Premergător unei vizite diplomatice în Spania, partener strategic important al României ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu a vorbit într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro despre importanța acestei deplasări, atât pentru agenda bilaterală, cât și pentru inițiativa comună internațională cu privire la crearea unei Curți internaționale pentru combaterea și judecarea crimei de terorism.
Șeful diplomației române a analizat provocările create de arcul de instabilitate din vecinătățile estică și sudică ale Uniunii Europene și NATO, și cum România, alături de partenerii săi din spațiul european și euro-atlantic, gestionează aceste dificultăți strategice. Totodată, Bogdan Aurescu a punctat importanța existenței unei ambasade a României la Damasc, amintind și dialogurile diplomatice consistente pe care ministerul Afacerilor Externe le desfășoară alături de diplomațiile din Orientul Mijlociu.
Parteneriatul strategic cu SUA continuă să fie dinamizat, iar operabilitatea scutului anti-rachetă de la Deveselu reprezintă finalitatea unui proiect ”echivalent cu mai multă securitate pentru România”, a spus Aurescu. Acesta a abordat și chestiunea Republicii Moldova, menționând că România și UE vor sprijini parcursul pro-european al Chișinăului, însă actualul Guvern trebuie să continue cu perseverență acest drum.
Nu în ultimul rând, ministrul de Externe a abordat și chestiunea relației de lucru dintre MAE și Serviciul de Acțiune Externă al UE, condus de Înaltul Reprezentant, Federica Mogherini.
Dan Cărbunaru (D.C.): Doamnelor, domnilor ne aflăm la ministerul de Externe unde ministrul român al Afacerilor Externe, Excelența sa, domnul ministru Bogdan Aurescu, a avut amabilitatea de a ne acorda acest interviu cu scurt timp înainte de plecarea în Spania. Este o inițiativă românească, știm că s-a vorbit foarte mult despre necesitatea de a avea o formă de justiție internațională atunci când vorbim terorism, probabil că va fi unul dintre punctele importante de discuție pe care le veți avea în Spania. Dacă ați dori pentru debutul interviului să ne spuneți în ce va consta programul dumneavoastră acolo.
Bogdan Aurescu (B.A.): Mulțumesc foarte mult pentru invitația de a acorda un interviu Căii Europene, care este unul dintre cei mai avizați vectori de informare ai opiniei publice cu privire nu doar la afacerile externe, dar și la politica externă a României în general, și vorbind despre vizita în Spania, în primul este o vizită bilaterală importantă, pentru că Spania este un un partener strategic important al României. În acest an am putut constata o dinamizare a dialogului politic bilateral, inclusiv la cel mai înalt nivel și mă refer la vizita președintelui României la Madrid, iar vizita pe care o voi face mâine la Madrid vine în continuarea acestiu dialog foarte intens pe care l-am avut în ultima perioadă cu omologii spanioli. Voi avea consultări cu omologul meu spaniol, ministrul de externe, de asemenea vom discuta nu doar despre aspectele pur bilaterale și parteneriatul strategic ci și despre cooperarea economică importantă pentru România și Spania și oportunitățile pe care le avem din acest punct de vedere, vom discuta și despre prioritățile pe care comunitatea românească numeroasă din Spania le are în societatea spaniolă, despre integrarea comunității românești din Spania în această societate și vom aborda, fără îndoială și subiectul inițiativei comune pe care am dezvoltat-o împreună cu Spania, și anume aceea de a promova crearea unei curți internaționale împotriva terorismului. Împreună cu omologul spaniol vom face o prezentare a acestui concept în fața unui for prestigios care se numește ”Clubul de la Madrid” care este o organizație creată în 2001, cu scopul de a promova leadershipul și consolidarea democratică la nivel global, și care este formată din peste 100 de șefi de state și guverne din lume.
D.C.: Cred că avem și un fost prim-ministru din România membru în club.
