Premierul Ilie Bolojan a transmis sâmbătă un mesaj cu prilejul marcării a 38 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov, subliniind importanța acestui moment în istoria luptei românilor pentru libertate și demnitate.

„Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune «nu» dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, a amintit prim-ministrul.

În mesajul difuzat de Guvern, Bolojan a subliniat că acest episod a jucat un rol esențial în erodarea regimului comunist și în pregătirea contextului care a făcut posibilă revolta din 1989.

„Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, a continuat el.

În mesajul său, Ilie Bolojan a caracterizat protestul de la Brașov drept un reper moral și civic, subliniind obligația societății actuale de a apăra valorile democratice.

„Revolta anticomunistă de la Brașov rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”, a continuat premierul.

Acesta a transmis și un omagiu participanților la revolta din 1987, afirmând „respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii!”

Premierul a făcut și o referire la provocările contemporane, avertizând că încercările de manipulare și rescriere a trecutului reprezintă un pericol pentru memoria colectivă.

„Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, a conchis Ilie Bolojan

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut vineri o discuție telefonică cu omologul său de la Kiev, Andrii Sybiha, pe agenda convorbirii figurând sprijinul european pentru Ucraina în fața războiului Rusiei, aderarea țării vecine la UE, precum și „atenția specială pe care o acordă România” reformei din sistemul ucrainean de educație.

Șefa diplomației române a precizat, într-o postare pe X, că unul dintre subiectele abordate a fost situația liceelor românești din Cernăuți.

„Am clarificat că, deși unele faze ale reformei educaționale implică propuneri locale, decizia finală privind numărul de licee nu va ignora nevoile legitime ale comunității noastre. Am subliniat atenția specială pe care o acordă România implementării reformei educaționale în curs de desfășurare în Ucraina și cerința noastră ca aceasta să protejeze nevoile comunității vorbitoare de limbă română în ceea ce privește accesul la educație în limba maternă”, a declarat Oana Țoiu.

Just concluded a phone call with my dear colleague, @andrii_sybiha, Foreign Minister of 🇺🇦.
I have expressed our solidarity in the face of last night’s renewed brutal bombardment by Russia that has led to further civilian deaths and destruction of apartments in Kyiv.

In our… pic.twitter.com/jgHqRpJ2rn

— Toiu Oana (@oana_toiu) November 14, 2025

Ministrul i-a indicat omologului ucrainean „importanța primordială a luării în considerare a cererilor și așteptărilor legitime ale minorității vorbitoare de limbă română din Ucraina”.

„Reforma trebuie să asigure oportunități adecvate de învățare în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității române. Acestea se așteaptă în mod legitim ca identitatea lor națională să fie păstrată și protejată”, a adăugat șefa diplomației române.

Alte subiecte abordate au fost aderarea Ucrainei la UE și „modalitățile de a face agresorul să plătească”, a mai precizat Oana Țoiu, care a descris sancțiunile introduse de președintele american Donald Trump împotriva Rusiei drept „un instrument extrem de necesar și eficient pe calea către pace”.

I had a substantial call with Foreign Minister of Romania @Oana_Toiu.

I briefed my counterpart on Russia’s intensified strikes against Ukraine and our critical infrastructure.

We focused on the main topics of our bilateral cooperation, shared security challenges in the region,…

— Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) November 14, 2025

La rândul său, șeful diplomației ucrainene a declarat că dialogul telefonic pe care l-a avut cu Țoiu a fost unul „substanțial”.

„Am informat-o pe omoloaga mea despre intensificarea atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a infrastructurii noastre critice. Ne-am concentrat pe principalele teme ale cooperării noastre bilaterale, provocări comune de securitate în regiune și implementarea acordurilor încheiate în timpul convorbirii de săptămâna trecută dintre președinții noștri”, a scris Andrii Sybiha, tot pe X.

El a menționat că a vorbit cu Oana Țoiu și despre „minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație”.

„Am reafirmat că abordarea Ucrainei rămâne deschisă, de bună vecinătate și bazată pe respect reciproc și parteneriat cu România”, a conchis ministrul Andrii Sybiha.

Grupul PPC anunță inaugurarea unui nou parc fotovoltaic de 130 MW în comuna Călugăreni, la 40 km sud de București, noul parc urmând să producă anual aproximativ 193 GWh, acoperind nevoile a circa 48.500 de gospodării și contribuind la prevenirea a 116.000 de tone de emisii de CO₂, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ghidat de viziunea de a-și intensifica rolul de lider în tranziția energetică din Europa de Sud-Est, Grupul PPC își consolidează portofoliul verde în România cu un nou proiect fotovoltaic în regiunea Călugăreni, la 40 km sud de București, care a fost recent conectat la rețea”, arată sursa citată.

Pentru construcția noului parc fotovoltaic au fost utilizate 227.240 de panouri bifaciale. Se preconizează că producția anuală estimată de energie a proiectului va depăși 193 GWh, suficientă pentru a satisface nevoile energetice a peste 48.500 de gospodării. Odată operațional, se estimează că parcul fotovoltaic de la Călugăreni va împiedica eliberarea în atmosferă a circa 116.000 de tone de CO₂ anual.

„Ne menținem angajamentul față de strategia Grupului de a deveni un pilon energetic principal în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est. Noul parc fotovoltaic din România confirmă poziția noastră dominantă pe piața românească de energie regenerabilă. Continuăm să dezvoltăm în mod constant portofoliul verde, cu diversificare geografică și tehnologică, pentru a valorifica la maximum avantajele tranziției verzi și ale pieței energetice interconectate”, a declarat directorul executiv adjunct al RES PPC Group, Konstantinos Mavros. 

Noul parc fotovoltaic face parte dintr-un acord între Grupul PPC și Metlen Energy & Metals pentru proiecte de energie regenerabilă. Un total de 460 MW de parcuri fotovoltaice, parte a unui acord cu Metlen Energy & Metals, urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului.

Grupul PPC își extinde prezența în Europa de Sud-Est

Grupul PPC continuă să evolueze într-un mod dinamic, prin extinderea portofoliului de energie regenerabilă, pe măsură ce noi proiecte eoliene și fotovoltaice se alătură constant celor deja existente. Odată cu inaugurarea noului parc fotovoltaic de la Călugăreni, capacitatea instalată va depăși 6,5 GW, din care 1,5 GW provin din România.

Potrivit planului strategic pe trei ani, până în 2027, Grupul PPC va dezvolta proiecte suplimentare de energie regenerabilă în Grecia și în întreaga regiune a Europei de Sud-Est, având ca obiectiv creșterea capacității instalate din surse regenerabile la 11,8 GW până în 2027. În prezent, peste 60% din proiectele de energie regenerabilă care urmează să fie adăugate sunt deja în construcție sau pregătite de construcție.