Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Ultimul Consiliu European al anului: Crearea unei forțe frontaliere UE, înmulțirea contribuțiilor statelor membre la bazele de date ale Europol, negocierea TTIP, noi discuții privind Brexit și finalizarea pieței interne

Published

on

În cadrul reuniunii din decembrie, liderii UE s-au axat pe tema migrației, combaterea terorismului, raportul celor cinci președinți privind uniunea economică și monetară, finalizarea pieței unice și planurile Regatului Unit cu privire la organizarea unui referendum. De asemenea, aceștia au adoptat concluzii privind Siria, anunță un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

consiliul european 17 18 decembrie

Criza migrației: Liderii statelor membre au agreat înființarea unei forțe frontaliere în Uniunea Europeană

Liderii statelor Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles în cadrul Consiliului European de iarnă, s-au pronunțat pentru crearea rapidă a unei forțe frontaliere a UE, în vederea ținerii mai eficiente sub control a fenomenului migrației.

Până la jumătatea anului viitor, statele membre ar urma să stabilească detaliile noii forțe, a cărei creare a fost propusă de Comisia Europeană anterior în cursul acestui an.

La finalul primei zile a summitului UE, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că, în pofida strategiei decise de liderii statelor membre în ultimele luni pentru a limita fluxul de migranți către Europa, încă există un deficit în privința implementării măsurilor adoptate.

Totodată, Consiliul European și-a propus să remedieze deficiențele de funcționare a punctelor de acces (hotspots), inclusiv prin asigurarea capacității de primire necesare pentru atingerea obiectivelor lor; să convină fără întârziere asupra unui calendar precis pentru ca noi puncte de acces (hotspots) să devină operaționale; să se asigure că Frontex și EASO dispun de expertiza și de echipamentele necesare.

Consiliul ar trebui să își continue lucrările vizând mecanismul de transfer în caz de criză, acordând atenția cuvenită experiențelor acumulate, și să își stabilească rapid poziția cu privire la lista țărilor de origine sigure. Liderii statelor membre au  invitat Consiliul să analizeze rapid situația cu privire la Afganistan și propunerile Comisiei din 15 decembrie privind paza europeană de frontieră și de coastă, Codul frontierelor Schengen, un sistem de admisie umanitară pe bază de voluntariat, precum și privind documentele de călătorie pentru returnări.

Consiliul ar trebui să își adopte poziția privind paza europeană de frontieră și de coastă în cursul mandatului președinției neerlandeze. Comisia va prezenta fără întârziere evaluarea sistemului Dublin; până atunci, normele existente trebuie puse în aplicare. De asemenea, aceasta va prezenta în curând o propunere revizuită privind frontierele inteligente.

Nu în ultimul rând, Președinția, Comisia și Înaltul Reprezentant vor prezenta un raport privind progresele înregistrate înaintea reuniunii Consiliului European din februarie.

Combaterea terorismului: Liderii UE au decis înmulțirea contribuțiilor statelor membre la bazele de date ale Europol, precum și asigurarea accesului Europol și al Frontex

Potrivit Consiliului European, atacurile teroriste de la Paris din 13 noiembrie 2015 nu au făcut decât să ne întărească hotărârea de a continua combaterea neabătută a terorismului și de a exploata pe deplin toate instrumentele pe care le avem la dispoziție, inclusiv cooperarea strânsă cu parteneri-cheie, precum Statele Unite. Măsurile prevăzute în declarația șefilor de stat sau de guvern din 12 februarie 2015, inclusiv cele detaliate în concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2015, trebuie puse în aplicare de urgență. Consiliul European va monitoriza periodic situația.

Șefii de stat și de guvern consideră că este esențială consolidarea schimbului de informații relevante, în special în ceea ce privește:

a) asigurarea introducerii sistematice de date privind luptătorii teroriști străini în Sistemul de informații Schengen II;

b) asigurarea schimbului sistematic de informații cu privire la cazierele judiciare ale persoanelor asociate cu terorismul (și cu criminalitatea organizată și gravă) și extinderea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) astfel încât acesta să acopere și resortisanții țărilor terțe;

c) asigurarea interoperabilității bazelor de date relevante sub aspectul verificărilor de securitate;

d) îmbunătățirea schimbului de informații între autoritățile statelor membre implicate în combaterea terorismului, sprijinirea activității noului Centru european de combatere a terorismului din cadrul Europol

e) înmulțirea contribuțiilor statelor membre la bazele de date ale Europol, precum și asigurarea accesului Europol și al Frontex la bazele de date relevante.

