Vicepremierul Kelemen Hunor a avut, miercuri, o întâlnire cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, David Muniz, unul dintre subiectele discutate fiind desființarea Secției Speciale.

“Secția Specială de Investigații în Justiție (SIIJ) a fost, printre altele, subiectul dialogului pe care l-am avut cu domnul David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti. Am subliniat în cadrul ședinței, că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale, singura întrebare este unde să fie transferate competențele acestui departament special. Poziția UDMR este foarte clară: competențele SIIJ ar trebui transferate Parchetului General. Acesta ar fi o modalitate corectă, și asemenea, ar fi extrem de importantă pentru cetățeni, deoarece numai astfel se poate garanta că judecătorul și procurorul rămân independenți în proceduri și în decizie”, a precizat Kelemen Hunor într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul UDMR a mai menționat că a fost abordată și problema traficului de persoane, care afectează România.

“Pentru eradicarea fenomenului este necesară o cooperare mai strânsă între instituțiile statului, mai multe state europene, biserică, și organizații nonguvernamentale”, a conchis vicepremierul.

Într-o postare separată, Ambasada Statelor Unite la București a informat că însărcinatul cu afaceri David Muniz a discutat cu Kelemen Hunor despre reforma justiției și despre traficul de persoane.

David Muniz a subliniat importanța aprofundării reformelor statului de drept și a justiției pentru a atrage investitori străini.

Coaliția de guvernare este într-un blocaj pe subiectul desființării SIIJ, pentru că UDMR se opune ca dosarele aflate la Secția Specială să ajungă la DNA.

La începutul lunii, Însărcinatul cu Afaceri al ambasadei SUA a mai discutat problema desființării SIIJ și cu ministrul Justiției. , Stelian Ion.

David Muniz a declarat că, în România, corupția a devenit o amenințare la adresa securității naționale acesta fiind și motivul pentru care SIIJ trebuie desființat.

Trimiterea în judecată a magistraţilor numai cu avizul CSM introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători şi procurori, arată Comisia de la Veneţia, într-un aviz cu privire la desfiinţarea Secţiei Speciale, Comisia referindu-se la amendamentele pe care Camera Deputaţilor le-a introdus în proiectul de desfiinţare a SIIJ.

Într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii plenare din 2-3 iulie, Comisia de la Veneția emite mai multe recomandări către autoritățile române cu privire la proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), informează organismul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Avizul a fost solicitat de ministrul justiției din România și vizează atât proiectul de lege adoptat de guvern, cât și versiunea modificată adoptată de Camera Deputaților, pe care Senatul o examinează în prezent.

“Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar, care include un pas esențial în ceea ce privește desființarea SIIJ, și le încurajează să continue reforma mai amplă a sistemului judiciar. Deși Comisia de la Veneția a criticat înființarea SIIJ în două avize adoptate în 2018 și 2019, avizul emis astăzi subliniază faptul că, după trei ani de desfășurare a cauzelor, desființarea acestuia nu trebuie luată cu ușurință”, arată sursa citată.

Prin urmare, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări specifice:

– Articolul 4 din amendamentele Camerei Deputaților ar trebui eliminat, deoarece introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil – urmărirea penală – care depășește cu mult imunitatea funcțională.

– Articolul 6 din amendamentele Camerei Deputaților nu ar trebui să fie menținut. Acest articol prevede o nouă competență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acordând secției relevante a CSM competența exclusivă de a decide cu privire la acțiunile în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția consideră că procedurile penale care nu intră în sfera de competență a imunității funcționale nu ar trebui să fie de competența CSM și ar trebui să fie aduse direct în fața instanțelor de judecată fără examinarea prealabilă a CSM.

– Plângerile, care adesea sunt plângeri penale, depuse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie tratate de către serviciul de procuratură obișnuit și ar trebui considerate ca fiind o chestiune urgentă care necesită o reformă.

Pe 29 martie, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că va solicita Comisiei de la Veneţia un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, informează Adevărul.

În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.  

Ministrul justiţiei a precizat că a sesizat Comisia de la Veneţia, în special din cauza amendamentului introdus în Camera Deputaţilor la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale.

Compromisul din Coaliţie a prevăzut ca magistraţii să nu poată fi trimişi în judecată dacă nu există avizul obligatoriu al CSM.

Stelian Ion a criticat acest amendament, chiar dacă a recunoscut că a trebuit să accepte compromisul, în caz contrar Secţia Specială nu putea să fie desfiinţată.

Comitetul Convenției Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a solicitat miercuri statelor sale părți, inclusiv României, să aplice în mod eficient inversarea sarcinii probei pentru a permite confiscările în cazul infracțiunilor grave.

Într-un raport publicat miercuri, Conferința părților la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului evaluează măsura în care 34 de state părți dispun de măsuri legislative sau de altă natură pentru inversarea sarcinii probei, o posibilitate prevăzută la articolul 3 alineatul (4) din tratat.

Prin inversarea sarcinii probei se urmărește sporirea eficienței confiscărilor, solicitând autorului infracțiunii să demonstreze originea anumitor venituri sau a altor bunuri susceptibile de confiscare.

Raportul conține mai multe recomandări generale adresate statelor părți cu privire la punerea în aplicare a acestui articol din tratat, precum și recomandări specifice fiecărei țări.

Până în prezent, șaisprezece țări s-au angajat să aplice art. 3 (4): Albania, Armenia, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Ungaria, Letonia, Malta, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Portugalia și Serbia. Cu toate acestea, modul în care aceste țări pun în aplicare dispozițiile sale diferă semnificativ. Majoritatea o aplică prin confiscarea extinsă în cadrul procedurilor penale, ceea ce permite confiscarea bunurilor care depășesc veniturile directe ale unei infracțiuni concrete pentru care inculpatul este urmărit penal.

Opt țări au făcut o declarație de a nu aplica – integral sau parțial – art. 3 alineatul (4) și nu îl pun în practică: Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Slovacia, Suedia și Turcia. Alte șapte țări au făcut astfel de declarații, dar au în vigoare măsuri de inversare a sarcinii probei prin intermediul legislației sau prin jurisprudența instanțelor lor: Georgia, Germania, Germania, Italia, Polonia, Rusia, Slovenia și Ucraina.

În ceea ce privește România, raportul consemnează că țara noastră nu dispune de măsuri legislative sau de altă natură pentru a demonstra originea presupuselor venituri de către infractor, ceea ce corespunde declarației făcute la depunerea instrumentelor de ratificare cu privire la articolul 3 alineatul (4), iar sarcina probei pentru toate faptele revine procurorului.

“România ar trebui să ia în considerare ridicarea declarației făcute în temeiul art. 3 alin. 53 IV. În consecință, autoritățile sunt invitate să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative care să permită inversarea sarcinii probei”, se arată în concluziile-recomandări privind România.

Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia), deschisă spre semnare în 2005, este primul tratat internațional care acoperă atât prevenirea, cât și controlul spălării banilor și al finanțării terorismului.

Este singurul tratat internațional care conferă autorităților naționale competența de a opri tranzacțiile suspecte în cel mai timpuriu stadiu pentru a împiedica circulația acestora în sistemul financiar.

Conferința părților monitorizează respectarea convenției de către statele părți.