Connect with us

U.E.

UE și Organizația statelor ACP au încheiat negocierile post-Cotonou: Acest nou parteneriat ”va reprezenta o forță internațională care va promova ambițiile comune pe scena mondială”

Published

on

© Robert Dussey/ Twitter

Uniunea Europeană, prin comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, și Organizația statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, prin ministrul togolez al afacerilor externe, Robert Dussey, au încheiat negocierile pentru acordul post-Cotonou, prin care a fost stabilit cadrul de cooperare politică, economică și sectorială pentru următorii douăzeci de ani.

”Acest nou parteneriat cuprinzător negociat cu cel mai mare grup de țări partenere reprezintă o realizare politică majoră și marchează un moment de cotitură. Având în vedere noile realități și provocări internaționale, se preconizează că acordul va fi un element de schimbare radicală pentru consolidarea relațiilor bilaterale ale UE cu fiecare stat membru al Organizației statelor ACP și cu regiunile respective; astfel parteneriatul dintre Organizația statelor ACP și UE va reprezenta o forță internațională care va promova ambițiile comune pe scena mondială”, a declarat Jutta Urpilainen, negociatorul-șef din partea UE.

La rândul său, ministrul togolez al afacerilor externe, Robert Dussey, a transmis că ”noul acord simbolizează ambiția ambelor părți de a-și reînnoi termenii cooperării și de a-și repoziționa parteneriatul în jurul unor noi obiective, într-o lume care s-a schimbat profund și este în transformare constantă. În cursul procesului de negociere au existat și momente dificile, dar salut rezultatul final și îi felicit pe toți cei a căror muncă a dus la un acord care cuprinde un nucleu comun și trei protocoale regionale. Prin faptul că ține seama de preocupările și așteptările statelor membre ale Organizației statelor ACP, noul acord constituie o bază solidă pentru consolidarea în continuare a relației deja strânse cu UE. Împreună vom depune eforturi pentru a face față provocărilor mondiale, în strânsă cooperare cu alți parteneri de pe scena mondială”, a precizat Dussey, președintele Grupului central de negociere și negociatorul-șef al Organizației statelor ACP.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acordul, care va succeda Acordului de la Cotonou odată ce ambele părți își vor finaliza procedurile interne privind semnarea și încheierea acordului, pregătește terenul pentru crearea de alianțe și pentru acțiuni mai coordonate pe scena mondială, context în care impactul grupului poate fi semnificativ pentru abordarea unora dintre cele mai stringente provocări mondiale.

UE și membrii Organizației statelor ACP reprezintă împreună peste 1,5 miliarde de persoane și mai mult de jumătate din locurile din cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Noul acord modernizează substanțial cooperarea și extinde domeniul de aplicare și amploarea ambițiilor UE și ale Organizației statelor ACP pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale și viitoare.

Partenerii și-au exprimat angajamente mai ambițioase în domenii prioritare precum: drepturile omului, democrația și guvernanța, pacea și securitatea, dezvoltarea umană, care cuprinde sănătatea, educația și egalitatea de gen, precum și durabilitatea mediului, schimbările climatice, dezvoltarea și creșterea durabile, migrația și mobilitatea.

De asemenea, acordul prevede o nouă abordare regională și o structură de guvernanță solidă, adaptate la nevoile fiecărei regiuni, elemente care constituie o premieră în cei peste patruzeci de ani de colaborare.

Semnarea, aplicarea provizorie și încheierea acordului vor fi supuse aprobării Consiliului Uniunii Europene, pe baza propunerilor Comisiei Europene.

Aceste propuneri, împreună cu textul negociat tradus în toate limbile UE, vor fi transmise Consiliului în următoarele săptămâni.

Consiliul va adopta decizia privind încheierea acordului numai după aprobarea Parlamentului European, astfel cum se prevede la articolul 218 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Semnarea acordului este prevăzută pentru a doua jumătate a anului 2021. Pentru intrarea sa în vigoare, părțile vor trebui să își finalizeze propriile proceduri interne.

Negocierile post-Cotonou au început în septembrie 2018, în marja Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, la New York, Scopul a fost de a conveni asupra unui nou acord care să succeadă Acordului de la Cotonou și de a adapta relațiile dintre UE și Organizația statelor ACP la noile realități.

Acordul de la Cotonou urma să expire inițial în 2020, însă aplicarea sa a fost prelungită până la 30 noiembrie 2021, cu excepția cazului în care noul acord intră în vigoare sau se aplică provizoriu înainte de această dată.

Proiectul de text asupra căruia s-a convenit după mai mult de doi ani și jumătate de negocieri prezintă un parteneriat politic ambițios și consolidat între UE și membrii Organizației statelor ACP, cu obiectivul de a genera rezultate reciproc avantajoase în privința intereselor comune.

Concret, acordul este alcătuit dintr-un „fundament comun”, ce stabilește valorile și principiile care unesc partenerii și indică domeniile strategice prioritare în cadrul cărora ambele părți intenționează să coopereze. Aceste domenii sunt următoarele:

  • drepturile omului, democrația și guvernanța în societăți axate pe oameni și întemeiate pe drepturi;
  •  pacea și securitatea;
  • dezvoltarea umană și socială;
  • durabilitatea mediului și schimbările climatice;
  • creșterea și dezvoltarea economică durabile și favorabile incluziunii;
  • migrația și mobilitatea.

Acordul îmbină acest fundament comun cu trei protocoale regionale specifice orientate către acțiune (Africa, zona Caraibilor, Pacific) și axate pe nevoile fiecărei regiuni. Protocoalele regionale vor avea propria guvernanță specifică pentru a gestiona și a coordona relațiile cu UE și cu diferitele regiuni vizate, inclusiv prin intermediul adunărilor parlamentare regionale. De asemenea, va exista un cadru comun global între Organizația statelor ACP și UE, cu o puternică dimensiune parlamentară.

În aprilie 2020, grupul statelor ACP a devenit Organizația statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (Organizația statelor ACP), o organizație internațională cu 79 de membri, ca urmare a intrării în vigoare a versiunii revizuite a Acordului de la Georgetown.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona prețurile ridicate la energie fără a încălca normele europene, a transmis miercuri comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, după reuniunea informală a miniștrilor energiei și transporturilor.

”Doresc să abordez politica privind energiile regenerabile și eficența energetică în contextul a ceea ce se întâmplă în prezent pe piețele energetice din Uniunea Europeană, un aspect pe care mulți miniștri l-au adus în discuție. Prețurile energiei electrice au crescut în întreaga Uniune. Acest lucru este rezultatul unei combinații de factori, dar mai ales ca urmare a prețurilor ridicate la gazele naturale și cererii tot mai mari. Acest lucru reprezintă o evoluție globală, majoritatea țărilor fiind afectate, indiferent de poziționarea geografică sau de acordurile de piață”, a descris Kadri Simson.

Comisarul european consideră că ”pe termen lung, soluția pentru dilema de astăzi este clară: avem nevoie de mai multe surse de energie regenerabilă și trebuie să ne îmbunătățim eficiența energetică.”

”În UE, sursele regenerabile sunt deja cea mai ieftină sursă de energie. Trebuie să continuăm să investim în energie eoliană și solară pentru a pune la dispoziția tuturor energie verde la prețuri accesibile. Situația actuală subliniază faptul că trebuie să punem capăt cât mai curând posibil dependenței noastre de combustibilii fosili străini și volatili. De asemenea, trebuie să luăm în serios eficiența energetică. Aceasta este singura soluție reală la sărăcia energetică și cel mai bun antidot la creșterea facturilor la energie – folosind mai puțină energie înseamnă că plătim mai puțină energie. Acum este un moment bun pentru a profita de fondurile de redresare disponibile la nivel european și național și pentru a acorda prioritate renovării și altor măsuri de eficiență energetică”, a explicat Simson.

Până la atingerea acestor obiective, oficialul Comisiei Europene a sugerat că ”există instrumente pe care statele membre le pot folosi pentru a aborda situația: politica în materie de TVA și de accize, măsurile specifice pentru consumatorii săraci și vulnerabili din punct de vedere energetic sau măsurile temporare pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și sprijinul direct pentru consumatori sunt toate măsuri care pot fi luate, în deplină conformitate cu normele UE.”

”Suntem pregătiți să sprijinim toate statele membre în elaborarea măsurilor lor și am făcut acest lucru la nivel bilateral pe tot parcursul verii, într-un mod foarte constructic. Pentru a valorifica această activitate, am propus miniștrilor să elaboreze un set de instrumente mai structurat care, în opinia naostră, ar putea fi util tuturor statelor membre pentru a aborda situația actuală. Astfel, Comisia Europeană ar putea ajuta statele membre să navigheze printre opțiunile de care dispun la nivel național, fără a încălca cadrul politicii UE și având în vedere obiectivele climatice”, a anunțat Kadri Simson.

Prețurile europene de referință la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, cauza fiind nivelul redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia și a întreprinderilor, lucru care a determinat o creștere a costurilor ango la electricitate.

Anunțul Comisiei Europene vine după ce Spania a făcut apel la o serie de orientări menite să sprijine statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură.

De altfel, țara iberică se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat de curând Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

La rândul său, Guvernul grec a informat săptămâna trecută că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului, în vreme ce Franța analizază posibilitatea de a extinde programul de acordare de vouchere pentru energie la mai multe gospodării, informează Adevărul.ro.

În ceea ce privește România, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh, informează Agerpres.

La electricitate, va fi compensată diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă, 64 de bani pe kWh cu toate taxele incluse, şi cel mediu, 82 de bani pe kWh.

Între timp, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) a discutat joi cu ambasadorul Spaniei la București, Manuel Larrotcha, despre cooperarea bilaterală și măsurile implementate de guvernul social democrat condus de Pedro Sanchez.

„Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare și ferme din partea guvernanților. Din păcate, problema a fost ignorată”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Europarlamentarul a amintit că Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile și persoanele vulnerabile, iar guvernul spaniol a solicitat măsuri unitare la nivel european, demers pe care l-a susținut și Victor Negrescu prin interpelarea depusă. Mai mult, guvernul spaniol a propus și un plan pentru independența energetică a Europei.

„Din păcate, în ședința de Consiliu pe energie la care au participat reprezentanții statelor membre, vocea României nu s-a auzit. Românii au nevoie de oameni capabili să se lupte pentru ei la nivel european, așa cum spaniolii au astăzi un Guvern responsabil”, a conchis acesta.

Reamintim că europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat marți Comisiei Europene să intervină rapid pentru a stopa creșterea prețurilor la energie.

Tot în acest sens, Iratxe Garcia, liderul Grupului social-democraților din Parlamentul European, a solicitat Legislativului European o dezbatere în plen pentru a găsi soluții europene privind creșterea prețurilor la energie.

„Prețul actual al energiei electrice este pur și simplu inacceptabil. Noi, progresiștii din Parlamentul European, am solicitiat o dezbatere în plenul Parlamentului, pentru a găsi soluții europene în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie: o cale de urmat în combaterea sărăciei energetice”, a scris liderul Grupului S&D într-o postare pe contul de Twitter.

Citiți și: Spania va plafona prețurile gazelor naturale, în timp ce premierul României consideră ”complicată” această măsură

Spania a solicitat luni Comisiei Europene să stabilească o serie de orientări pentru a sprijini statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură, a indicat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculațiile pe piața certificatelor de poluare.

Italia a anunțat că analizează și ea o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

Published

on

© Dan Motreanu - Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urgentarea procedurii pentru primirea României în Spațiul Schengen.

”Stimată doamnă președinte Ursula Von der Leyen, doresc să salut anunțul de a propune o nouă Strategie pentru viitorul spațiului Schengen și vă reamintesc pe această cale faptul că statul din care provin, România, îndeplinește toate condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, încă din luna iunie 2011. Acest fapt a fost recunoscut de către șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului UE de nenumărate ori, precum și în comunicările Comisiei Europene și rezoluțiile Parlamentului European din ultimii ani. Cu toate acestea, la zece ani distanță, România se află în continuare în afara Spațiului Schengen, iar cetățenii români, poate cei mai pro-europeni din întreaga UE, stau în continuare aliniați în rânduri la controale de frontieră, pentru fiecare ieșire sau intrare în țară”, a reamintit eurodeputatul român într-o intervenție ce a avut loc în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European privind Starea Uniunii, care au avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Pentru a transmite un mesaj de sprijin, Dan Motreanu i-a sugerat președintei Comisiei Europene să transmită ”un mesaj în acest sens cetățenilor români cu ocazia vizitei dumneavoastră la București din 27 septembrie.”

”Această situație nejustificabilă este greu de acceptat și greu de explicat cetățenilor români. Vă solicit, așadar, stimată doamnă Von der Leyen, atât în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei Europene, cât și în calitate de membru în Consiliu European, să soluționați această problema în cadrul noii Strategii pentru Spațiului Schengen”, a mai explicat europarlamentarul.

În încheiere, acesta și-a exprimat ”încrederea că vocea românilor va fi ascultată și că România va face cât mai curând parte din Spațiul Schengen.”

Președintele Klas Iohannis a solicitat diplomației române să continue demersurile pentru aderarea țării noastrea la spațiul Schengen, Grecia arătându-și deja sprijinul pentru acest deziderat.

Ulterior, la distanță de câteva zile, secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a declarat în cadrul unei conferințe de presă cu omologul francez, Clement Beaune, că România așteaptă ”o perspectivă clară” din partea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată începând cu 1 ianuarie 2022.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO12 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO13 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE15 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending