Punctul de plecare al discuțiilor desfășurate ieri la Institutul European din România l-a reprezentat rezultatul cercetărilor realizate în cadrul studiului “Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești”.
Din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, 25 dintre acestea beneficiază deja de acest plan, România nefiind încadrată în prima categorie. Aniela Crețu, directorul adjunct, Direcția Afaceri Generale, Financiare, Interne și Justiție din cadrul MAE, a menționat că „România trebuie să practice acest exercițiu de învățare a acestor instrumente financiare de tipul planului Juncker. „Este mai important ca acest proces de dialog inițiat de Ministerul Economiei cu băncile comerciale să fie în prim-plan.”
În vreme ce statul român încă bate la porțile Comisiei pentru a beneficia de Planul de Investiții, procesul de punere în aplicare al acestuia a fost deja demarat în Grecia.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a vizitat capitala Greciei luni pentru a marca aprobarea primului proiect elen care va beneficia de finanțare de la Planul de Investiții pentru Europa, conform unui comunicat al Comisiei Europene. Compania industrială se va folosi de finanțare pentru cercetare și dezvoltare și pentru stabilirea unor noi produse de linie.
În cadrul vizitei sale, vicepreședintele s-a întâlnit cu investitorii, cu cei care dețin întrerpinderi mici și mijlocii, dar și cu politicienii locali. Scopul a fost acela de a prezenta Planul de Investiții. Acesta a prezentat în Parlamentul național și modalitatea în care vor fi puși în aplicare cei trei piloni ai Planului. În cele din urmă, vice-președintele Katainen a discutat cu prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, despre Planul de Investiții și despre cum Grecia poate profita de Fondul European pentru Investiții Strategice ( EFSI).
Inițiatorii proiectului pot accesa Advisory Hub pentru a fi sfătuiți astfel încât să identifice corect proiectele, să le dezvolte și să le implementeze, dar și cum să obțină finanțare sau cum să folosească instrumentele de finanțare.
Comisia va lansa în curând Portalul European pentru Proiecte de Investiții pentru inițiatorii publici și privați pentru a promova proiectele acestora în fața potențialilor investitori, un tip de paritate între proiect și finanțare. Această măsură este ceea ce sectorul privat a solicitat.
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabilul pentru locurile de muncă, dezvoltare, investiții și competitivitate a menționat: „Sunt extrem de mulțumit de faptul că Banca Europeană de Investiții a aprobat primul plan de investiții pentru Grecia. Proiectul vizează sectoarele cercetării și inovării, acestea fiind zonele în care planul în cauză produce efecte vizibile. Grecia poate profita extrem de mult de Fondul European pentru Investiții Strategice. Sectorul strategic unde inovarea s-ar putea să fie necesară, precum și sectorul turistic și alimentar ar putea profita de oportunitățile oferite. Biroul Băncii Europene de Investiții din Atena întreprinde o muncă considerabilă în a oferi suportul tehnic pentru a ajuta inițiatorii proiectelor și autoritățile locale să pregătească propunerile de proiecte.”
Planul de Investiții vizează eliminarea obstacolelor pentru investiții, asigurând asistență tehnică pentru o folosire responsabilă a resurselor noi sau care există deja.
Până acum, Banca Europeană de Investiții a aprobat 57 de proiecte spre a fi finanțate sub umbrela Planului European pentru Investiții Strategice care reprezintă un volum de fonduri de 7.8 miliarde de euro. Fondul Europen de Investiții a aprobat 165 de acorduri pentru finanțarea companiilor mici și mijlocii, cu un total de 3.4 miliarde. Peste 136.000 de astfel de companii vor beneficia de finanțare. Împreună, totalul sumei pentru acțiunile în cauză va atinge 82 de miliarde de euro.
.