B.A.: Este și domnul Petre Roman membru în componența ”Clubului de la Madrid”. Trebuie spus că inițiativa de a prezenta într-un panel din cadrul acestei reuniuni care este dedicată combaterii terorismului vine în continuarea inițiativei pe care am avut-o, de a prezenta același proiect în fața celor care au dorit să participe, o audiență destul de numeroasă, ca urmare și a Adunării Generale ONU, în cadrul unui eveniment de promovare a acestui concept. M-am bucurat să constat, și cu acea ocazie, și sper să constat și în cursul zilei de mâine, interesul crescut pentru această inițiativă și susținerea din ce în ce mai numeroasă pe care acest proiect o primește. Vom prezenta modul în care a apărut această idee, în contextul recrudescenței și creșterii în amploare a fenomenului terorist, nu numai în Europa. Reamintesc faptul că am lansat această idee pe 9 februarie la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene care a fost dedicată găsirii modalităților instrumentelor, mecanismelor de combatere a terorismului după atentatele din Franța de la Charlie Hebdo. Vom prezenta modul în care am lucrat până acum și am promovat acest concept, dar și elementele de fond ale inițiativei: o curte subsidiară din punct de vedere al competenței materiale față de instanțele naționale, pentru a putea stimula sistemele juridice naționale să combată mai eficient fenomenul terorist, o curte care are ca scop prevenirea și descurajarea acestui fenomen, dar și pedepsirea celor care se fac vinovați de comiterea unor acte teroriste.
D.C.: Ce suporteri a găsit România pentru această inițiativă, pe lângă partenerii strategici spanioli?
B.A.: Am discutat și suntem în interacțiune cu membrii Consiliului de Securitate, atât cu cei permanenți, cât și cu cei nepermanenți, am discutat mai ales cu statele din vecinătatea sudică a Uniunii Europene și a NATO. Ați remarcat, probabil, atenția pe care am acordat-o, nu doar în ultima perioadă, dar pe tot parcursul acestui an în cadrul întâlnirilor cu miniști de externe din state arabe. Cu unii dintre omologii mei m-am întâlnit deja de câteva ori în acest an, avem reacții pozitive din partea ministrului de externe Iordanian, din partea Tunisiei, din partea multor state din regiune, și încercăm, în altă ordine de idei să ne concentrăm atenția și asupra ONG-urilor internaționale care au un rol foarte important în promovarea unor astfel de concepte. La evenimentul pe care l-am organizat la New York în marja Adunării Generale ONU, a participat și un reprezentant al coaliției pentru Curtea Penală Internațională, care este o federație de 2500 de ONG-uri internaționale care a fost creată la momentul respectiv pentru promovarea conceptului Curții Penale Internaționale, și care susține această idee, a Curții Internaționale Împotriva Terorismului. Este un proiect în desfășurare, un proiect cu descărare pe termen mediu și lung, pentru că este nevoie de o activitate laborioasă pentru punerea în aplicare a acestui concept, dar vom continua să promovăm această inițiativă. De altfel, am mai avut evenimente de prezentare a acestui concept și la reuniunea anuală a diplomației române, vom avea pe 4 noiembrie în marja lucrărilor comisiei a șasea a Adunării Generale ONU, Comisia Juridică, un alt eveniment de prezentare a conceptului și vom continua până la sfârșitul acestui an. La începutul anului viitor avem deja câteva poiecte de conferințe, de evenimente pentru promovarea proiectului.
D.C.: Este o inițativă importantă, nu doar pentru România, nici măcar doar pentru Europa, pentru că este un fenomen care înregistrează o recrudescență extraordinară în ultima perioadă, de aici poate și interesul crescut pentru comunitatea internațională, de a gestiona oarecum unitar, inclusiv la acest nivel. Europa se confruntă totuși, revenind la temele europene, dacă sunteți de acord, cu câteva provocări majore atât pe zona de Est, cât și pe zona de Sud; se vorbește despre asta și în documentele strategice ale Uniunii Europene, sunt convins că fac și obiectul analizelor pe care Ministerul Afacerilor Externe le realizează și multe dintre ele s-au concretizat cu propuneri sau cu soluții românești la o abordare europeană în domeniu. Una dintre temele discutate în acest moment este modul în care sunt articulate pozițiile europene și pozițiile NATO față de soluționarea provocărilor dintre cele două zone, și în Est, și în Sud. Este în derulare un exercițiu de mare amploare la NATO în care România este parte. Cum se poziționează țara noastră în acest punct de inflecțiune, de gestionare a provocărilor de securitate la adresa Europei unite?
B.A.: Spuneam la reuniunea anuală a diplomației române că atât Uniunea Europeană, cât și NATO sunt înconjurate de o veritabilă centură de probleme, de provocări, de riscuri și de amenințări care, într-adevăr, ridică foarte multe măsuri de contracarare din partea celor două organizații. Dacă vorbim despre vecinătatea estică, în primă instanță, observăm în continuare că în Ucraina lucrurile nu sunt încă rezolvate, avem o criză care deși cunoaște ameliorări din punct de vedere al situației de securitate, nu este încă soluționată pe deplin. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în Ucraina trebuie să evităm să ajungem în fața unui conflict înghețat, care să se adauge la salba de conflicte înghețate pe care o avem deja în regiunea extinsă a Mării Negre. Am constatat, după reuniunea de tip Normandia din 2 octombrie că avem un anumit progres în ceea ce privește retragerea armamentului sub 100 de mm și a tancurilor din zona de conflict, a amortierelor sub 120 de mm la o distanță de până la 15 km, de-o parte și de alta a liniei de contact, între cele două părți. Sunt, prin urmare, evoluții pozitive, însă, trebuie să urmărim în continuare cu mare atenței ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei, inclusiv din perspectiva procesului de descentralizare prin care trece statul vecin. Am participat în weekend, de data aceasta în calitate de membru supleant al Comisiei de la Veneția la 104-a sesiune a acestui for, unde s-au discutat și opiniile comisiei cu privire la amendamentele constituționale ucrainiene, cu privire la descentralizare. Se poate constata că, din punct de vedere juridic al dreptului constituțional aceste amendamente au trecut testul, dar trebuie să vedem concret, în teren, cum evoluează situația. Un pas pozitiv, de etapă, se referă la amânarea alegerilor pe care așa numitele autorități separatisete au încercat să le organizeze în această perioadă în estul Ucrainei. Pe de altă parte am constatat că alegerile din 25 octombrie din Ucraina s-au desfășurat într-o atmosferă bună, calmă, și au tercut testul standardelor OSCE în materie. Trebuie însă să fim vigilenți în ceea ce privește situația din Ucraina de securitate, de politică, în așa fel încât să nu ne trezim în situația unui nou conflict înghețat care să nu aibă o soluționare imediată.
“Nu putem ignora fapul că Federația Rusă, în Crimeea ilegal, ocupată își sporește capacitățile militare”
D.C.: Sunteți printre puținii oficiali importanți din UE care mai vorbesc în spațiul public aproape ori de câe ori au ocazia despre situația din Ucraina, poate și cu o referire specială la situația din Crimeea acolo unde activitățile militare sunt tot mai intense.
B.A.: Fără îndoială!
D.C.: Care sunt preocupările României în acest context?
B.A.: Ați menționat mai devreme exercițiile care se desfășoară inclusiv pe teritoriul României sau exercițiile NATO la care participă România. Toate acestea fac parte din măsurile de reasigurare care au fost decise la Summitul NATO din Marea Britanie de anul trecut, care au fost prelungite și în cursul acestui an și am constatat chiar o intensificare a acestor măsuri de reasigurare, ceea ce este un răspuns foarte firesc al Alianței Nord-Atlantice față de situația de securitate din est, din regiunea Mării Negre și, fără îndoială că nu putem ignora fapul că Federația Rusă în Crimeea ilegal ocupată își sporește capacitățile militare. Acest lucru nu trece neobservat de către aliați și de către Alianța Nord-Atlantică în ansamblul său iar aceste elemente vor fi examinate, vor fi analizate și în continuare, atît la evenimentul care se va desfășura la București pe 4 noiembrie (așa-numitul mini summit al statelor din flancul estic al Alianței), dar și în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia de anul viitor din luna iulie, pentru că România, alături de mulți alți aliați, pledează pentru o continuare a procesului de adaptare a Alianței Nord-Atlantice față de provocările din vecinătatea sa estică.
“Vă asigur că parteneriatul strategic cu Polonia este unul extrem de solid”
D.C.: Să sperăm că parteneriatul cu polonezii va funcționa ceva mai bine decât în cazul gestionării situației legată de cotele de migranți acolo unde, o să îmi permit eu să fac acest comentariu ca jurnalist, pirueta Varșoviei a lăsat oarecum expusă România, chiar dacă nici măcar nu eram incluși în acel format de discuții legate de Grupul Vișegrad. Și acolo, cu siguranță, au apărut complicații de articulare a poziției românești în concertul general european. Între timp, lucrurile s-au reașezat.
B.A.: Pot să vă asigur că parteneriatul strategic cu Polonia este unul extrem de solid și acest lucru se vede în cooperarea noastră practică de zi cu zi, la nivelul Ministerelor de Externe, la nivelul Minsterelor Apărării. Este un parteneriat strategic care are foarte multe elemente de poziție comună, uneori de identitate de poziții pe foarte multe aspecte și sunt convins că și noul Guvern polonez care se va instala după alegerile care tocmai s-au desfășurat în Polonia va continua angajamentul său față de România și față de parteneriatul strategic bilateral și așteptăm cu interes primele contacte cu noul Guvern de la Varșovia.
Siria – România este pregătită să se implice în efortul UE
D.C.: Pe de altă parte, UE începe să înțeleagă, și îmi amintesc poziția României încă din urmă cu câteva luni de zile, aceea de a se orienta către originea problemei legată de valurile de migrație care au afectat și afectează în continuare Europa. Cât de mult contează în acest context expertiza românească și relaționarea tradițională a României cu unele spații care astăzi sunt identificate ca fiind spații-problemă, spații care sunt surse de migrație pentru Europa. Ne ajută cumva să fim de folos partenerilor europeni să ne repoziționăm poate ceva mai bine în acest context?
B.A.: Eu cred că expertiza tradițională a României în vecinătatea sudică, în Orientul Mijlociu mai ales, contează. În acest context, relațiile pe care le avem în continuare sunt relații foarte bune cu toate aceste state. Menționam mai devreme contactele destul de intense cu omologii din Orientul Mijlociu, dacă amintesc despre contactele cu omologul iordanian. Sunt deja trei astfel de întâlniri în cursul acestui an. Cu omologul egiptean sunt deja două astfel de întâlniri. Cu omologul din Irak, iarăși, întâlniri foarte bune în marja diverselor reuniuni, o întâlnire cu ministrul de Externe al Kuwaitului la Adunarea Generală ONU, 2 întâlniri cu minstrul de Externe palestinian, ultima avută săptămâna trecută în vizita de la Ramallah, vizita pe care a efectuat-o ministrul de Externe din Qatar la București săptămâna trecută, care este a doua întâlnire pe care am avut-o împreună în cursul acestui an, întâlnirea și întâlnirile, în general, care au fost foarte substanțiale cu autoritățile de la Ierusalim – Tel Aviv. Toate acestea sunt, dacă vreți, nu întâmplătoare și ele încearcă să pună în valoare expertiza noastră pe această zonă și ,în același timp, încrederea pe care omologii din regiune și partenerii noștri din această zonă foarte încercată de tot felul de provocări și de crize, de dosare cmplicate, o au în România.
D.C.: Care ar putea fi rolul României în acest context, atât din perspectiva partenerilor europeni, cât și din perspectiva, proiecția, din Orientul Mijlociu?
B.A.: Haideți să discutăm aplicat. România are în continuare o ambasadă deschisă la Damasc. Este un proiect pe care l-am menținut funcțional din mai multe motive. În primul rând, pentru că avem o comunitate românească importantă în Siria, familii mixte care trăiesc în aproape toate zonele Siriei în condiții extrem de dificile…
D.C.: Inclusiv în zone care astăzi sunt afectate de conflicte armate.
B.A.: Inclusiv în zone care sunt afectate sau sunt în proximitatea zonelor de conflict. În al doilea rând, pentru că este o oportunitate pentru a menține anumite contacte, anumite canale de informare cu privire la situația din Siria. Putem să folosim această expertiză, ea stă la dispoziția partenerilor noștri din UE și nu numai, pentru a facilita un anumit tip de dialog în momentul în care procesul politic din Siria se va declanșa.
D.C.: A folosit, iertați-mă că vă întrerup, doamna Mogherini un termen foarte intersant legat de situația președintelui Assad, și anume că nu se paote face o tranziție fără domnia sa. Știți cumva la ce se referea? La un final de epocă –Assad sau la o prelungire?
B.A.: Noi am discutat într-un mod foarte aplicat și substanțial dosarul sirian și la reuniunea informală a minștrilor de Externe care a fost desfășurată la New York în marja Adunării Generale a ONU, am discutat și la ultimul consiliu al Afacerilor de Externe care a avut dosarul sirian pe agendă și am constatat că poziția tuturor miniștrilor de Externe din UE este aceea că este nevoie de declanșarea unui proces politic de negociere cât mai curând posibil. Sigur că aceasta este dimensiunea politică. Ea trebuie să se desfășoare în paralel cu dimensiunea militară care însemnă neutralizarea formațiunilor radicale teroriste care activează în Siria. Dar procesul politic nu poate să aștepte până când situația militară se va stabiliza. Dimpotrivă. Aș spune că procesul politic de negociere trebuie să înceapă cât mai curând posibil și de aceea miniștrii de Externe ai UE sprijină planul de abordare a acestei probleme pe care reprezentantul special ONU, Staffan de Mistura l-a propus. Inclusv crearea unor grupuri de lucru sau subgrupuri de lucru în care să fie implicați și reprezentanții Opoziției moderate și reprezentanți ai actualui regim. Nu poți să negociezi, până la urmă, un proces politic de tranziție spre o altă etapă de existență politică a Siriei, fără să ai acest proces politic de negociere. Din acest punct de vedere România este pregătită să se implice în efortul pe care UE, pe care ceilalți actori internaționali implicați, inclusiv cei regionali, sunt pregătiți să îl depună. Sigur că apare aici elementul de complexitate generat de intervenția militară rusă în Siria. Concluziile pe care Consiliul Afacerilor Externe le-a adoptat subliniază foarte clar faptul că această intervenție militară complică lucrurile prin faptul că prelungește sau întârzie momentul la care procesul politic se poate declașa. Atacurile asupra Opoziției moderate descurajează reprezentanții Opoziției moderate să participe la acest proces de negociere. A existat chiar înainte de Consliul Afacerilor Externe o luare de poziție a reprezentanților Opoziției moderate care au spus că nu doresc să participe la lucrările grupurilor de lucru propuse de reprezentantul special ONU până când intervenția rusă nu încetează. Mai mult decât atât, dacă Opoziția moderată este subiectul loviturilor aeriene ale Federației Ruse, în mod evident acest proces politic este și mai mult îngreunat. Este posibil să nu mai avem cu cine să stăm la masă în acest exercițiu de negociere a tranziției spre o etapă post-situație conflictuală din acest moment. Complică și din punct de vedere al situației umanitare și este, de asemenea, de natură să provoace o radicalizare suplimentară din punctul de vedere al acțiunilor teroriste.
Despre tensiunile dintre israelieni și palestinieni
D.C.: Domnule ministru, ați descris situații foarte complexe pentru soluționarea cărora România ar putea fi implicată ar putea fi gata să se implice. Sunt multe puncte fierbinți, puncte de inflexiune care îndreptățesc mulți analiști din domeniul afacerilor internaționale să spună ca am putea asista la o reașezare a polilor de putere de pe glob. Cât de pregătită este diplomația românească să gestioneze astfel de momente și cum vedeți în următorii ani proiecția României în acest context?
B.A.: Este foarte complicat să vorbim vorbim în termeni abstracți. Cred că trebuie să ne uităm foarte atent la toate aceste dosare care sunt în evoluție în jurul nostru, fie că vorbim despre vecinătate estică, fie că vorbim despre turbulențele din vecinătatea sudică a UE și a NATO. Menționam mai devreme vizita pe care am făcut-o în Israel și Palestina acum zece zile. A fost iarăși un exercițiu foarte interesant de a vedea în ce măsură România este percepută ca un actor de încredere care nu are interese într-o parte sau în alta care să ridice semmne de întrebare în zonă și, în același timp, a reprezentat și un test pentru a arăta în ce măsură noi înțelegem situația în evoluție din teren pentru că putem costata că situația este una extrem de complicată, și dacă vorbim de dosarul istraelo-palestinian.
