Connect with us

BUSINESS

Uniune monetara intre euro si dolar?

Published

on

“Oare asistam la un Pasti occidental, la un proces de repliere, retrezire chiar inviere a indiscutabilitatii leadership-ului mondial al Occidentului de dupa criza economica?

Aceasta este concluzia spre care ne conduc observatiile noastre din ultimii 2-3 ani, ca si un recent document comun al “German Marshall Fund” si “European Centre for International Political Economy” din Bruxelles intitulat “O noua era transatlantica de leadership in comertul mondial” din februarie 2012.

Cu toate ca documentul se refera in primul rand la leadershipul Occidental in sectorul liberalizarii comertului, gandul uniunii monetare (bineinteles bazate anterior pe uniune economica) se afla la nu mai mult de cativa pasi. Concluziile intalnirii la varf din noiembrie 2011 dintre UE si SUA cer ca un grup special de lucru (task force) sa analizeze optiunile si oportunitatile intaririi cooperarii comerciale si economice dintre UE si SUA.

Cautarile liderilor comunitatii euroatlantice de crestere a fortei economice a fiecareia din cele doua regiuni mondiale sunt de inteles; din multe puncte de vedere. Enumerandu-le, constatam ca e vorba, poate in primul rand, de problema grava a datoriilor acestor doua regiuni. E problema datoriilor devenite problema structurala a economiei de piata bazata pe consumul sistemic sustinut de “cheltuirea publica si privata in deficit” (growth by spending in deficit). Aceasta doctrina economica a fost practicata sistematic de la reforma sistemului Bretton Woods din 1971 incoace. Astfel, s-au acumulat datorii totale, suverane, private si ale companiilor. De exemplu, doar sase dintre statele occidentale dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Italia si Spania) au datorii totale cumulate estimate la ca. 60.000 – 70.000 miliarde euro. Acestea reprezinta ca. 31% din totalul activelor financiare si monetare aflate in circulatie in lume. Extinzand aria de observatie, constatam ca datoriile totale ale celor mai multe state euroatlantice dezvoltate se ridica la procente intre 100% si 500% din PIB-ul fiecaruia. Trebuie spus ca, din pacate, aceste datorii nu se mai pot restitui de fapt niciodata. Va fi nevoie de un “reset” monetar. Un simplu calcul ne arata ca la o crestere economica (foarte generoasa in conditiile actuale) de 3% din PIB pe an, in 133 de ani, la inflatie zero si dobanzi presupuse ipotetic zero pentru datoria ramasa de platit intre timp, ar putea fi restituita o datorie totala de 399% din PIB-ul statului respectiv. Cu alte cuvinte, presupunand ca intreaga crestere economica s-ar investi anual in restituirea datoriilor, ar fi necesar efortul in forma neintrerupta a 5 – 6 generatii. Ori, privind in mod realist, aceasta nu este posibil. De aceasta sunt poate cel mai constienti cei care au trait pe piele proprie costurile sociale incalculabile ale procesului de restituire integrala a datoriilor externe de catre Romania intre 1982–88.”

Citeşte AICI articolul integral.

AutorDr. Stefan Sorin Muresan, directorul societatii de business development est / vest, de consultanta politica si macroeconomica “The Diplomatic Economist Ltd.” Birmingham / Bonn / Bucuresti.

The Diplomatic Economist Ltd. (www.diplomatic-economist.eu) e o societate dedicata construirii de relatii parteneriale sustenabile prin business development intre companii, partide politice si institutii academice din estul si vestul Europei pentru atenuarea evolutiei divergente a estului si vestului continentului european marcate de caderea Bizantului in 1453. Muresan este economist, diplomat si inginer; a fost consilier parlamentar si diplomat in diplomatie economica.

Sursa: EurActiv.ro
Foto:  tenacarlos.wordpress.com

BUSINESS

Sondaj AmCham: Apartenența României la UE și NATO, cel mai mare avantaj pentru climatul investițional în contextul geopolitic regional

Published

on

© AmChamRomânia

AmCham România a prezentat rezultatele celei de-a patra ediții a sondajului privind calitatea climatului investițional, care relevă un nivel de încredere apropiat de cel pre-pandemic și optimism cu privire la perspectivele pe termen scurt (12 luni) și mediu (3 ani), manifestat prin intenții consistente de investiții, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Pentru climatul investițional în ansamblu, calificativul bun și foarte bun a fost acordat anul acesta de 38% dintre companiile participante la sondaj, față de 49% anul trecut. În 2022 nivelul de încredere este ușor superior celui din 2019 (38% vs. 36%), ceea ce demonstrează că în ciuda noilor crize și provocări pe care le traversăm chiar acum, ancorele pe care le are România (UE, NATO, fonduri europene, PNRR, perspectiva accederii la OECD) dar și anumite condiții de piață conferă încredere.

