Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au prezentat luni o inițiativă franco-germană de redresare europeană în urma crizei provocate de noul coronavirus, cei doi lideri pledând pentru dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”.

“Din punct de vedere al sănătății, dorința noastră este să oferim Uniunii Europene forțe concrete”, a spus Emmanuel Macron, care a spus că continentul trebuie să fie mai bine apărat și pregătit împotriva bolilor.

“Europa sănătății nu a existat niciodată, trebuie să devină prioritatea noastră”, a insistat liderul de la Élysée.

În Declarația comună semnată de Merkel și Macron este consemnat faptul că răspunsul Uniunii Europene la actuala criză și viitoare astfel de provocări sanitare necesită o abordare comună bazată pe o suveranitate strategică în domeniul sănătății. Cei doi lideri propun consolidarea strategică a unei industrii în domeniul sănătății, care să intensifice dimensiunea europeană a sistemelor de sănătate.

Propunerea franco-germană cuprinde priorități precum consolidarea capacității europene în domeniile cercetării și dezvoltării vaccinurilor și tratamentelor, crearea unor stocuri strategice comune de produse medicale și de medicamente și încurajarea capacităților de producție în Uniunea Europeană, coordonarea politicilor de achiziții privind tratamente și vaccinuri pentru ca țările UE “să vorbească pe o singură voce” în raport cu industria farmaceutică sau crearea unui task force pe sănătate la nivel european care să dezvolte planuri de reacție și prevenție împotriva unor viitoare epidemii.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fondul de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică, relatează AFP şi DPA.

“Pentru a susţine o relansare durabilă care restabileşte şi întăreşte creşterea în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui Fond de relansare ambiţios, temporar şi cu obiective precise” în cadrul viitorului buget al UE şi căruia să i se aloce “500 de miliarde de euro”, subliniază o declaraţie comună, citată de Agerpres.

Declarația comună semnată de Merkel și Macron este construită pe alți trei piloni, separat de fondul de redresare bazat pe solidaritate și creștere: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Emmanuel Macron a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă cu Angela Merkel, că iniţiativa franco-germană în valoare de 500 de miliarde de euro pentru oferirea de granturi ţărilor şi regiunilor cel mai grav afectate de criza coronavirusului este un pas major înainte și o “schimbare majoră de filosofie”, notează şi Reuters.

Liderul de la Elysee a subliniat că este pentru prima dată când Germania și Franța au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE, consemnează și Deutsche Welle, făcând referire la eșecul coronabondurilor, respinse de Germania și Olanda. Afirmația președintelui francez a venit și în contextul în care în ultimele două luni el a făcut apel ca împreună cu Germania să își asume mai multă responsabilitate, invocând o “datorie morală” și avertizând că lipsa unui astfel de angajament poate conduce la dezbinarea Uniunii Europene.

De cealaltă parte, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că planul este un răspuns “pe termen scurt” la criză și că soluția pe termen lung, inclusiv reformele UE, va fi discutată mai târziu, “pentru că Europa trebuie să se dezvolte în continuare”, subliniază Deutsche Welle.

Germania, care va prelua la 1 iulie președinția Consiliului UE, a susținut în repetate rânduri, prin vocea lui Merkel, că își va asuma o solidaritate cu celelalte state membre.

“Trebuie să acționăm de o manieră europeană pentru a ieși din această criză cu bine și consolidați”, a spus Angela Merkel.

Banii ar urma să fie adunaţi în numele Uniunii Europene de pe pieţele de capital şi să se îndrepte către ţările cele mai afectate de criză în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027. De asemenea, propunerea Merkel-Macron sugerează acordarea autorității Comisiei Europene pentru a împrumuta bani în numele UE.

Un prim pachet, sub forma a trei plase de siguranță și care prevede credite în valoare totală de până la 540 de miliarde de euro, a fost deja convenit de statele membre la începutul lui aprilie, iar un astfel de fond ar duce finanțările deblocate la o valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, fără a lua în calcul viitorul Cadru Financiar Multianual.

Planul franco-german, ai cărui tutori sunt Emmanuel Macron și Angela Merkel, vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene, care, pe 27 mai, va prezenta la Bruxelles o propunere revizuită a viitorului Cadru Financiar Multianual și o propunere privind Fondul European de redresare și transformare europeană.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus luna că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economice, iar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre. Ulterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică solicitând Comisiei Europene un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. 

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).