D.C.: Chiar secretarul general ONU a făcut un apel…
B.A.: Secretarul general ONU s-a întâmplat să ajungă în Ierusalim exact atunci când eram în a doua zi a vizitei mele acolo. Am constatat, în discuțiile pe care le-am avut, atât la Ierusalim, cât și în Ramallah, cât de dificilă și de diferită este în acest moment percepția pe care fiecare dintre părți o are asupra poziției celeilalte părți. Iată, de exemplu, cu privire la situația statutului moscheii Al-Aqsa, Muntele Templului, pentru că de fapt, apelul se referea la această situație. De fapt, același apel l-am adresat și eu liderilor, atât israelieni, cât și palestinieni în cursul vizitei. Un apel de a transmite mesaje ferme pentru încetarea violențelor, pentru calmarea acestei situații care riscă să complice în mod suplimentar atmosfera pentru reluarea procesului de pace din Orientul Mijlociu. În egală măsură pentru relansarea negocierilor directe între cele două părți este nevoie de o acțiune foarte hotărâtă a comunității internaționale pentru a crea o atmosferă de încredere între părți pentru că am constatat că de fapt exact acest lucru este ingredientul care lipsește cel mai mult, lipsa încrederii între cele două părți. România este pregătită să sprijine acest proces în cadrul eforturilor comunității internaționale.
“În ceea ce privește prestația ambasadorului nostru la Washington, nu pot să am decât cuvinte de laudă”
D.C.: Pentru că mai este foarte puțin timp până când vom fi nevoiți să încheiem acest interviu, cel puțin în această formă și sperăm să revenim asupra multor teme importante, domnule minsitru, v-aș întreba cum evaluați efectele ultimelor mișcări ale ambasadorilor în capitale importante ale lumii unde au fost câteva schimbări în ultima perioadă și cum apreciați prestația noilor ambasadori sau cel puțin a celor din noile lor posturi? Am observat, cel puțin în Washington, o dinamizare a comunicării de la sosirea la post a domnului ambasador Maior. Ați reuși să treceți în revistă o listă a principalelor realizări sau modalități de comunicare?
B.A.: Cred că o parte dintre colegi, cel puțin cei care sunt pentru prima oară în aceste poziții au deja o experiență de interacțiune destul de bună în mediile locale. O altă parte a colegilor au experiență de ambasadori în alte posturi și se pune doar problema unei noi adaptări la un mediu politico-diplomatic. Aș putea spune că nu există niciun fel de sincope înregistrate în activitatea ambasadorilor care au fost recent desemnați și trimiși la noile posturi, iar în ceea ce privește prestația ambasadorului nostru la Washington, nu pot să am decât cuvinte de laudă. Acesta este extrem de activ, cunoaște foarte bine mediul politico-diplomatic și de securitate american și sunt convins că vom vedea rezultate și mai bune în efortul nostru comun pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Dacă vorbim despre acest parteneriat, vreau să menționez că în perioada următoare vom avea o nouă reuniune a sarcinilor bilaterale pentru implementarea declarațiilor de parteneriat strategic pentru secolul XXI, vom avea în perioada 19-10 noiembrie o nouă misiune a Consiliului de Afaceri Româno-American la București, în România, existând deja câteva acțiuni pe linia dezvoltării dimensiunii economice. A existat o vizită a Camerei de Comerț și Industrie în marja Adunării Generale ONU și o reuniune de promovare a investițiilor americane în România pe 13 octombrie de către Camera de Comerț Americană și vom continua pe această dimensiune a Parteneriatului Strategic. Continuăm, evident pe dezvoltarea dimensiunii militare și de securitate care este extrem de importantă în această perioadă, având în vedere contextul regional complicat. Ați menționat exercițiile, dintre care unele desfășurate în cadrul NATO, iar altele bilaterale. Vom înregistra până la finalul anului operaționalizarea facilității antirachetă de la baza Deveselu, un alt proiect foarte important din punct de vedere al dimensiunii politico-militare a Parteneriatului Strategic.
Scutul de la Deveselu, mai multă securitate pentru România și români
D.C.: Nu toată lumea din zonă este fericită cu această știre.
B.A.: Sigur că nu îi putem mulțumi pe toți, ceea ce este important este că pentru România, pentru cetățenii români această finalizare a proiectului început în 2010 este de fapt echivalentă cu mai multă securitate. Cred că acesta este lucrul cel mai important care trebuie subliniat.
