Românii consideră important ca țara noastră să aibă un sistem de justiție independent, în timp ce 70% dintre cetățeni își exprimă neîncrederea în sistemul de justiție din prezent, pe fondul unei percepții larg răspândite că sistemul judiciar este influențat politic și că legea nu este aplicată egal pentru toți, potrivit celor mai recente date ale unui barometru realizat de INSCOP.

Încrederea în Justiție

25,5% dintre cetățenii României au încredere foarte multă sau destul de multă în Justiție (9.5% foarte multă, în timp ce 16% spun că au destul de multă încredere), iar 70,5% declară cu au destul de puțină, foarte puțină sau nu au deloc încredere în Justiție (25.7% destul de puțină și 44.8% foarte puțină sau deloc). 4% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD și AUR, persoanele cu vârsta între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară sunt categoriile de populație care au un nivel de încredere în justiție ceva mai mare decât media populației. Au un nivel de neîncredere în justiție mai mare decât media populației în special votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare.

Importanța unui sistem de justiție independent

92.3% dintre participanții la sondaj cred că este foarte important sau destul de important ca România să aibă un sistem de justiție independent (73.7% consideră că este foarte important, iar 18.6% cred că este destul de important). Doar 3,5% dintre români cred este deloc important sau destul de neimportant ca țara să aibă un sistem independent de justiție (1.3% destul de neimportant, iar 2.2% deloc important). 4.2% nu știu sau nu răspund la întrebare.

Independența Justiției de influențe politice

23.7% dintre cei intervievați cred că sistemul de justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67.4% consideră că sistemul de justiție nu este independent de astfel de influențe. 8.6% nu știu, iar 0.4% nu răspund.

Sunt de părere că sistemul judiciar este independent de influențe politice în proporții ceva mai mari decât media populației în special votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cred că sistemul judiciar NU este independent de influențe politice în proporții mai mari decât media în special votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.

Aplicarea egală a legii pentru toți cetățenii

Întrebați în ce măsură cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, 5.7% dintre români spun că în foarte mare măsură (față de 12.6% în aprilie 2025), 10.9% în destul de mare măsură (față de 17.2% în aprilie 2025). Cumulat, în aprilie 2025, 19.8% credeau în foarte mare măsură sau destul de mare măsură că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul scăzând în ianuarie 2026 la 16,6%. 30.1% dintre cetățenii României cred în destul de mică măsură (față de 25.9% în aprilie 2025), iar 50.1% în foarte mică măsură sau deloc (față de 42.6% în aprilie 2025) că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii. Cumulat, în aprilie 2025, 68,5% credeau în destul de mică măsură, în foarte mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul crescând în ianuarie 2026 la 80.2%. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.2% (față de 1.7% în aprilie 2025).

Cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mare măsură și destul de mare măsură, în proporții ceva mai ridicate decât media populației, în special votanții PSD și PNL și tinerii sub 30 de ani. Consideră că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mică/foarte mică măsură sau deloc în proporții ceva mai ridicate decât media populației în special votanții USR și AUR, respectiv locuitorii din urbanul mic.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar, realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor, în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Guvernul a făcut primul pas formal în procesul de analiză și revizuire a legislației din domeniul justiției, prin convocarea, marți, la Palatul Victoria, a primei întruniri a Comitetului dedicat acestui demers, cu participarea reprezentanților sistemului judiciar, ai societății civile și ai principalelor instituții implicate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit comunicatului de presă, ședința din 23 decembrie 2025 a debutat cu o intervenție a prim-ministrului Ilie Bolojan, care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor comitetului reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea guvernului față de acest demers. În același context, Ilie Bolojan a arătat că scopul întâlnirilor este identificarea aspectelor legislative care pot fi îmbunătățite, subliniind totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public în beneficiul cetățeanului.

Obiectivul Comitetului este stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele identificate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții asumate de magistrați. Printre temele frecvent invocate în cadrul discuțiilor s-au numărat procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, procedurile de delegare și detașare a magistraților, modul de modificare a componenței completurilor de judecată, precum și competența privind cercetarea faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar.

În cadrul întâlnirii au fost semnalate și problemele legate de volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. De asemenea, a fost discutată demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar.

Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri rapide, cu respectarea tuturor procedurilor legale, Comitetul a agreat un calendar de lucru care prevede formularea, de către membrii săi, a unor soluții legislative concrete. Conform comunicatului, o nouă întrunire este programată pentru data de 5 ianuarie 2026, iar un act normativ urmează să fie redactat până la începerea noii sesiuni parlamentare, având în vedere inclusiv propunerile formulate de magistrați.

Citiți și Nicușor Dan va iniția un referendum în corpul magistraților în luna ianuarie: Dacă CSM nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgență

La reuniunea de marți au participat, din partea Cancelariei Prim-ministrului, Andrei Lupu, Oana Cambera și Bianca Bodnar, iar din partea Administrației Prezidențiale, consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov. Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de procurorul Bogdan Staicu, iar Ministerul Justiției de Roxana Momeu, Alina Rădoi și Mihai Cucu.

Asociațiile profesionale ale magistraților au fost reprezentate de Dragoș Călin, din partea Asociației Forumul Judecătorilor din România, Alexandra Lăncrănjan, din partea Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, și Bogdan Pîrlog, din partea Asociației Inițiativa pentru Justiție. La discuții au fost prezenți și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, respectiv Laura Ștefan din partea Expert Forum, Roxana Pencea-Brădățan și Diana Ionescu din partea Declic, precum și Elena Calistru și Adrian Ristea din partea Funky Citizens.

În format online au participat Andreea Ciucă din partea Asociației Magistraților din România, Dana Gîrbovan din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, precum și avocatul Traian Briciu din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că va iniția în luna ianuarie un referendum în rândul magistraților, având o singură întrebare referitoare la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

„Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, a declarat Nicușor Dan. El a precizat că, în funcție de rezultatul consultării, vor exista consecințe directe asupra viitorului CSM. „Și dacă magistrații în ansamblul lor vor spune că da, CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă însă magistrații în majoritatea lor vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a spus președintele.

Șeful statului a explicat că această decizie vine în urma analizării sesizărilor transmise de magistrați, din care reiese că există „o categorie de magistrați, membri ai CSM, din conducerea instanțelor, care nu acționează în interes public, ci acționează în interesul unui grup pe care îl reprezintă”.

Nicușor Dan a afirmat că „extrem de puțini magistrați” și-au exprimat intenția de a participa la discuțiile programate pentru luni, la Cotroceni, pe tema situației din justiție, deși aproape o mie de magistrați au semnat o scrisoare în acest sens. „Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați”, a spus președintele, adăugând că au existat tentative de influențare și intimidare.

„S-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrați le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni, 24 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare”, a declarat Nicușor Dan.

El a relatat și dificultățile întâmpinate de unii magistrați în a participa la discuții, de teama unor posibile repercusiuni. „Mulți mi-au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, de teamă să nu existe repercursiuni. Am ajuns la propuneri nepotrivite… să vină pe rând, să nu se intersecteze, colegii mei să-i preia din benzinării să-i aducă la Cotroceni”, a spus președintele.

Nicușor Dan a subliniat că informațiile primite de la magistrați trebuie tratate cu prudență și verificate. „Am spus toate aceste lucruri (…) care se regăsesc și în materialele astea și în raportul pe care o să vi-l dăm sunt acuzații, sesizări, da, nu sunt fapte, și o să facem verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp, dar cred că situația în care suntem este gravă”, a declarat șeful statului.

Declarațiile președintelui au fost făcute după ce acesta a anunțat că a primit de la magistrați „sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiție” și înaintea consultărilor programate pentru luni cu reprezentanții acestora.