Connect with us

U.E.

Un nou corp operațional de 10.000 funcționari dedicați protecției frontierelor UE și luptei împotriva criminalității transfrontaliere va fi creat de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX)

Published

on

Noile măsuri de consolidare a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) pentru a aborda mai bine provocările legate de migrație și de securitate sunt susținute de Comisia pentru Libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European, potrivit unui comunicat

Reforma Frontex vizează remedierea deficiențelor actuale, răspunsul la nevoile actuale și asigurarea pregătirii strategice a UE în domeniul securității și migrației.

Noul corp permanent însumând 10 000 de angajați va fi complet la cinci ani de la intrarea în vigoare a noilor norme

Deputații europeni din cadrul Comisiei LIBE au convenit asupra înființării unui nou corp permanent de angajați ai pazei de coastă și frontieră europene pentru a sprijini statele membre pe teren. Noul corp permanent ar putea, la cererea unui stat membru, să efectueze controlul la frontiere, gestionarea migrației sau să îndepliească sarcini privind procedurile de returnare. Acesta ar include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții la frontieră.

Personalul Corpului permanent operațional va consta din 5 000 de angajați provenind atât din cadrul Agenției, cât și din partea statelor membre, la doi ani după intrarea în vigoare a noilor norme. Numărul acestora ar urma să crească gradual la 10 000 de angajați  la cinci ani de la intrarea în vigoare a normelor. În prezent, agenția se bazează exclusiv pe contribuțiile statelor membre printr-o procedură  anuală de împrumut.

Proceduri mai eficiente de returnare și cooperare cu țările din afara UE

Agenția astfel actualizată ar putea sprijini procedurile de returnare din statele membre, de exemplu prin identificarea resortisanților care nu sunt cetățeni ai UE și prin asistarea țărilor UE în obținerea documentelor de călătorie pentru cei care urmează să se întoarcă în țara de origine. Noile norme ar consolida, de asemenea, cooperarea dintre Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția UE pentru Azil pentru a asigura coordonarea între cele două agenții.

Prin noile norme, agenția ar putea organiza operațiuni comune cu țări din afara UE, dincolo de limitările actuale, în țările vecine cu UE. De asemenea, deputații europenii din cadrul Comisiei LIBE au convenit asupra mai multor garanții pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale în cadrul intervențiilor de returnare și în activitățile cu țări terțe.

,,Acesta este un moment important; am arătat valoarea adăugată a Europei abordând principala preocupare a cetățenilor din întreaga UE. Această nouă lege va însemna că 10 000 de noi polițiști de frontieră și de coastă vor fi disponibili pentru a ne proteja mai bine granițele și pentru a lupta alături de noi împotriva criminalității transfrontaliere. Această lege este corectă față de cei care au nevoie de protecție și fermă cu cei care nu au și dură față de cei care caută cu orice preț să-i exploateze  pe cei mai vulnerabili”, a declarat raportorul din partea PE pe acest subiect, Roberta Metsola (PPE, Malta)

Proiectul de raport a fost adoptat cu 35 de voturi pentru, 9  împotrivă și 8 abțineri.

Comisia LIBE a aprobat, de asemenea, un mandat pentru a începe discuțiile informale cu Consiliul, care încă necesită undă verde în plen. În plus, înainte de începerea negocierilor, Consiliul trebuie să-și finalizeze abordarea generală parțială.

Frontex a fost înființată în 2004 pentru a îmbunătăți gestionarea integrată a frontierelor externe. Acum doi ani, Frontex a fost extins pentru a deveni Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă de astăzi. În timpul crizei migrației, nevoile operaționale ale Agenției de a sprijini statele membre de la frontiera UE s-au mărit de patru ori: de la operațiuni care necesitau desfășurarea a 52 359 de zile lucrătoare în 2014 până la 189 705 de zile lucrătoare în 2017.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul spre a înainta procesul de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

U.E.