În ceea ce privește rezultatele de business înregistrate in anul 2021, acestea au fost în creștere față de 2020 la toate capitolele analizate: venituri (65%), număr de angajați (45%) și investiții realizate (42%), însă creșterile au fost mai mici decât estimările anticipate în ediția anterioară a sondajului, cauzele fiind multiplele crize care au afectat economia în 2021 și care rămân o provocare și pentru 2022. Cu toate acestea, companiile își mențin o perspectivă optimistă, anticipând performanțe similare pe toate cele trei palierele și pentru anul în curs. După șocul generat de debutul pandemiei și măsurile fără precedent impuse la nivel global, optimismul manifestat de companii în condițiile actuale, caracterizate de multiple crize suprapuse, se traduce printr-o reziliență crescută, flexibilitate și disponibilitate de a se adapta la orice situație neprevăzută care ar putea apărea.

“Vestea bună este că estimările pentru rezultatele de business ale anului în curs și intențiile de investiții pe termen scurt și mediu confirmă angajamentul companiilor pentru piața din România și potențialul acesteia de dezvoltare. Vestea proastă o reprezintă avantajele competitive care ne-au consacrat: calitatea infrastructurii digitale, cadrul fiscal, calitatea capitalului uman, încep să se erodeze și încă nu avem cu ce să le înlocuim. În mod special, este îngrijorătoare tensiunea din piața muncii care a ajuns la cote maxime – pentru 92% dintre respondenți este dificil să mai găsească specialiști în sectorul în care activează. Lipsa forței de muncă are potențialul de a deveni cea mai puternică frână pentru dezvoltarea economiei în ansamblu, afectând atât planurile de extindere a operațiunilor prezente în România, capacitatea de a implementa proiecte majore de investiții, dar și atragerea de noi investiții. Soluțiile pentru remedierea acestei crize nu sunt nici simple, nici rapide, dar asta face cu atât mai urgente intervenții și politici publice articulate care să asigure necesarul de capital uman relevant în economie”, a declarat Ionuț Simion, Președintele AmCham Romania.

În ceea ce privește finanțarea afacerilor, în continuare cele mai multe companii, 88% față de 82% anul trecut, se bazează în principal pe fonduri proprii, a doua cea mai accesată sursă fiind împrumuturile bancare. Se remarcă un trend pozitiv în ceea ce privește accesarea finanțărilor din piețele de capital (de la 8% în 2021 la 10% în 2022) și private equity (de la 5% în 2021 la 8% în 2022).

“Deși sondajul transmite o perspectivă optimistă per ansamblu, semnalăm și îngrijorările care se desprind din sondaj: 89% dintre companiile participante se așteaptă la creșteri ale costurilor de finanțare în 2022 (față de 47% în 2021). Accelerarea inflației este principalul factor macroeconomic de risc, în creștere de la 59% la 87% dar și cel mai îngrijorător efect economic al războiului din Ucraina. Companiile sunt îngrijorate în mod evident și de creșterea prețurilor la energie, și aceasta cu efecte în cascadă asupra altor tipuri de costuri, de creșterea costurilor fixe, adâncirea deficitului bugetar, scumpirea mărfurilor. Dintre măsurile pe care AmCham le recomandă pentru atenuarea impactului acestor creșteri, și care se desprind chiar din răspunsurile la sondaj, amintesc realizarea de reforme și investiții strategice , atragerea finanțărilor europene disponibile, dezvoltarea pieței de capital așa încât să fie mai accesibilă și accesată de companiile care au nevoie de finanțare” a punctat Cristian Sporiș, Vice-Președinte AmCham România.

Spre deosebire de edițiile anterioare, niciuna dintre condițiile de piață nu cumulează peste 50% din aprecierile de bun și foarte bun, ceea ce denotă o erodare a acestora. Astfel, calitatea infrastructurii digitale se situează al patrulea an consecutiv pe prima poziție, în scădere însă de la 53% în 2021 la 49% în 2022, fiind urmată de calitatea capitalului uman, pe care 46% dintre respondenți îl găsesc bun și foarte bun. A treia condiție de piață cu cele mai multe aprecieri de bun & foarte bun este calitatea infrastructurii de securitate cibernetică (32%). Remarcăm o depreciere îngrijorătoare în ceea ce privește cadrul fiscal, încadrat la bun & foarte bun de numai 18 % dintre respondenți, față de peste 40% cât a înregistrat constant în cele trei ediții precedente ale sondajului.