Nu în ultimul rând, acordul dintre Parlament și Consiliu referitor la propunerea de directivă privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave deschide calea către adoptarea și punerea în aplicare rapidă a acesteia, ceea ce va reprezenta un pas esențial în combaterea terorismului. Consiliul European reamintește angajamentul tuturor statelor membre de a folosi PNR în cazul zborurilor din interiorul UE, precum și în cazul operatorilor care nu sunt transportatori aerieni, precum agențiile de voiaj și operatorii de turism.

Liderii au însărcinat Consiliul să examineze rapid propunerile Comisiei referitoare la combaterea terorismului și la armele de foc, în special cele vizând armele semiautomate de mare putere. Statele membre ar trebui să pună în aplicare integral Regulamentul privind precursorii de explozivi. Totodată, Consiliul și Comisia vor lua rapid măsuri suplimentare împotriva finanțării terorismului în toate domeniile identificate de Consiliul din 20 noiembrie; în special în privința înghețării activelor și a altor măsuri restrictive, ar trebui acordată prioritate consolidării și, dacă este cazul, extinderii măsurilor existente pentru a contracara activitățile legate de ISIL/ Daʼesh pe întreg teritoriul UE.

UE își va intensifica rapid cooperarea în domeniul combaterii terorismului cu partenerii din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Turcia și Balcanii de Vest. 

Uniunea Economică și Monetară: Consiliul European susține reprezentarea externă a zonei euro

Ca urmare a raportului celor cinci președinți privind finalizarea uniunii economice și monetare solicitat de Consiliul European din decembrie 2014, Consiliul European își confirmă angajamentul de a depune eforturi în vederea finalizării uniunii economice și monetare, cu respectarea deplină a pieței interne și într-o manieră deschisă și transparentă.

Potrivit liderilor statelor membre, lucrările ar trebui să avanseze rapid în ceea ce privește: o guvernanță economică și fiscală mai eficace, pentru a impulsiona competitivitatea, convergența și sustenabilitatea; reprezentarea externă a zonei euro, pentru a reflecta cu mai mare fidelitate ponderea acesteia în economia mondială; uniunea bancară, pentru a îmbunătăți stabilitatea financiară în zona euro. 

Statele membre din zona euro au discutat în prealabil luna trecută posibilitatea ca zona euro să dețină un loc comun în cadrul Fondului Monetar Internațional.

Piața internă: creștere economică, competitivitate, piața digitală și încheierea TTIP

Piața internă este principalul vector de creștere economică și de creare de locuri de muncă al Europei, reprezentând o soluție pentru investiții și pentru sporirea competitivității europene. Pentru a profita de toate avantajele pe care le oferă, este esențial ca legislația aferentă să fie transparentă, simplă și să se bazeze pe cele mai eficiente instrumente, precum armonizarea și recunoașterea reciprocă. Aceasta ar trebui, de asemenea, să fie pusă în aplicare în mod eficace și pe deplin și să fie respectată în practică, cu adaptarea sa simultană la noile provocări și minimizarea sarcinilor ce revin actorilor economici.

Consiliul European a solicitat punerea în aplicare a foii de parcurs vizând îndeplinirea angajamentelor Strategiei privind piața unică, pentru a asigura instaurarea unei piețe unice mai aprofundate și mai echitabile a bunurilor și serviciilor în toate domeniile-cheie. Totodată, liderii statelor membre au cerut instituțiilor UE să accelereze punerea în aplicare a Strategiei privind piața unică digitală, atât în interesul consumatorilor, cât și în cel al sectorului de afaceri.

Parlamentul și Consiliul trebuie să ajungă la un acord rapid privind acțiunile inițiale, inclusiv în ceea ce privește securitizarea, mai spun șefii de stat și de guvern.

Consiliul European a subliniat și importanța pe care o acordă încheierii cu succes a negocierilor privind TTIP. Acesta îndeamnă toate părțile să își intensifice eforturile în vederea încheierii unui acord ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos cât mai curând posibil în vederea exploatării întregului potențial al economiei transatlantice.

Uniunea energetică și schimbările climatice: investiții, eficiență energetică și surse regenerabile

În ceea ce privește rezultatul istoric de la Paris, unde comunitatea internațională a adoptat, în premieră mondială, un acord global și obligatoriu din punct de vedere juridic privind clima, cu scopul de a menține încălzirea globală mult sub 2° C și de a continua eforturile de a o limita la 1,5° C, Consiliul European a cerut Comisiei și Consiliului să evalueze rezultatele COP 21 până în martie 2016, în special în perspectiva cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030.

Liderii au reiterat necesitatea punerii în aplicare deplină a legislației privind energia din surse regenerabile, eficiența energetică și alte măsuri, cum ar fi îmbunătățirea oportunităților în materie de investiții, pentru a îndeplini obiectivul 2020; elaborarea unei strategii integrate vizând cercetarea, inovarea și competitivitatea; și să respecte pe deplin cel de al treilea pachet privind energia și alte acte legislative aplicabile ale UE, precum și obiectivele uniunii energetice.

BREXIT: noi discuții la Consiliul European din februarie 2016

Consiliul European a purtat un schimb de opinii politic pe tema planurilor Regatului Unit referitoare la organizarea unui referendum (cu privire la rămânerea sau la ieșirea din UE). În urma dezbaterii substanțiale și constructive de astăzi, membrii Consiliului European au convenit să coopereze îndeaproape pentru a identifica, cu ocazia reuniunii Consiliului European din 18-19 februarie 2016, soluții reciproc satisfăcătoare în toate cele patru domenii.

Relații externe: UE, ferm angajată în cadrul negocierilor Grupului internațional de sprijin pentru Siria și al eforturilor coaliției globale împotriva ISIL/Daʼesh

Consiliul European susține pe deplin eforturile Grupului internațional de sprijin pentru Siria, care urmăresc stoparea conflictului din Siria prin intermediul unui proces politic conform cu Comunicatul de la Geneva din 2012, precum și eforturile depuse de coaliția globală în vederea înfrângerii amenințării reprezentate de ISIL/Daʼesh la nivel regional și mondial. În Siria nu poate exista o pace durabilă sub actualul regim.

UE se angajează să își continue implicarea activă în cadrul Grupului internațional de sprijin pentru Siria și al coaliției globale împotriva ISIL/Daʼesh.

Consiliul European așteaptă cu interes Conferința privind Siria care urmează să fie organizată în comun de Germania, Norvegia, Kuweit, Regatul Unit și ONU la 4 februarie 2016, mai precizează concluziile reuniunii.

La 17-18 decembrie a avut loc ultimul Consiliu European al anului, perioadă în care liderii statelor membre s-au întâlnit atât în sesiunile programate, cât și în sesiuni extraordinare ca urmare a crizei financiare din Grecia, a crizei migrației și a celei generate de pericolul terorist.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Donald Tusk respinge orice proiect energetic ruso-german: North Stream II nu contribuie la reducerea dependenței energetice | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins, context în care şeful statului a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români şi a salutat mesajul puternic al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul European a debutat cu dejunul de lucru cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Discuţiile au vizat provocările globale majore precum războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia, inclusiv în planul securităţii alimentare, schimbările climatice şi îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Secretarul general al ONU şi liderii europeni s-au referit la necesitatea unei acţiuni unite a întregii comunităţi internaţionale în faţa provocărilor actuale generate de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi, în acest scop, a demersurilor de comunicare şi sensibilizare a statelor din “Sudul Global”.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa unităţii şi a solidarităţii comunităţii internaţionale cu Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a evidenţiat că acţiunile destabilizatoare ale Federaţiei Ruse sunt resimţite şi de Republica Moldova şi Georgia. Şeful statului a pledat pentru dialog şi consultarea statelor din “Sudul Global” în pregătirea diverselor acţiuni şi decizii, ca soluţie pentru creşterea angajamentului acestora.

Liderii europeni au continuat discuţiile cu situaţia din Ucraina, cu participarea prin videoconferinţă a preşedintelui Volodimir Zelenski. Consiliul a reafirmat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin puternic Ucrainei, în plan politic, economic, militar, financiar şi umanitar. A fost salutat şi acordul recent privind livrarea urgentă de muniţie Ucrainei, inclusiv prin achiziţii comune şi prin mobilizarea unei finanţări adecvate, o sursă fiind Facilitatea europeană pentru pace.

De asemenea, Consiliul European a luat notă de mandatele de arestare emise recent de Curtea Penală Internaţională pe numele preşedintelui Federaţiei Ruse şi al comisarului său pentru drepturile copilului, pentru deportarea şi transferul ilegal al copiilor ucraineni din zonele ocupate. Liderii europeni au reafirmat angajamentul de a consolida presiunea asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prin posibile măsuri restrictive suplimentare şi intensificarea eforturilor pentru evitarea eludării sancţiunilor, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Consiliul European a luat notă şi de extinderea Iniţiativei privind cerealele la Marea Neagră, subliniind importanţa acesteia, alături de Culoarele de solidaritate, pentru consolidarea securităţii alimentare globale.

Citiți și Klaus Iohannis anunță că, prin implicarea României, R. Moldova va primi un ajutor consistent din partea UE: Este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor amenințări din partea Rusiei

Administraţia Prezidenţială arată că, în urma demersurilor susţinute ale României, liderii europeni au agreat că UE va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru consolidarea rezilienţei, securităţii, stabilităţii, economiei şi aprovizionării cu energie a ţării în faţa activităţilor destabilizatoare ale actorilor externi şi, respectiv, pentru parcursul de aderare la UE, invitând Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea reuniune.

Citiți și Klaus Iohannis critică abordarea “ultra-birocratică” a Comisiei Europene privind compensațiile pentru fermierii români: Trebuia să țină cont că noi am făcut sacrificii imense

Conform sursei citate, şeful statului a reiterat susţinerea României pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele, cât timp va fi necesar, şi a salutat demersul european comun de furnizare urgentă de muniţie acestei ţări. El s-a referit la sprijinul bilateral oferit de ţara noastră Ucrainei în contextul războiului, inclusiv prin eforturile masive de facilitare a exportului a peste 14 milioane de tone de cereale şi produse oleaginoase din Ucraina către pieţele globale.

În context, preşedintele Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, pentru a face faţă dificultăţilor generate de situaţia actuală. Preşedintele CE, Ursula von der Leyen, a anunţat că urmează să fie reanalizat sprijinul oferit României.

Citiți și Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

De asemenea, şeful statului a salutat mesajul puternic pentru Republica Moldova, arătând că un sprijin suplimentar, consistent, din partea Uniunii Europene, inclusiv prin avansarea procesului de aderare, este necesar pentru consolidarea rezilienţei acestui stat în faţa acţiunilor destabilizatoare şi a ameninţărilor cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.

Liderii UE au abordat şi demersurile pentru asigurarea competitivităţii economiei europene, prin aprofundarea Pieţei Unice şi consolidarea politicilor industriale, agricole şi comerciale, cu respectarea principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, urmând ca la nivelul Consiliului să fie evaluat anual progresul înregistrat.

În domeniul energiei, Consiliul European a solicitat CE şi statelor membre să asigure pregătirea pentru următorul sezon rece, cu utilizarea deplină a mecanismului de achiziţii comune de gaz natural şi prelungirea aplicării măsurilor de urgenţă, dacă este necesar. Liderii europeni au solicitat avansarea fără întârziere a lucrărilor privind propunerea de reformă a pieţei europene de energie electrică, cu scopul finalizării acesteia până la finalul anului.

“Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit iniţiativele pentru creşterea competitivităţii pe termen lung a Uniunii Europene, cu accent asupra importanţei Pieţei Unice, dezvoltării bazei industriale a Uniunii şi protejarea consumatorilor”, menţionează sursa citată.

Comisia Europeană a informat liderii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a concluziilor din februarie privind migraţia. În context, a fost evocată şi contribuţia României la implementarea concluziilor, prin agrearea, împreună cu CE, a unui proiect pilot la frontiera româno-sârbă, care va permite ţării noastre să împărtăşească bunele practici în materie de azil, returnări, gestionarea frontierelor şi cooperare internaţională şi să aducă valoare adăugată eforturilor comune de abordare a migraţiei şi de consolidare a securităţii frontierelor externe ale UE. Consiliul European a solicitat implementarea rapidă a tuturor măsurilor convenite în luna februarie, urmând să revizuiască implementarea în luna iunie.

