România va găzdui în luna octombrie 2017, o nouă sesiune a Adunării Parlamentare a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, la Palatul Parlamentului din București, anunță într-un comunicat de presă șeful delegației legislativului român la AP NATO, Gabriel Vlase, conform ActMedia.
La reuniune va participa secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adaugă Vlase.
Această reuniune, atât în sesiune plenară cât și în comitete vizează să adopte rapoartele de pe ordinea de zi specifice fiecărei comisii. În același timp, se vor dezbate și adopta recomandările de politică externă, care exprimă poziția Adunării cu privire la problemele de mare actualitate ale vieții internaționale.
Potrivit sursei, participarea reflectă amploarea și impactul acestui eveniment inter-parlamentar.
Pe lângă reprezentanții parlamentari – delegațiile statelor membre NATO, delegațiile din țările cu statut special, ale partenerilor regionali și din zona Mării Mediterane, observatorii parlamentari, delegația Parlamentului European, delegații ale altor adunări inter-parlamentare , la sesiune va participa de asemenea, Secretarul General al NATO, personalități politice ale țării gazdă și ale țărilor membre NATO, oficiali de renume din mediile academice.
România a mai organizat două sesiuni ale AP NATO, în octombrie 1997 și respectiv octombrie 2011.
Totodată, Bucureștiul a găzduit în 2008 summit-ul Alianței Nord-Atlantice, ultimul la care a participat în calitate de partener președintele rus Vladimir Putin.
Adunarea Parlamentară NATO are un rol important în sensibilizarea parlamentarilor faţă de problemele de apărare şi securitate, fiind un forum unde legislatorii se pot întâlni regulat pentru a discuta teme de actualitate, a schimba opinii, a înţelege punctele de vedere ale celorlalţi. Pe de altă parte, prezenţa oficialilor NATO la principalele reuniuni ale AP NATO îi ajută pe parlamentari să înţeleagă acţiunile Alianţei. De asemenea, AP este un indicator ale opiniilor colective ale parlamentarilor, ceea ce este necesar pentru Alianţă şi guvernele membre deoarece sprijinul opiniei publice a fost întotdeauna esenţial pentru NATO, mai ales ţinând seama de tipul de operaţiuni în care este angajată Alianţa astăzi.
În afară de aceasta, prin activităţile ei, AP contribuie la transparenţa politicilor NATO : rapoartele prezentate, dezbaterile, în general toate activităţile AP, ajută la înţelegerea politicilor Alianţei de către opinia publică.
AP NATO are 257 membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentele celor 28 de ţări membre NATO şi 66 delegaţi,(fără drept de vot) din parlamentele a 14 state asociate (Federaţia Rusă, Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, R. Moldova, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia si Muntenegru). La reuniuni participă si parlamentari din ţări cu statut de observator precum Japonia şi Kazakstan, reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Adunării Parlamentare a OSCE şi ai Adunării Uniunii Europei Occidentale, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei si ai delegaţiilor mediteraneene asociate (Algeria, Israel, Iordania, Mauritania şi Maroc).
—
Delia Radovan
.
