Comisia Europeană a publicat joi Raportul privind starea Uniunii Energiei 2025 și Raportul de progres privind acțiunile climatice 2025 care îl însoțește.
Acestea arată progresele semnificative înregistrate de UE în tranziția către o Uniune a Energiei robustă și integrată, prin avansarea tranziției către energia curată cu mai multe surse regenerabile, abordarea prețurilor ridicate și volatile ale energiei și a accesibilității acesteia, precum și reducerea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
Comisia Europeană subliniază într-un comunicat că „acest lucru sporește competitivitatea, decarbonizarea și consolidează securitatea și independența energetică, reducând dependența UE de combustibilii fosili importați”.
Rapoartele confirmă încă o dată că UE este pe cale să își îndeplinească obiectivul climatic pentru 2030, cu o reducere de 2,5 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în 2024 față de 2023. Rapoartele prezintă, de asemenea, modul în care UE a abordat provocările interne și globale în continuă evoluție și subliniază rolul crucial al energiei curate și accesibile și al eforturilor continue de reducere a emisiilor în atingerea obiectivelor UE în materie de securitate, independență energetică, competitivitate și neutralitate climatică.
Progrese în direcția atingerii obiectivelor climatice și energetice pentru 2030
După cum se confirmă în evaluarea Comisiei privind planurile naționale în domeniul energiei și climei, bazată pe planurile naționale în domeniul energiei și climei și pe cele mai recente prognoze privind emisiile de gaze cu efect de seră prezentate de statele membre, UE continuă să înregistreze progrese în direcția atingerii obiectivelor pentru 2030 de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 și de atingere a unei ponderi de cel puțin 42,5 % a energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE.
Cea mai mare parte a energiei electrice produse în UE provine în prezent din surse de energie curată, deși progresele diferă de la un stat membru la altul. Capacitatea de energie din surse regenerabile nou instalată în 2024 este estimată la aproximativ 77 GW, iar mixul energetic al UE includea deja 47 % energie din surse regenerabile în 2024. România se situează în media europeană, cu 47,7% energie regenerabilă în mixul energetic.
Consumul final de energie continuă să scadă, cu o reducere de 3 % față de 2022, în principal în sectorul rezidențial, urmat de industrie și servicii.
Atingerea obiectivelor energetice ale UE pentru 2030 va necesita o adoptare mult mai rapidă a energiilor regenerabile și îmbunătățiri ale eficienței energetice în următorii ani, semnalează documentele.
Emisiile de gaze cu efect de seră în UE continuă să scadă, datele provizorii pentru 2024 arătând că emisiile nete totale de gaze cu efect de seră au scăzut cu 2,5 % față de 2023. Emisiile au fost cu 37,2 % mai mici decât în 1990 (sau cu 39 % mai mici dacă se iau în considerare numai emisiile nete interne), în timp ce PIB-ul a crescut cu 71 %, ceea ce înseamnă că creșterea economică continuă să se decupleze de emisii. Aceste cifre sunt în concordanță cu raportul privind tendințele și previziunile Agenției Europene de Mediu, publicat astăzi.
Punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE pentru energie la prețuri accesibile și a Acordului pentru o industrie curată este în curs de desfășurare și rămâne esențială pentru a aduce ajutor industriilor și consumatorilor noștri, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, mai arată Comisia Europeană.
Cu toate acestea, prețurile medii ale energiei în Europa sunt încă mai mari decât cele ale concurenților și diferă în mare măsură între statele membre ale UE, ceea ce afectează competitivitatea marilor actori industriali și economia în ansamblu.
De aceea, Comisia tratează cu seriozitate această problemă și își intensifică eforturile de reducere a prețurilor la energie, pe baza unui set de 7 acțiuni-cheie menite să aducă o ușurare rapidă și durabilă industriilor și consumatorilor.
Aceasta este o prioritate absolută pentru UE și statele sale membre. De exemplu, Banca Europeană de Investiții lansează un program în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru a oferi garanții bancare producătorilor europeni de componente pentru rețele electrice și un proiect-pilot în valoare de 500 de milioane EUR pentru contragaranții pentru acorduri de achiziție de energie curată.
Pe termen lung, o uniune energetică autentică, bazată pe producția internă de energie curată și pe creșterea eficienței energetice, va reduce și mai mult dependența UE de importurile de combustibili fosili, va scădea în mod structural prețurile energiei și va contribui la realizarea obiectivelor noastre climatice, mai arată rapoartele.
UE a redus semnificativ ponderea gazului rusesc în importurile sale, de la 45 % în 2021 la 12 % până în august 2025.
Consumatorii de energie electrică din UE au economisit deja 100 de miliarde EUR datorită producerii de energie electrică din noi surse solare și eoliene în perioada 2021-2023, în timp ce fiecare 1 % de îmbunătățire a eficienței energetice s-a tradus printr-o reducere de 2,6 % a importurilor de gaze.
Acest lucru subliniază importanța valorificării potențialului energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice pentru a spori securitatea energetică și competitivitatea.
Valorificarea momentului pentru finalizarea Uniunii Energetice
Următorul deceniu va fi decisiv pentru finalizarea Uniunii Energetice și pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, subliniază Comisia Europeană.
Modificarea Legii europene privind clima, care stabilește un obiectiv climatic al UE de reducere cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 față de nivelurile din 1990, se află în curs de negociere. Odată convenită de ambii colegiuitori, aceasta va constitui un punct de referință pentru cadrul politic post-2030.
Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră că mai sunt încă de rezolvat mai multe provocări.
UE trebuie să realizeze electrificarea pe scară largă, să crească ponderea energiei electrice în consumul final de energie de la 23 % în prezent la aproximativ 32 % până în 2034 și să majoreze substanțial investițiile în rețele, să intensifice eforturile în materie de eficiență energetică și să stimuleze inovarea pentru a construi un sector competitiv al tehnologiilor curate.
Pentru a depăși aceste provocări, Comisia estimează că UE trebuie să mobilizeze 695 de miliarde EUR anual în perioada 2031-2040 pentru investiții în domeniul energiei.
Propunerea privind un cadru financiar multianual ambițios al UE pentru perioada 2028-2034 vizează consolidarea infrastructurii transfrontaliere și canalizarea finanțării către tehnologii strategice de energie curată.
Revizuirea viitoare a Regulamentului privind guvernanța Uniunii Energetice și a acțiunilor climatice, ca parte a cadrului post-2030, va fi esențială în acest sens, conchide Comisia Europeană.