În domeniul relaţiilor externe, au fost trecute în revistă recenta Conferinţă a Donatorilor pentru Turcia şi Siria, Acordul recent privind calea spre normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina, încălcările drepturilor omului în Belarus şi agrearea Acordului Windsor între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au discutat despre situaţia economică şi financiară, exprimând angajamentul de a coordona îndeaproape politicile economice, în vederea creşterii rezilienţei. A fost solicitată intensificarea eforturilor colective în vederea aprofundării Uniunii pieţelor de capital şi finalizarea Uniunii bancare, fiind subliniată rezilienţa sistemului bancar european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi seară, la finalul primei zile a reuniunii Consiliului European de primăvară, că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Anunțul Ursulei von der Leyen vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat joi abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

“Aș dori să subliniez marele succes al culoarelor de solidaritate care au permis Ucrainei să exporte cantități mari de cereale și alte produse agricole. Acest lucru se adaugă la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, a doua mare inițiativă de ajutorare a Ucrainei pentru a-și exporta cerealele. În acest context, este important să îi ajutăm – și am discutat acest lucru în această seară – pe fermierii noștri din Uniunea Europeană care trebuie să facă față consecințelor pieței”, a spus von der Leyen.

Prin urmare, a adăugat șefa Comisiei Europene, “acele țări din prima linie, care ajută cel mai mult cu benzile de solidaritate, nu ar trebui să sufere de dezavantaje”.

Ea a amintit că, într-un prim pas, Comisia Europeană a mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă de urgență.

“Dar acest lucru nu este suficient. Acest lucru a fost foarte clar în această seară. Prin urmare, sunt recunoscătoare României, care a depus o moțiune și care a sugerat că vom analiza posibilitatea de a crește această sumă pentru fermierii din statele din prima linie“, a conchis von der Leyen.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Drept replică, președintele Klaus Iohannis a criticat formula de calcul realizată de Comisia Europeană, precizând că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

Published

on

© Palazzo Chigi

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Giorgia Meloni, au abordat joi seara, cu prilejul summitului Consiliului European desfășurat la Bruxelles, ”oportunitățile de cooperare” între cele două țări în materie de migrațiune, industrie și spațiu, a anunțat vineri Palatul Elysee, conform AFP, citat de Agerpres.

Cei doi lideri au abordat și chestiunea legată de ”necesitatea de a continua să lucrăm pentru suveranitatea europeană” privind politica industrială și decarbonizarea economiei.

Ei au reafirmat, de asemenea, ”hotărârea de a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse şi au salutat acordul la care s-a ajuns pentru a furniza ucrainenilor muniţia şi rachetele de care au nevoie graţie industriei europene”.

La începutul lunii februarie, cei doi lideri au avut o discuție telefonică, discuțiile atingând aceleași teme.

Această convorbire telefonică venea după o vizită la Giorgiei Meloni la Stockholm și Berlin. În Germania, aceasta și-a exprimat opoziția față de planul european prezentat recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, al cărui obiectiv este acela de a proteja industria europeană în fața proiectului american de investiții în tehnologie verde.

Planul industrial în cadrul Pactului verde vizează, printre altele, o amendare a normelor europene privind ajutoarele de state, pentru a facilita tranziția spre economie verde, fapt ce a stârnit îngrijorări la Roma, care consideră că va dezavantaja statele care nu au forța economică de a oferi astfel de ajutoare consistente, fapt ce va distorsiona piața unică a Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

EVENIMENTE12 hours ago

Accelerarea transformărilor de mediu, sociale și de bună guvernare pentru societate și mediul de afaceri în România – dezbatere organizată de Global Shapers sub patronajul Ambasadei Elveției

SUA12 hours ago

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, începe un turneu în Africa pentru a contracara prezența tot mai are a Chinei și Rusiei pe acest continent considerat de Washington ”viitorul lumii”

CHINA14 hours ago

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Ambasadoarea SUA la București va depune eforturi pentru a ”extinde prezența companiilor și investițiilor americane” în țara noastră: Vom continua să sprijinim România în lupta împotriva corupției

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

SUA16 hours ago

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

Cristian Bușoi17 hours ago

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA2 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO3 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

Team2Share

Trending