Guvernul Italiei decretează ”mama tuturor reformelor” pentru reducerea birocrației, unul dintre principalele obstacole în calea creșterii economice

Published

on

Guvernul italian a aprobat marți un pachet de măsuri care ar trebui să reducă birocrația, considerată de multă vreme un obstacol în calea creșterii economiei naționale, a treia ca mărime din zona euro, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Așa-numitul ”decret de simplificare”, calificat de premierul Giuseppe Conte drept ”mama tuturor reformelor”, a ajuns aproape de forma finală după câteva săptămâni de negocieri politice.

În urma unei ședințe de guvern care s-a încheiat luni, târziu în noapte, au mai rămas de stabilit doar detalii ale decretului de 174 de pagini. Reuters, care a avut acces la document, a anunțat că acesta acoperă o plajă largă de sectoare, precum licitațiile publice, informativarea, regulile pentru creșterea capitalului social al companiilor și răspunderea penală a unor oficiali din cadrul aparatului de stat.

În același timp, prin acest decret, entitățile publice pot atribui proiectele mici fără procedurile complicate pentru achizițiile publice, simplificând în același timp etapele chiar și proiectele mai mari, în valoare de până la 5,2 milioane de euro.

În plus, abuzul în serviciu este definit mai restrictiv, lucru care îngrunează anchetarea uneia dintre cele mai frecvente infracțiuni penale din Italia. Potrivit Reuters, oficialii preferă uneori să blocheze proiecte decât să semneze documente pentru care ar putea fi ulterior inculpați.

Noile măsuri simplifică şi procedurile pentru implementarea de reţele noi de comunicaţii de mare viteză, limitând posibilităţile primarilor de a se opune instalării infrastructurii 5G.

În privinţa managementului companiilor, se suspendă până la sfârşitul anului curent cerinţa aprobării cu două treimi din voturile acţionarilor a oricărei majorări de capital.

Cu toate acestea, în cadrul studiului publicat în 2020 de Banca Mondială privind climatul favorabil de afaceri, Italia ocupă poziția 58 la nivel global, în urma multor țări europene, inclusiv a României, aflată pe locul 55, în pofida faptului că este a treia economie a zonei euro, membru G7.

Clasamentul este realizat în funcție de obstacolele birocratice pentru activități precum înființarea firmelor, plata impozitelor și impunerea respectării contractelor.

Continue Reading

Cristian Bușoi

VoteWatch.eu: Președintele Comisiei ITRE Cristian Bușoi, în top 3 cei mai influenți membri ai Parlamentului European în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, este considerat al treilea cel mai influent din punct de vedere politic membru al PE în ce privește politicile Uniunii Europene în domeniul sănătății.

Potrivit unui top realizat de Votewatch.eu, Cristian Bușoi le urmează în top trei lui Peter Liese (PPE, Germania) și lui Sara Cerdas (S&D, Portugalia).

Eurodeputatul român a obținut un scor de 81,6 din 100 de puncte în cadrul acestui index realizat de Votewatch.eu.

“Cristian-Silviu Bușoi se află în prezent la ce-al patrulea mandat în Parlamentul European, fiind membru în Grupul Partidului Popular European. El este interesat de mult timp de zona de sănătate, fiind medic de profesie. În prezent, el ocupă funcția de președinte al Comisiei ITRE (industrie, cercetare și energie), motiv pentru care este probabil să acorde mai puțin atenție evoluțiilor din cadrul Comisiei ENVI (mediu, sănătate publică și siguranță alimentară). Cu toate acestea, dacă circumstanțele coincid, el își poate folosi pârghia ca președinte de comisie și expertiza profesională pentru a influența dosarele din Comisia ENVI. El a fost raportor pentru programul pentru acțiunile Uniunii în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027. El este, de asemenea, membru al diferitelor grupuri de interese, cum ar fi European Alzheimer’s Alliance, European Patients’ Rights & Cross-Border Healthcare și co-președinte al parteneriatului PACT pentru accesul pacienților”, arată sursa citată.

Recent, Cristian Bușoi a fost desemnat președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European, grup care a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending