Connect with us

CONSILIUL UE

Veste bună pentru România: Consiliul UE a decis să permită transferul între fondurile alocate coeziunii pentru combaterea COVID-19, acest lucru fiind solicitat și de Guvernul de la București

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Uniunea Europeană continuă să ia măsuri suplimentare pentru a permite concentrarea banilor alocați politicii de coeziune pe combaterea efectelor pandemiei coronavirusului, după ce ambasadorii țărilor membre au decis miercuri să ofere mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor europene. România se află printre statele membre care au cerut Comisiei Europene să permită flexibilitate și transfer între fonduri.

“Ambasadorii UE au convenit astăzi (n.r.- miercuri poziția Consiliului cu privire la un al doilea pachet de măsuri în mai puțin de o lună, menit să elibereze mai mulți bani din fondurile structurale ale UE pentru operațiuni legate de criză. Având în vedere provocările fără precedent cu care se confruntă statele membre, modificările propuse au fost aprobate fără modificări pentru a accelera procesul legislativ”, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Principalul nou element al propunerii, care face parte din Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative Plus) propusă de Comisia Europeană, este faptul că oferă o flexibilitate suplimentară în utilizarea fondurilor structurale, astfel încât statele membre să poată răspunde rapid și eficient la consecințele economice și sociale ale focarului COVID-19.

Astfel, statele membre vor putea transfera bani între diferite fonduri pentru a îndeplini cerințele lor particulare. De exemplu, banii alocați pentru un proiect de infrastructură ar putea fi folosiți pentru a cumpăra ventilatoare medicale, pentru a sprijini IMM-urile sau pentru a investi în scheme de angajare pe termen scurt.

Noile măsuri vor elimina, de asemenea, temporar condițiile existente în care regiunile au dreptul să primească sprijin. Acest lucru va permite redirecționarea resurselor către acele regiuni cel mai negativ afectate de criză.

Ca o măsură temporară și excepțională, statele membre pot solicita până la 100% finanțare de la bugetul UE între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021 pentru programele care se ocupă de impactul pandemiei.

Parlamentul European va trebui acum să-și convină poziția cu privire la noile măsuri. Odată ce există un acord, Consiliul este de așteptat să adopte măsurile printr-o procedură scrisă.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru CaleaEuropeană.ro, ministrul fondurilor europene Marcel Boloș a spus că a cerut Comisiei Europene să faciliteze o flexibilitate între fonduri.

Potrivit acestuia, Guvernul a cerut “să putem transfera între Fondul de Coeziune, Fondul Social European sau invers, am cerut flexibilitate între programe, adică să putem transfera din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare) în POCU (Programul Operațional Capital Uman) și dacă va fi cazul, din POCU în POIM.

“De asemenea, am cerut să putem transfera fonduri între regiunile mai slab dezvoltate la cele mai dezvoltate, deși sună ciudat, dar cele din urmă au foarte puține alocări de fonduri și sunt foarte afectate. (…) Aceste propuneri au fost preluate în modificarea de Regulament și așteptăm să-și urmeze cursul aprobărilor”, a spus Boloș, joia trecută.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) pune deja la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde euro pentru a face față consecințelor crizei.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Miniștrii de externe din UE au ajuns la un “acord politic” să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei

Published

on

© European Union, 2021

Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene s-au pus de acord luni să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, au declarat surse diplomatice UE citate de AFP, Reuters şi dpa, informează Agerpres.

Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană nu au fost discutate nume, dar surse diplomatice susţin că vor fi vizaţi şeful Comitetului de anchetă rus, care se ocupă de toate infracţiunile majore, directorul direcţiei penitenciarelor, directorul Gărzii naţionale din Rusia şi procurorul general.

S-a ajuns la un “acord politic” pentru adoptarea de noi sancţiuni ţintite în cursul reuniunii şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să propună o listă cu nume de responsabili ruşi care urmează a fi vizaţi de sancţiuni.

Potrivit AFP, care citează diplomaţi europeni, pe listă nu s-ar afla niciun oligarh rus.

Dpa scrie că Uniunea Europeană ar urma să folosească noul său instrument global privind încălcarea drepturilor omului pentru prima dată de când a fost prevăzut.

UE a recurs deja la măsuri punitive din cauza rolului Moscovei în conflictul din Ucraina şi a otrăvirii lui Aleksei Navalnîi din luna august a anului trecut.

Rusia a ameninţat că va adopta măsuri similare dacă UE adoptă noi sancţiuni. 