La polul opus, topul celor mai puțin apreciate condiții de piață este dominat de procente impresionante. Pe prima poziție în topul negativ se situează nivelul birocrației /eforturile pentru debirocratizare (88%), urmată de calitatea infrastructurii de transport (85%), calitatea infrastructurii de sănătate (68%), predictibilitatea cadrului de investiții (64%).

“Pe fondul evenimentelor din plan geopolitic, dar și ca o consecință a vulnerabilităților relevate de pandemia COVID, interesul investitorilor pentru România a crescut, și este o oportunitate să ne poziționăm ca destinație sigură și atractivă pentru investiții. În mod special, atragerea de învestiții în capacități de producție ar oferi României șansa de a se conecta la lanțurile globale de valoare și de a consolida sectoare economice cu relevanță strategică, reducând astfel presiunea asupra balanței comerciale și crescând valoarea adăugată generată în România. Dincolo de relevanța geopolitică în plan de securitate, avem șansa să ne poziționăm geostrategic și în plan economic. O ofertă investițională competitivă are nevoie în primul rând de viziune strategică de dezvoltare, care să traseze acele câteva domenii unde vrem să fim campioni, de un cadru funcțional care să impulsioneze cercetarea-dezvoltarea-inovarea (CDI), fără de care vom rămâne în plutonul urmăritor, și deja de supra uzitatele la nivel verbal stabilitate, predictibilitate și transparență. În plus, ne trebuie de o agenție robustă și profesionistă care să conducă agenda de promovare a României ca destinație de investiții și de remedierea fără întârziere a crizei de forță de muncă” a declarat Ionuț Sas, Vice-Președinte AmCham România.

Cu privire la avantajele competitive care rămân relevante pentru Romania în perioada post-pandemie și contextul geopolitic regional, apartenența la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (87%), urmată de statutul de membru NATO (63%). Toate celelalte avantaje competitive incluse în sondaj s-au depreciat față de nivelul din 2021 astfel: calitatea infrastructurii digitale (29% față de 41%), nivelul competitiv de taxare a companiilor (31% față de 38%), calitatea capitalului uman (42% față de 48%).

„Vis a vis de nivelul de taxare, în contextul dezbaterilor din spațiul public pe marginea modificărilor fiscale am subliniat că fără o abordare strategică, coerentă, riscul este ca beneficiile imediate ale creșterii veniturilor bugetare să fie depășite de costurile pe care aceasta le va induce pe termen lung la nivelul economiei. Diversele scenarii care s-au avansat în ultima perioadă au crescut considerabil nivelul de incertitudine și de neîncredere în rândul contribuabililor. Întrucât cotele de impunere sunt până la urmă apanajul decidenților, din partea AmCham am avansat un set de zece principii determinante pentru un sistem fiscal care să urmărească nu doar creșterea veniturilor la buget, dar și dezvoltarea economică sustenabilă” a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România.

AmCham România va continua să promoveze un dialog constructiv și de substanță pe marginea priorităților pentru agenda economică, contribuind cu recomandări de politici publice și măsuri orientate spre consolidarea competitivității economice a României.

Continue Reading

BUSINESS

Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru comunitatea de business: România este o țară sigură, angrenată într-un proces de dezvoltare economică

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Conferința ”Romania Business & Investment Roundtable”, a transmis un semnal de încredere comunității de business și i-a asigurat pe investitori că „România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică.”

„Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României. Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului  de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri. Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă”, a transmis prim-ministrul în discursul său.

De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că România în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, „se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.”

„Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România. Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

BUSINESS

Klaus Iohannis: Bugetul pentru 2022, esențial pentru o concepţie financiară sănătoasă gândită în jurul absorbţiei fondurilor europene și a sumelor din PNRR

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.

“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.

Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
 El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.

Citiți și Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022

“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.

Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.

“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.

“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.

El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.

“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL37 mins ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.46 mins ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA59 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.1 hour ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.18 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA19 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

U.E.19 hours ago

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

MAREA BRITANIE19 hours ago

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

U.E.20 hours ago

România și alte cinci țări UE trimit pompieri și aeronave în Franța pentru a lupta cu incendiile de pădure. Emmanuel Macron mulțumește ”partenerilor pentru solidaritatea europeană”

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending