Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au convenit în unanimitate luni să convoace un Consiliu de Asociere cu Israelul pentru a discuta despre respectarea de către această țară a obligațiilor sale în materie de drepturi ale omului în cadrul acordului comercial UE-Israel, cunoscut și sub numele de Acordul de Asociere, relatează Euronews.
Blocul intenționează, de asemenea, să folosească reuniunea pentru a confrunta guvernul lui Netanyahu cu privire la respectarea de către acesta a hotărârii de vineri a Curții Internaționale de Justiție (CIJ), care a cerut Israelului să oprească ofensiva militară pe care intenționează să o desfășoare în orașul Rafah.
Demersul are loc la trei luni după ce premierul spaniol Pedro Sánchez și Taoiseach-ul de atunci, Leo Varadkar, au făcut pentru prima dată o pledoarie pentru revizuirea urgentă a Acordului de Asociere UE-Israel, invocând preocupări serioase cu privire la campania militară a Israelului în Gaza și la potențialele încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional.
Articolul 2 din acest document, încheiat în 2000, stipulează că acordul este „bazat pe respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice”.
Europa este principalul partener comercial al Israelului, reprezentând aproximativ o treime din totalul schimburilor comerciale, ceea ce înseamnă că acordul este văzut ca un instrument puternic pentru ca blocul să exercite presiuni asupra cabinetului de război al lui Netanyahu pentru a se abține de la ofensiva sa în Fâșia Gaza, devastată de război.
În ciuda sprijinului ferm al grupurilor pentru drepturile omului și al raportorului special al ONU pentru Palestina, UE nu a reușise să obțină sprijin politic pentru această inițiativă până la pasul decisiv de luni.
„Am obținut unanimitatea necesară pentru a solicita un Consiliu de Asociere cu Israelul pentru a discuta despre situația din Gaza (…) și despre respectarea drepturilor omului în cadrul obligațiilor pe care Israelul și le-a asumat în cadrul Consiliului de Asociere și despre modul în care intenționează să pună în aplicare hotărârea instanței”, a declarat Borrell reporterilor, referindu-se la hotărârea de vineri a instanței de la Haga.
„Dar ceea ce am văzut de când instanța a emis hotărârea (nu este) oprirea activităților militare, ci, dimpotrivă, o creștere a activităților militare, o creștere a bombardamentelor și o creștere a numărului de victime în rândul populației civile, așa cum am văzut aseară”, a adăugat Borrell.
Duminică, un atac aerian israelian asupra unei tabere de palestinieni strămutați din orașul Rafah, în sudul Gazei, s-a soldat cu cel puțin 45 de morți, inclusiv femei și copii, ceea ce a provocat o reacție de condamnare la nivel mondial.
„Ultima estimare pare să fie în jur de 40 de persoane, inclusiv un copil mic care a fost ars. Condamn acest lucru în termenii cei mai fermi. Aceasta dovedește că nu există niciun loc sigur în Gaza”, a declarat Borrell, descriind imaginile, inclusiv cele cu copii arși, care provin din Rafah, ca fiind „șocante”.
De atunci, IDF a deschis o anchetă în legătură cu masacrul, susținând că acesta viza doi înalți oficiali Hamas.
Ministerele de externe ale UE au criticat dur atacul, ministrul german de externe afirmând că „imaginile cu trupuri carbonizate” sunt „insuportabile”.
Borrell a refuzat să comenteze dacă crede că omologii săi israelieni vor accepta să participe la Consiliul de Asociere, pe fondul creșterii tensiunilor diplomatice cu două state membre – Irlanda și Spania – care au recunoscut oficial statul Palestina ieri, 28 mai.
Încă de la anunțul făcut de Spania privind recunoașterea Palestinei, ministrul israelian de externe, Israel Katz, a anunțat că guvernul său va interzice aceste țări să furnizeze servicii consulare palestinienilor din Cisiordania. Katz a acuzat, de asemenea, recunoașterea Palestinei de către Spania ca fiind o „recompensă pentru terorism”.
Borrell a descris escaladarea ca fiind „orice, dar nu diplomatică”. „Aceasta este o agresiune verbală complet nejustificată și extremă”, a adăugat el.
Șeful diplomației UE a recunoscut, de asemenea, că nu există un apetit unanim pentru a lua în considerare sancționarea Israelului pentru acțiunile sale în Gaza, dar a sugerat că poziția lor s-ar putea schimba dacă guvernul lui Netanyahu „continuă să ignore” hotărârea CIJ.
