cu condiția ca Ucraina să continue să susțină și să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar pluripartidist și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. Sprijinul financiar depinde, de asemenea, de consolidarea statului de drept, de menținerea independenței sistemului judiciar, de consolidarea reformei administrației publice și de combaterea corupției – în special a corupției la nivel înalt – și a spălării de bani.

Decizia va permite Comisiei să deburseze până la 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare până la începerea plăților regulate legate de punerea în aplicare a indicatorilor de reformă și de investiții în cadrul Planului privind Ucraina.

Facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare sigură de până la 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027. Din această sumă, până la 32 de miliarde de euro din Facilitatea pentru Ucraina sunt alocate, cu titlu indicativ, pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în ”Planul privind Ucraina”, plățile fiind condiționate de realizarea indicatorilor identificați. De la intrarea sa în vigoare, Facilitatea pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanțare tranzitorie, după îndeplinirea condițiilor de politică convenite.

În ”Planul privind Ucraina”, prezentat la 20 martie 2024, Ucraina și-a prezentat viziunea privind reconstrucția, modernizarea și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE. Planul pune accentul pe reformele structurale și pe investițiile în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere. Planul abordează îmbunătățirea administrației publice, punând accentul pe buna guvernanță, respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției și a fraudei.

În evaluarea sa din data de 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că ”Planul privind Ucraina” îndeplinește criteriile stabilite prin Regulamentul privind mecanismul pentru Ucraina. Potrivit Comisiei, ”Planul privind Ucraina” constituie un răspuns bine orientat și echilibrat la obiectivele Facilității pentru Ucraina, abordează provocările legate de calea de aderare a Ucrainei și răspunde nevoilor de reconstrucție și modernizare.

În evaluarea sa pozitivă a planului, Comisia a prezentat o analiză aprofundată și extinsă care acoperă impactul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, perspectivele macroeconomice ale țării și provocările legate de redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, inclusiv nevoia de finanțare externă, creșterea forței de muncă, capacitatea guvernului de a pune în aplicare reformele, precum și transparența și responsabilitatea în toate etapele.

În cazul în care toate reformele și investițiile propuse sunt puse în aplicare în totalitate, se estimează că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033.

Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord (abordare generală) cu privire la proceduri mai sigure și mai rapide pentru obținerea reducerii dublei impozitări, ceea ce va contribui la stimularea investițiilor transfrontaliere și la combaterea abuzurilor fiscale.

Potrivit unui comunicat al instituției, așa-numita inițiativă FASTER urmărește să facă procedurile din UE privind reținerea impozitului la sursă mai sigure și mai eficiente pentru investitorii transfrontalieri, autoritățile fiscale naționale și intermediarii financiari, cum ar fi băncile sau platformele de investiții.

”Alinierea procedurilor noastre de reducere a impozitului reținut este esențială pentru îmbunătățirea funcționării uniunii piețelor de capital. Mă bucur că am ajuns la un acord cu privire la această propunere importantă, care va evita pierderea de venituri fiscale în valoare de miliarde de euro. Aceasta va facilita investițiile în alte țări și, sperăm, va încuraja investitorii de retail în special să investească pe piețele financiare europene, ceea ce va aduce în cele din urmă beneficii întregii economii”, a subliniat Vincent Van Peteghem, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Belgiei.

Dubla impozitare

În prezent, în ceea ce privește investițiile transfrontaliere, multe state membre percep impozite pe dividende (aferente participațiilor la capital și acțiunilor) și pe dobânzile (la deținerile de obligațiuni) plătite investitorilor care locuiesc în străinătate. În același timp, acești investitori trebuie să plătească impozit pe venit în țara lor de reședință pentru aceleași venituri.

Deși tratatele dintre statele membre vizează soluționarea problemei dublei impozitări, în realitate procedurile de solicitare a reducerii impozitului reținut la sursă variază considerabil de la un stat membru la altul, ceea ce duce la proceduri de reducere sau de rambursare îndelungate, costisitoare și greoaie. Aceste proceduri pot fi, de asemenea, vulnerabile la fraudă fiscală la scară largă.

Inițiativa privind impozitul reținut la sursă va face ca procedurile de reducere a impozitului reținut să fie mai rapide, mai simple și, în același timp, mai sigure.

Certificat comun de rezidență fiscală

Directiva va introduce un certificat digital comun al UE de rezidență fiscală (eCRF) pe care investitorii plătitori de impozite l-ar putea utiliza pentru a beneficia de procedurile accelerate de obținere a reducerii impozitului reținut la sursă.

Statele membre vor prevedea un proces automatizat de emitere a certificatelor digitale de rezidență fiscală (eCRF) către o persoană fizică sau o entitate considerată rezidentă în jurisdicția lor în scopuri fiscale.

Proceduri accelerate 

Directiva le pune la dispoziție statelor membre două proceduri accelerate care completează procedura standard existentă de rambursare a impozitelor reținute la sursă. Acest lucru va accelera și va armoniza mai bine procesele de reducere și de rambursare din întreaga UE.

Statele membre vor trebui să utilizeze unul sau ambele sisteme de mai jos:

• o „procedură de reducere a impozitului reținut la sursă”, prin care se aplică cota de impozitare corespunzătoare la momentul plății dividendelor sau dobânzilor
• un sistem de „rambursare rapidă”, în care rambursarea surplusului de impozit reținut la sursă este acordată într-un termen stabilit

Consiliul a convenit că statele membre trebuie să aplice procedurile accelerate în cazul în care oferă reducerea surplusului de impozit reținut la sursă pentru dividendele plătite pentru acțiuni cotate la bursă.

Statele membre vor avea opțiunea de a-și menține procedurile lor actuale și de a nu aplica capitolul III din directivă dacă:

• prevăd un sistem cuprinzător de reducere a impozitului reținut la sursă aplicabil surplusului de impozit reținut la sursă pentru dividendele plătite pentru acțiuni cotate la bursă emise de un rezident din jurisdicția lor, iar rata lor de capitalizare bursieră se situează sub un prag de [x] (conform raportărilor ESMA). Cu toate acestea, dacă această rată este depășită timp de [x] ani consecutivi sau dacă sistemul de reducere a impozitului reținut la sursă se modifică în așa fel încât nu mai este suficient de cuprinzător, toate normele prevăzute de directivă vor deveni aplicabile în mod irevocabil. Aceste caracteristici țin seama de dimensiunea piețelor financiare ale statelor membre, dând în același timp anumitor state membre posibilitatea de a menține sisteme naționale care sunt adecvate pentru condițiile lor actuale de piață.
• oferă o reducere a surplusului de impozit reținut la sursă pentru dobânzile plătite pentru obligațiuni cotate la bursă

De asemenea, Consiliul a introdus în text circumstanțe suplimentare în care statele membre pot exclude, total sau parțial, din procedurile accelerate cererile de reducere a impozitului reținut la sursă, pentru a efectua verificări suplimentare, în vederea prevenirii fraudei.

Consiliul a adăugat la text dispoziții privind investițiile indirecte pentru cazurile în care investitorul nu investește în titluri de valoare în mod direct, ci printr-un organism de plasament colectiv.

Aceste dispoziții asigură accesul la procedurile accelerate al investitorilor legitimi, cum ar fi anumite organisme de plasament colectiv sau investitorii acestora.

În conformitate cu noile norme, intermediarii financiari certificați care solicită reducerea impozitului reținut în numele unui proprietar înregistrat vor trebui să se achite de obligația de diligență cu privire la eligibilitatea proprietarului înregistrat pentru a beneficia de reducerea impozitului reținut.

Raportare standardizată pentru intermediarii financiari

Directiva va stabili o obligație de raportare standardizată pentru intermediarii financiari (cum ar fi băncile sau platformele de investiții). Acest lucru va facilita detectarea de către autoritățile fiscale naționale a potențialelor fraude sau abuzuri fiscale.

Statele membre vor institui registre naționale în care intermediarii financiari mari (și, opțional, mai mici) vor trebui să se înregistreze pentru a obține certificarea. Pentru a simplifica această procedură de înregistrare, Consiliul a convenit să creeze un portal european al intermediarilor financiari certificați.

Acest portal va funcționa ca site internet central dedicat prin care vor putea fi accesate registrele naționale.

Statele membre își vor păstra libertatea de a înregistra și a elimina intermediari financiari certificați în anumite cazuri și de a adopta măsuri în privința acestora.

După înregistrare, intermediarii financiari vor trebui să raporteze autorităților fiscale competente informațiile necesare pentru ca tranzacțiile să poată fi urmărite.

Statele membre vor avea opțiunea de a solicita raportări mai detaliate cu privire la tranzacții, în vederea detectării posibilelor cazuri de abuz sau fraudă fiscală.

Consiliul a adăugat posibilitatea raportării indirecte, pe lângă raportarea directă. În cazul raportării directe, un intermediar financiar certificat trebuie să raporteze direct autorității competente din statul membru de origine. În cazul raportării indirecte, informațiile trebuie furnizate de fiecare dintre intermediarii financiari certificați situați de-a lungul lanțului plăților titlurilor de valoare.

Consiliul a convenit ca statele membre să impună sancțiuni în cazul în care obligațiile care decurg din această directivă nu sunt respectate.

Comisia Europeană a prezentat propunerea de directivă FASTER la 19 iunie 2023.

Această propunere face obiectul unei proceduri legislative speciale, în cadrul căreia Consiliul acționează în calitate de legiuitor unic. În cadrul Consiliului este necesară unanimitatea. Parlamentul European a fost consultat cu privire la propunere și a emis un aviz la 28 februarie 2024. Cu toate acestea, având în vedere modificările aduse de Consiliu directivei în timpul negocierilor, Parlamentul European va fi consultat din nou cu privire la textul convenit.

Textul convenit va fi supus unei verificări de către experții juriști-lingviști, iar directiva va trebui să fie adoptată în mod formal de către Consiliu înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al UE și de a intra în vigoare.

Statele membre vor trebui să transpună directiva în legislația națională până la 31 decembrie 2028, dar normele naționale vor trebui să devină aplicabile de la 1 ianuarie 2030.