Vicepreședintele Parlamentului European, eurodeputatul Victor Negrescu, trage un semnal de alarmă cu privire la proiectul de buget european 2028–2034, prezentat miercuri de Comisia Europeană. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook și reiterat în în cadrul reuniunii Comisiei pentru bugete cu Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, combaterea fraudei și administrație publică, Negrescu a avertizat că modificările avute în vedere ar putea afecta grav România, în special comunitățile rurale și categoriile vulnerabile.
„Comisia Europeană a prezentat un proiect de buget 2028–2034 care lovește exact în zonele unde România are cea mai mare nevoie de sprijin”, a scris Negrescu. Acesta a criticat eliminarea finanțărilor dedicate dezvoltării rurale, comasarea programelor și condiționarea fondurilor europene de reforme care pot avea un „caracter anti-social”.
În cadrul reuniunii cu comisarul Serafin, Victor Negrescu a subliniat: „Am ascultat cu atenție declarațiile președintei Von der Leyen. A vorbit despre un buget ambițios, menit să răspundă realităților de astăzi, dar nu pare a fi așa.” El a adăugat că bugetul multianual propus „nu este potrivit pentru viitor” și nu reflectă așteptările cetățenilor europeni. „Autoritățile locale își doresc acces integrat la resurse, dar nu doresc centralizarea fondurilor în mâinile unor guverne care pot adopta reforme greșite.”
Într-o țară ca România, unde „9 din 10 investiții publice depind de fonduri europene”, modificările propuse pot avea efecte dramatice. „Nu putem accepta un buget care va duce la o Europă cu două viteze. Nu putem construi viitorul pe spatele celor mai vulnerabili”, a declarat Negrescu.
În fața comisarului european, europarlamentarul român a cerut:
-
garanții că noua arhitectură bugetară va întări, nu va slăbi coeziunea;
-
menținerea Fondului Social European și a Programului European pentru Sănătate;
-
alocarea a 20% din bugetul UE pentru educație și competențe;
-
sume clare și separate pentru educație, sănătate și incluziune socială.
Negrescu a apreciat totuși creșterea propusă cu 50% a bugetului Erasmus+, considerând-o „un semnal important că educația și tinerii pot conta în continuare pe sprijin european”.
„Parlamentul European rămâne ferm. Nu suntem un birou de avizare. Suntem vocea celor 450 de milioane de europeni, iar interesele României vor fi apărate în aceste negocieri”, a transmis eurodeputatul. El a cerut autorităților de la București să elaboreze rapid o strategie de promovare a obiectivelor naționale.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, „un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