“Lucrăm foarte bine cu doamna Mogherini”
D.C: Comisarul pentru agricultură, întâmplător un britanic, într-un context al bugetului alocat promovării produselor agricole din Uniunea Europeană, spunea că se bazează foarte mult pe diplomația europeană pentru a promova peste mări și țări aceste produse. Ar fi foarte interesant și pentru România ca produsele noastre să fi promovate foarte bine de rețeaua diplomatică a Uniunii Europene, intrând aici și diplomația românească. Ultima întrebare tocmai despre acest lucru ar fi, și anume cum lucrați cu doamna Mogherini și cum se integrează echipa diplomaților români în angrenajul diplomației europene?
B.A.: Pot să spun că lucrăm foarte bine cu doamna Mogherini, diplomații români interacționează foarte bine cu Serviciul de Acțiune Externă al Uniunii Europene, foarte mulți diplomațí români se integrează în diplomația europeană, lucrează foarte bine și eficient. Pentru un stat care este relativ nou în peisajul Uniunii Europene, acest obiectiv va fi atins, fără îndoială.
D.C.: Și care cred că se încadrează în obiectivul României pentru că avem foarte puțini români care iau decizii în cadrul instituțiilor europene. Avem mulți traducători, asistenți și prea puțini oameni în funcții cheie.
B.A.: Sunt și oameni în funcții cheie care nu sunt neapărat în funcții de conducere, dar sunt convins că vom avea și astfel de poziții. Amintesc, totuși, că am obținut un post de șef de delegație al Uniunii Europene în Kazakhstan, unde este un diplomat român care a mai îndeplinit anterior și postul de șef al delegației Uniunii Europene în Armenia, mai sunt și alte poziții cheie, în Japonia, de exemplu, sunt români care obțin astfel de funcții, pe care noi îi sprijinim și dorim continuarea acestui proces.
“Fără stabilitate în Republica Moldova nu se poate merge mai departe pe acest drum pro-european”.
D.C.: Domnule ministru, în puține lucruri reușesc toți politicienii să fie de acord în România și, la rândul lor, să se articuleze și cu partea de societate, de populație. O temă, să spunem, ar fi legată de abordarea pro-europeană și trans-atlantică. O altă temă ar fi legată de dorința tuturor de a aduce Republica Moldova mai aproape de România și în orice caz mai aproape de familia europeană. Pare un dans cu foarte mulți pași înainte dar, uneori, poate cu tot atât de mulți pași înapoi. Care este astăzi situația Republicii Moldova din perspectiva unei țări precum România care își dorește să aducă Republica Moldova mai aproape de familia europeană?
B.A.: În momentul de față, după cum știți, Republica Moldova trece printr-o etapă destul de turbulentă din punct de vedere politic intern. N-o să pot să comentez aspectele care țin de politica internă a unui alt stat, dar ceea ce pot să subliniez și cred că este foarte important de sublinia este dorința României, a Guvernului României, de a vedea o continuare a procesului de reformă pro-european din partea acestei coaliții pro-europene care este în momentul de față instalată la Chișinău. Cred că această continuare a procesului de reformă pro-europeană este în asentimentul votului pe care cetățenii Republicii Moldova l-au acordat în noiembrie, anul trecut, în favoarea unei coaliții majoritare pro-europene. Prin urmare, pentru ca proiectul european al Republicii Moldova să fie de succes, este extrem de important ca actuala coaliție pro-europeană să continue acest proiect. Reuniunea recentă a celor două guverne care a avut loc pe 22 septembrie, cred că a fost un moment extrem de important în a arăta pe de o parte susținerea pe care România o acordă acestui proiect pro-european al Republicii Moldova, inclusiv financiar, cu 150 de milioane de euro ca împrumut pentru guvernul Republicii Moldova pentru a trece cu bine peste această etapă complicată din punct de vedere al sistemului bancar, din punct de vedere macroeconomic, dar și celelalte proiecte concrete pe care le-am început și le continuăm, cum sunt proiectele de interconectare energetică, atât în ceea ce privește gazoductului Iasi-Ungheni de data aceasta cu prelungirea către Chișinău, liniile de interconectare de electricitate, podurile peste Prut, proiectul SMURD, care este extrem de apreciat. În ceea ce privește proiectul de la Bălți și care trebuie să fie extins pe tot teritoriul Republici Moldova, celelalte proiecte pe care le-am început în Republica Moldova, fie că este vorba despre reabilitarea unor institute culturale, de prestigiu, din Republica Moldova, sau a unor proiecte din domeniul sanitar, cum este institutul Mama și copilul sau Centrul de Transfuzie de sânge de la Cahul, toate aceste proiecte arată susținerea pe care România o acordă Republicii Moldova.
În al doilea rând, a fost o reuniune foarte importantă pentru că ea a arătat hotărârea pe care conducerea guvernului Republicii Moldova, inclusiv primul ministru, cu care am avut ocazia să discut cred că de cel puțin 3 ori în ultima perioadă, din septembrie până acum, și la Adunarea Generală ONU, și, ulterior, la ultima vizită pe care a făcut-o domnia sa la București, atunci când a fost aprobat împrumutul de 150 de milioane de euro, există o determinare foarte clară pentru continuarea acestui proiect de reformă pro-europeană. Cred că acest guvern trebuie să aibă o șansă să continue acest proiect. Este foarte importantă asigurarea stabilității. Fără stabilitate în Republica Moldova nu se poate merge mai departe pe acest drum pro-european.
D.C.: Sunt factori care depind de Republica Moldova, alții care nu depind de ea. România, în mod constant se poziționează de partea forțelor pro-europene, fără să fie un amestec neapărat în politica internă. Pe de altă parte, atât Republica Moldova cât, mai ales, Bruxelles-ul, sau cel puțin marile capitale europene, dau uneori semne de nervozitate sau de relaxare sau de lipsă de dorință de a mai continua acest drum. Poate România să suplinească toate aceste, până la urmă impedimente care apar?
B.A.: Uneori este firesc, punându-te în poziția comunității internaționale, a Uniunii Europene, uneori este firesc să te aștepți să vezi care este finalul unor anumite evoluții care au fost sau sunt în desfășurare în Republica Moldova. Din perspectiva României este important ca acest proiect european să continue. Sigur că nici Uniunea Europeană, nici România singure, nu pot să facă ceea ce poate să facă Republica Moldova însăși. Adică să își găsească o cale spre stabilitate, spre funcționare eficientă și, îndreptată, repet, spre acest proces de reformă care trebuie să continue în așa fel încât Republica Moldova și cetățenii săi să fie mai aproape de obiectul acesta al integrării europene. Prin urmare, cred că maturitatea, responsabilitatea, trebuie să aparțină în primul rând Republicii Moldova, factorilor politici din Republica Moldova și până la urmă tuturor cetățenilor Republicii Moldova care își doresc acest viitor european în mare majoritate.
D.C.: Domnule ministru, uneori viitorul european este o incertitudine chiar și pentru cei din interiorul Uniunii Europene. Cu siguranță că e o provocare uneori și pentru decidenți dar și pentru cetățenii din Moldova să înțeleagă exact ce se întâmplă și cât e de bine în Uniunea Europeană, începută, nu-i așa, ca un proiect al păcii și al prosperității, iată că și pacea, și prosperitatea sunt puse uneori sub semnul întrebării chiar și în interioriul acestui spațiu, gândit și construit așa.
B.A.: Bun, întotdeauna proiectul european a fost un proiect în evoluție. Și această evoluție, dacă ne uităm foarte atent la modul în care s-a realizat a fost de multe ori determinată de diverse provocări, de diverse crize. Întotdeauna însă, până în momentul de față, Uniunea Europeană a știut să găsească noi instrumente, noi soluții, pentru a depăși aceste crize și pentru a adânci procesul de integrare europeană. Nu văd nici un motiv pentru a nu crede în continuare în această capacitate a Uniunii Europene de a depăși și actuala provocări, și actualele crize, care nu sunt puține. Trebuie să avem încredere în acest parcurs european, și România, trebuie spus, va contribui, atât cât poate, pentru a găsi cele mai bune soluții.
D.C.: Să sperăm că așa va fi. Domnule ministru, vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu și să vă întoarceți cu bine din Spania și cu noutăți cât mai interesante pentru opinia publică din România și din Europa.
B.A.: Cu mare plăcere. Mulțumesc.
Comentariile sunt închise.