Relaţia UE – Rusia este una dintre temele reuniunii de la Bruxelles, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relației “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA și Regatul Unit privind relațiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din țările UE susține adoptarea de noi sancțiuni.

Discuția cu privire la relațiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) și în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputați i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri și că guvernul rus se află pe o cale autoritară.

Continue Reading

CONSILIUL UE

O nouă agendă pentru consumatori: Țările UE au discutat despre rolul consumatorilor în redresarea economică post-COVID-19

Published

on

© European Commission/ Twitter

Statele membre ale Uniunii Europene au discutat luni despre necesitatea de a aborda preocupările consumatorilor și în alte politici sectoriale, precum și despre importanța consumatorilor pentru redresarea economică în urma crizei COVID-19 fiind esențială, se arată în concluziile adoptate de Consiliul Uniunii Europene și remise CaleaEuropeană.ro.

Concluziile vin ca un răspuns la comunicatul Comisiei privind „O nouă agendă a consumatorilor: consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o recuperare durabilă”, (denumită în continuare „Agenda”), care prezintă o viziune globală a politicii UE în domeniul protecției consumatorilor pentru perioada 2020-2025.  Acestea oferă îndrumări politice cu privire la o gamă largă de acțiuni anunțate de Comisie în Agendă.

„Noua agendă pentru consumatori este o etapă importantă pentru președinția portugheză și intenționăm să încurajăm dezvoltarea acesteia. Concluziile aprobate astăzi sunt un semnal clar al angajamentului Consiliului față de implementarea acțiunilor Agendei. Prin aceste concluzii, menținem ambiția ridicată atunci când vine vorba de promovarea unei economii sociale de piață europene corecte și dezvoltate”, a declarat, Ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală, Pedro Siza Vieira, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Consiliul salută intenția Comisiei de a aborda aspecte precum „dreptul la refacere”, protecția consumatorilor online și offline și siguranța produselor, precum și prevenirea îndatorării excesive în viitoarele propuneri legislative. De asemenea, subliniază necesitatea coerenței în domeniul digitalizării cu propunerile recente, cum ar fi Legea serviciilor digitale, care ar trebui să stabilească un nivel ridicat de protecție pentru toți consumatorii.

Pe 25 februarie 2021, miniștrii responsabili pentru piața internă și industrie vor organiza, în sistem de teleconferință, o dezbatere politică privind Noua agendă a consumatorilor, pentru a discuta rolul întreprinderilor și al consumatorilor în promovarea redresării economice și a rezilienței. Dezbaterea va fi prezidată de ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală, Pedro Siza Vieira.  

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE consideră că un răspuns socio-economic la pandemie trebuie să țină cont de drepturile omului pentru o redresare mai bună și mai durabilă

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

UE consideră că un răspuns socio-economic la pandemie trebuie să țină cont de drepturile omului pentru o redresare mai bună și mai durabilă, se arată în concluziile Consiliului, adoptate luni, 22 februarie.

UE recunoaște că pandemia COVID-19 și consecințele sale socio-economice au un impact negativ din ce în ce mai mare asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept, inclusiv asupra spațiului civic. Pandemia adâncește și mai mult inegalitățile preexistente și crește presiunea asupra persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Având în vedere acest lucru, UE reiterează că un răspuns socio-economic având drepturile omului în centrul său va permite o redresare mai bună și mai durabilă.

UE se angajează să se asigure că răspunsul său la COVID-19 susține demnitatea și drepturile omului fără discriminare, deoarece nimeni nu trebuie lăsat în urmă și niciun drept uman nu trebuie ignorat.

Prin urmare, drepturile omului, democrația și statul de drept vor rămâne în centrul răspunsului UE la pandemia COVID-19, așa cum se menționează în concluziile Consiliului privind Planul de acțiune al UE pentru drepturile omului și democrație 2020-2024 .

Acțiunea UE ar trebui, de asemenea, să fie ghidată de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, întrucât pandemia COVID-19 reprezintă un semnal de alarmă pentru amenințarea și mai mare a schimbărilor climatice și a degradării mediului.

În cele din urmă, Consiliul recunoaște contribuția importantă adusă de toți membrii Team Europe, ca parte a răspunsului global al UE la COVID-19, precum și contribuția acestora la demonstrarea poziției de lider, a responsabilității și solidarității la nivel mondial a UE.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi18 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE1 hour ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D2 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL4 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending