Polonia, din ce în ce mai ambiţioasă pe scena europeană, preia de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, cu sloganul “Securitate, Europa!”, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles, notează AFP și Politico Europe.
Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene – începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.
La fel ca la precedenta succesiune a celor două țări ale grupului de la Vișegrad la președinția Consiliului UE, în 2011, Ungaria și Polonia sunt conduse de aceiași Viktor Orban și Donald Tusk în postura de prim-miniștri, aflați acum în cel mai tensionat moment politic al relației lor. Tusk l-a criticat pe Orban pe teme precum poziția acestuia față de războiul din Ucraina și politicile pe care Polonia le consideră pro-ruse. Orban a declarat presei maghiare că guvernul lui Tusk îi consideră pe maghiari dușmani.
Ungaria eurosceptică a preluat la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, debutul fiind marcat de vizitele premierului Viktor Orban la Kiev, la Moscova și la Beijing. În timp ce prima vizită a făcut parte dintr-o cutumă a liderilor UE odată cu invazia Rusiei în Ucraina pe care Orban a respectat-o în mod surprinzător, având în vedere opoziția față de sprijinul pentru Kiev, celelalte două deplasări au stârnit furia diplomatică a liderilor UE. Intitulate de premierul maghiar drept “misiuni de pace”, vizitele la Moscova și Beijing au fost urmate de comunicări fără echivoc din partea mai multor lideri europeni și NATO, care au precizat că premierul maghiar nu a reprezentat Uniunea și Alianța la discuții. Astfel, reuniunile informale ale miniștrilor de externe și apărare din UE de tip Gymnich au fost mutate de la Budapesta, capitala țării care deține președinția Consiliului UE, la Bruxelles, în semn de boicot față de vizita premierului maghiar Orban la Moscova. Acțiunile aventuriste ale premierului maghiar nu au rămas fără consecințe, iar Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară.
“Toată lumea aşteaptă cu nerăbdare un nou început“, confirmă un diplomat, vorbind sub rezerva anonimatului.
Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).
Relațiile transatlantice în noua epocă Donald (Trump), gestionate dinspre Europa de un alt Donald (Tusk)
Preşedinţia poloneză începe în contextul incert al venirii la putere a lui Donald Trump, pe 20 ianuarie, în Statele Unite ale Americii, iar europenii se tem de o “dezangajare” a americanilor în Ucraina şi de tensiuni comerciale cu SUA, arată Agerpres.
În luna mai 2024, când a marcat 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Polonia a anunțat că va găzdui un summit privind relațiile UE- SUA în perioada președinției sale la Consiliul UE din 2025. Totodată, ministrul de externe Radoslaw Sikorski le-a prezentat deja partenerilor din UE o cale de urmat în relațiile cu Statele Unite înainte ca Donald Trump să fie ales președinte al SUA, dar indiferent de rezultatul scrutinului.
Tusk și cu Trump se cunosc foarte bine încă din perioada primului mandat al republicanului la Casa Albă, când polonezul era președinte al Consiliului European.
“Suntem într-o perioadă de provocări extreme, cu un război chiar lângă noi”, în Ucraina, subliniază ambasadoarea Agnieszka Bartol, reprezentantă permanentă a Poloniei la Uniunea Europeană.
Înainte de preluarea președinției Consiliului UE, premierul Donald Tusk s-a deplasat la Kiev, promițându-i lui Volodimir Zelenski că Polonia va face tot posibilul pentru accelerarea aderării Ucrainei la UE și susținerea integrării în NATO, iar pe Maia Sandu a asigurat-o de avansarea integrării europene a Republicii Moldova pe parcursul mandatului semestrial la timona Consiliului UE.
Timp de şase luni, Polonia a acordat prioritate securităţii europene, fie în plan militar, economic sau energetic.
Guvernul polonez intenţionează, de asemenea, să investească în lupta împotriva imigraţiei ilegale şi aşteaptă înainte de summitul european din martie propunerea Comisiei privind facilitarea expulzărilor.
Această problemă “se va afla pe ordinea de zi foarte repede”, insistă Agnieszka Bartol, care consideră că pactul privind azilul şi migraţia, adoptat în mai 2024, dar căruia Polonia i s-a opus, este insuficient.
În dosarul migraţiei, guvernul lui Donald Tusk a obţinut undă verde de la Comisie pe 11 decembrie pentru anumite limitări excepţionale ale dreptului la azil, în cazul “instrumentalizării” migranţilor de către Rusia. Polonia acuză Rusia şi Belarus că folosesc afluxul de migranţi la graniţa sa pentru a destabiliza regiunea.
“Coabitare foarte grea”
Exercitată pe rând de fiecare stat membru timp de şase luni, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE are o dimensiune simbolică, dar poate da un impuls blocului celor 27.
Ambiţiile Poloniei ar putea fi, totuşi, limitate de calendarul electoral naţional. În 2025 sunt prevăzute alegeri prezidenţiale, ceea ce l-ar putea încuraja pe Donald Tusk să se arate prudent pe scena europeană.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk se va concentra pe o președinție în prima jumătate a anului viitor – dar nu va fi cea care permite Poloniei să treacă legislația prin Consiliul Uniunii Europene. În schimb, atenția sa va fi acaparată de alegerile prezidențiale poloneze din mai și de sarcina critică de a asigura un succesor prietenos pentru actualul președinte Andrzej Duda.
“Acest lucru constituie un handicap deoarece se află într-o coabitare foarte dificilă”, aminteşte un diplomat european. Polonezii “se vor poziţiona întotdeauna în marile probleme în raport cu alegerile prezidenţiale”.
Polonia se confruntă cu o coabitare delicată între guvernul pro-european Tusk şi preşedintele conservator Andrzej Duda, apropiat de partidul naţionalist polonez Lege şi Justiţie (PiS) şi care şi-a folosit dreptul de veto faţă de majoritatea iniţiativelor legislative guvernamentale.
O președinție marcată de momente electorale
Alegerile prezidențiale din Polonia nu vor fi singurul scrutin de pe parcursul președinției sale la Consiliul UE.
Alături de România, care va trebui să repete scrutinul prezidențial în anul 2025, vor mai avea loc alegeri federale anticipate în Germania, cea mai mare economie din UE.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat Rusia că Polonia își va proteja democrația de interferențe în procesul electoral, subliniind că amenințarea la adresa securității cibernetice este prezentă în mai multe țări, între care “Polonia, Franța și România, liderul de la Varșovia făcând trimitere la ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale din România, culminate cu decizia fără precedent a Curții Constituționale de anulare a scrutinului. De asemenea, Donald Tusk a anunțat că Polonia include principalele televiziuni pe lista companiilor de importanță strategică, astfel încât “statele ostile să nu interfereze, ca în cazul României, în viețile noastre”.





