Connect with us

ROMÂNIA

Victor Negrescu: „România este pregătită să organizeze, la 9 mai 2019, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. Guvernul României depune eforturile necesare pentru ca evenimentul să fie un succes

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, s-a aflat la Sibiu în perioada 12-13 septembrie 2018, alături de şeful de protocol al Secretariatului General al Consiliului, Dominique-Georges Marro, pentru a pune la punct ultimele detalii organizatorice ale Summitului informal al șefilor de stat și de guvern din 9 mai 2019, care va avea loc în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, conform unui comunicat de presă remis Calea Europeană.

Foto: Calea Europeană

“La discuţiile tehnice în cadrul cărora ministrul delegat pentru Afaceri Europene le-a prezentat membrilor delegaţiei Secretariatului General al Consiliului planul organizatoric al Summitului au participat atât coordonatorii procesului de pregătire a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cât şi reprezentanţi ai autorităților publice locale și centrale implicate în organizarea evenimentului,  inclusiv ai instituțiilor cu responsabilități în domeniul protecției și pazei. Discuţiile au vizat, printre altele,  evenimentele care vor avea loc în sediul Primăriei Municipiului Sibiu, dispunerea logistică a infrastructurii în piețele centrale ale orașului, precum și programul cultural care va fi organizat în marja reuniunii șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană”, se arată în comunicat.

 „România este pregătită să organizeze, în cele mai bune condiţii, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. Guvernul României consideră Președinția Consiliului Uniunii Europene ca fiind o prioritate și depune eforturile necesare, beneficiind de sprijinul tuturor autorităţilor şi instituţiilor implicate în procesul de pregătire şi purtând un dialog continuu şi constructiv cu Secretariatul General al Consiliului, pentru ca evenimentul din 9 mai 2019 să fie unul de succes. Timp de șase luni țara noastră va fi în centrul atenției și ne dorim să profităm de această ocazie pentru a recentra viitorul Uniunii Europene pe agenda reală a cetățenilor“, a declarat Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

De asemenea, Dominique-Georges Marro şi membrii echipei sale au apreciat eforturile României, remarcând totodată stadiul avansat în care se află pregătirile pentru organizarea evenimentului din 9 mai 2019.

Summitul dedicat viitorului Uniunii Europene și viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti și 100 de traducători.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

 

 

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri un mesaj de felicitare pentru Joe Biden, după inaugurarea acestuia în funcția de președinte al SUA.

Felicitări președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris. Sunt convins că împreună vom continua să dezvoltăm și să aprofundăm Parteneriatul Strategic dintre România și SUA în beneficiul popoarelor noastre și să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice”, a scris șeful statului, pe contul său de Twitter.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a spus că “aceasta este ziua Americii” și a făcut un apel la unitate și la vindecare națională.

Câștigarea funcției prezidențiale reprezintă un moment culminant pentru cariera politică a lui Biden, senator în Senatul SUA timp de 36 de ani în perioada 1973-2009 și vicepreședinte al SUA în perioada 2009-2017. În această ultimă calitate, Biden a vizitat de două ori România, în anii 2009 și 2014 și l-a primit pe președintele Klaus Iohannis, la Casa Albă, în 2015.

De altfel, președintele Klaus Iohannis s-a arătat recent convins că “împreună cu noua administrație americană vom continua dezvoltarea Parteneriatului Strategic” dintre România și SUA, în 2021 împlinindu-se zece ani ani de la semnarea Declarației Comune a Parteneriatului Strategic bilateral.

De altfel, la 9 noiembrie 2020, după anunțarea victoriei lui Biden, președintele Klaus Iohannis i-a transmis luni un mesaj de felicitare președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în care a manifestat angajamentul României pentru promovarea obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice ale Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, a cărui declarație comună a fost adoptată în timpul mandatului lui Biden de vicepreședinte al SUA.

În calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden l-a primit în septembrie 2015, la Casa Albă, pe președintele Klaus Iohannis, aflat la prima sa vizită în SUA, în contextul participării la Adunarea Generală a ONU, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Guvernul a decis constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea operaţionalizării într-un termen ”foarte scurt” a Centrului Cyber al UE de la Bucureşti

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul a adoptat, prin memorandum, constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea operaţionalizării într-un termen ”foarte scurt” a Centrului Cyber al UE de la Bucureşti, a anunţat, miercuri, vicepremierul Dan Barna.

”S-a decis constituirea unui grup de lucru interministerial la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, astfel încât, într-un termen foarte scurt, Centrul Cyber, un centru important pentru ceea ce înseamnă politica europeană pe termen lung şi securitatea în domeniul digital să funcţioneze, să devină operaţional şi să îl avem ca instituţie pentru care România să poată să conteze în scenariul european”, a declarat Dan Barna, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice și a rețelei de centre naționale de coordonare (Centrul Cyber al UE) a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind discutat inclusiv pe durata Președinției române a Consiliului UE.

Statele membre au decis inițierea unei competiții deschise pentru stabilirea sediului acestui Centru, procedura de selecție fiind agreată de către toate statele membre.

Conform acestei proceduri, statele interesate au depus, până la 6 noiembrie 2020, dosarele de candidatură. Astfel, s-au înscris în competiția pentru găzduirea Centrului Belgia (Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia), Spania (Leon) și România (București). Dosarele de candidatură au fost analizate ulterior de către Comisia Europeană care a publicat la 2 decembrie 2020 evaluarea sa cu privire la candidaturile depuse.

Procedura de selecție pentru stabilirea sediului viitorului Centru Cyber a fost organizată la 9 decembrie 2020, la Bruxelles, și finalizată o zi mai târziu.

În urma votului statelor membre, s-a stabilit ca Centrul să fie localizat la București.

Centrul Cyber va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică.

Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre.

De asemenea, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii.

Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.

Centrul va fi înființat pentru perioada de la intrarea în vigoare a regulamentului până la 31 decembrie 2029. După aceea, va fi lichidat, cu excepția cazului în care mandatul său este prelungit în urma unei evaluări și, eventual, a unei propuneri legislative a Comisiei.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Florin Cîțu anunță că Guvernul a aprobat un memorandum pentru finalizarea MCV: Încercăm până în luna iunie

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

Este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, este vorba despre legislaţia din domeniul Justiţiei. Acest memorandum arată clar un calendar din partea Guvernului, împreună cu Parlamentul, cu coaliţia din Parlament, pentru a rezolva această problemă. (…) Este un lucru foarte important, acest Guvern şi-a asumat şi această coaliţie de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor. Este un calendar ambiţios, încercăm până în iunie“, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

Facebook

PPE2 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA2 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA5 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA6 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA6 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

ROMÂNIA7 hours ago

Guvernul a decis constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea operaţionalizării într-un termen ”foarte scurt” a Centrului Cyber al UE de la Bucureşti

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Conducerea OMS salută propunerea Consiliului European privind negocierea unui tratat global pentru gestionarea pandemiilor

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac11 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE12 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 day ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending