Connect with us

ONU

VIDEO Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea României de a se alătura familiei de valori occidentale

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Președintele Klaus Iohannis a prezentat miercuri, în plenul Adunării Generale a ONU de la New York, unde a susținut un nou discurs, angajamentul reînnoit al României față de multilateralism și ordinea internațională bazată pe norme, având Organizația Națiunilor Unite în centrul său.

”Odată cu căderea oribilului regim comunist, acum 30 de ani, țara mea a pornit pe drumul spre o nouă eră a libertății, democrației și prosperității. Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea noastră puternică de a ne re-alătura familiei de valori occidentale și de a interacționa deschis cu restul lumii, în baza respectului profund pentru principiile democratice și statul de drept la nivel internațional”, a spus Iohannis, în debutul intervenției sale, care a fost precedată de primul discurs al zilei, cel al președintelui Ucrainei.

 

Într-un discurs centrat pe schimbările climatice, securitatea regională, susțienrea pentru o ordine internațională bazată pe reguli și combaterea terorismului, șeful statului a evocat aniversarea a 75 de ani la înființarea Organizației Națiunilor Unite, în anul 2020, punctând că aceasta este o oportunitate pentru ca ONU să își intensifice eforturile de reformă propuse de secretarul general, Antonio Guterres.

Puteți conta pe România și pe angajamentul nostru activ în realizarea acestor eforturi ambițioase”, a spus Iohannis.

Schimbările climatice. Iohannis: Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă

O componentă distinctă și importantă în discursul președintelui a fost subiectul schimbărilor climatice, o temă care a deschis lucrările din această săptămână de la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale, cu prilejul Summitul ONU pentru acțiuni climatice.

”Schimbările climate reprezintă, fără îndoială, o provocare globală – de la penuria de apă și insecuritatea alimentară, până la creșterea nivelului mărilor și oceanelor”, a mai spus șeful statului, mulțumindu-i secretarului general Antonio Guterres pentru ”leadership-ul său în generarea unei agende semnificative pe această temă”.

Klaus Iohannis a arătat că nici România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice și a menționat măsurile adoptate la nivel național, dar și pe plan european.

”Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice a fost concepută cu scopul de a forma o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să integreze politicile climatice printr-o creștere economică inteligentă. Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viață ridicate și o calitate crescută a mediului înconjurător. Promovarea agendei Uniunii Europene privind schimbările climatice a fost, de asemenea, o prioritate pentru România în timpul mandatului său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al acestui an. Tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează să fie finalizată în curând”, a detaliat Iohannis.

Președintele a reamintit că România a răspuns apelului secretarului general de a demara inițiative naționale în nouă domenii concrete, cu potențial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a intensifica, la nivel global, acțiunile vizând adaptarea și reziliența. Șeful statului a punctat că o astfel de listă a fost transmisă Reprezentantului special al ONU pentru Summitul pentru Acțiune Climatică.

Securitatea la Marea Neagră. Klaus Iohannis: Centura de conflicte nerezolvate rămâne o sursă de instabilitate

Șeful statului a readus în atenția Națiunilor Unite și dimensiunea securității regionale în contextul în care ”centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre – care are importanță strategică pentru securitatea transatlantică – rămâne o sursă importantă de instabilitate, afectând cooperarea regională și securitatea internațională în ansamblul său”.

”Prezența militară pe teritoriile altor țări, fără consimțământul acestora, militarizare, gesturi agresive, amenințări de utilizare a forței și folosirea tacticilor hibride pentru a submina stabilitatea internă reprezintă dezvoltări îngrijorătoare și trebuie respinse de noi toți”, a spus Iohannis, într-o referire indirectă la acțiunile Rusiei în regiune.

Klaus Iohannis: România rămâne un susținător puternic al ordinii internaționale multilaterale bazate pe reguli

În context, președintele a prezentat contribuția României la ONU, pledând, asemenea discursului de anul trecut, pentru o ordine internațională bazată pe reguli.

”România rămâne un susținător puternic al ordinii internaționale multilaterale bazate pe reguli, construită în jurul Organizației Națiunilor Unite, care reprezintă cea mai bună speranță a noastră de a gestiona astfel de provocări. Eficacitatea acestei ordini internaționale depinde, însă, de disponibilitatea tuturor statelor membre ONU de a se angaja în găsirea de soluții multilaterale durabile, în conformitate cu valorile fundamentale ale ONU. România rămâne ferm angajată să acționeze în acest sens, ca pilon de stabilitate în regiune, și am susținut constant eforturile Organizației Națiunilor Unite de a gestiona astfel de riscuri, inclusiv prin rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la aceste aspecte”, a susținut Iohannis, enumerând participarea României la misiuni ONU de menținere a păcii în Afganistan, Sudan, Georgia, Haita sau Mali.

”La mijlocul lunii octombrie, 120 de militari români și patru elicoptere își vor începe misiunea în Mali, o zonă critică, în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obține stabilitatea și pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii și a securității”, a reamintit președintele.

În încheierea discursului, președintele a reiterat angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional, amintind implicarea țării noastre în aceste eforturi globale și comemorând memoria celor doi cetățeni români uciși recent în atacurile de la Kabul.

”România reiterează profunda îngrijorare cu privire la răspândirea globală și amploarea terorismului și condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste, inclusiv a celor care vizează reprezentanți ai misiunilor diplomatice. Recent, astfel de atacuri care au avut loc la Kabul, Afganistan, au pus capăt vieții a doi cetățeni români și au rănit grav încă unul. Reiterez angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv dreptul internațional. România a salutat reforma lansată de secretarul general la începutul mandatului său și a sprijinit eforturile Organizației Națiunilor Unite care vizează întărirea coordonării și îmbunătățirea coerenței în implementarea Strategiei Globale pentru Combaterea Terorismului”, a mai spus președintele.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut miercuri, în calitate de şef al delegaţiei României, intervenţia naţională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite care se desfăşoară la New York. Președintele Klaus Iohannis este prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, iar discursul de miercuri a fost cel de-al patrulea susținut de șeful statului în plenul Adunării Generale a ONU. 

Marți, în prima zi a participării la ONU, Klaus Iohannis a fost prezent la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la recepția oferită de secretarul general Antonio Guterres, la recepţia oferită de Uniunea Europeană în onoarea şefilor de delegaţii şi la recepţia tradiţională oferită de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, şi prima doamnă în onoarea şefilor de delegaţii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

ONU avertizează: Omenirea mai are la dispoziție doar 10 ani pentru a salva biodiversitatea planetei

Published

on

© Pixabay

Aproape o treime din suprafața Pământului trebuie să fie protejată, iar poluarea diminuată la jumătate până în 2030, pentru a salva de la dispariție numeroase specii de animale, anunță CNN, citat de Digi24.

În timpul Convenției ONU pentru Biodiversitate s-a prezentat un plan de acțiune care stabilește principalele obiective de atins la nivel global pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție. Soluții similare au fost propuse și la summitul din 2010 din Japonia, dar nu au fost puse în aplicare.

”Biodiversitatea și beneficiile pe care le oferă sunt fundamentale pentru bunăstarea omului și pentru o planetă sănătoasă”, se arată în proiectul prezentat în timpul conferinței ONU. ”În ciuda eforturilor depuse, biodiversitatea se deteriorează continuu, iar acest declin se va accentua tot mai tare”, mai este precizat în proiect.

Printre obiectivele propuse se numără reducerea emisiilor de carbon în toate ramurile industriei, reducerea poluării prin înjumătățirea cantității deșeurilor din plastic, îmbunătățirea calității vieții umane prin menținerea purității apei și comercializarea hranei verificate.

Planul va fi adoptat în cadrul summitului din luna octombrie, pe tema biodiversității, din Kunming, China.

În total, un milion din cele 8 milioane de specii din lume se confruntă în prezent cu dispariția, a avertizat ONU în 2019.

Principalele amenințări la adresa acestor specii sunt diminuarea habitatelor, exploatarea resurselor naturale, schimbările climatice și poluarea.

Oamenii au modificat 75% din ecostimele terestre și 66% din ecosistemele acvatice, începând cu perioada preindustrială, schimbări care s-au manifestat sub diferite forme, de la deșeuri deversate în oceane până la popularea anumitor zone, de către oameni, cu specii invazive.

600 de specii de plante au dispărut de pe fața Pământului în ultimii 250 de ani, o rată de extincție de 500 de ori mai mare decât cea întâlnită în situația în care nu ar fi existat o intervenție a omului.

O mare parte a problemei rezidă și în creșterea numărului populației globale, ducând la o creștere a cererii, pe fondul diminuării resurselor. Cu o populație în creștere, avem mai multe guri de hrănit, dar mai puține resurse ca niciodată.

ONU estimează că populația globală va crește până în 2030, de la 7.6 miliarde, la 8.6 miliarde, urmând ca numărul să ajungă la 9.8 miliarde, până în 2050, lucru ce va avea ”serioase implicații privind cererea de resurse, inclusiv alimente, infrastructură și utilizarea terenului”.

Continue Reading

ONU

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga: Evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și Africa de Nord demonstrează încă o dată responsabilitatea comunității internaţionale în a facilita căi pentru soluții politice în sprijinul unei păci durabile

Published

on

Evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și Africa de Nord demonstrează o dată în plus responsabilitatea comunității internaţionale în a facilita căi pentru soluții politice în sprijinul unei păci durabile, a subliniat ambasadorului României la ONU, Ion Jinga în cadrul dezbaterii deschise pe tema ”„Rolul Cartei ONU în sprijinul menținerii păcii și securității internaționale”, este precizat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Carta ONU face apel la respectarea demnităţii și valorii fiinţei umane. Dacă ameliorarea instrumentelor Cartei este o chestiune de analiză și decizie, încrederea în principiile și valorile sale rămâne axiomatică”, a menționat ambasadorul Ion Jinga, reafirmând susținerea fermă a României pentru Carta ONU și principiile sale de bază.

Diplomatul român a amintit că anul 2020 marchează 75 de ani de la fondarea Organizației Națiunilor Unite, care rămâne cea mai adecvată platformă de abordare colectivă a amenințărilor la adresa păcii și securității internaționale, iar Carta ONU continuă să fie documentul de referinţă în acest scop. În timp ce instrumentele Cartei pot fi ameliorate, valorile și principiile acesteia constituie repere fundamentale pentru multilateralism. A subliniat sprijinul pe care România îl acordă eforturilor Secretarului General al ONU în reforma sistemului ONU, astfel încât acesta să poată răspunde cât mai bine provocărilor globale actuale.

Ambasadorul Jinga a evidenţiat importanța Capitolului VI din Carta ONU în sprijinul ”soluționării pașnice a disputelor” și a arătat că se impune acordarea unei atenţii sporite prevenirii conflictelor și rezolvării politice a disputelor.

Diplomatul român a menționat, de asemenea, importanța Capitolului VIII al Cartei, care fundamentează implicarea organizațiilor regionale în menținerea păcii și securității internaționale, amintind că România a promovat prima rezoluție a CS ONU privind cooperarea dintre ONU și organizațiile regionale. În același spirit de recunoaștere a rolului și importanței acestor organizații, MAE român a organizat la Addis Abeba, în noiembrie 2019, cu sprijinul Uniunii Africane, un program de pregătire pentru experții africani sub titlul ”Stabilizare și reconstrucție post-conflict”.


A reiterat, totodată, contribuția adusă de România la menținerea păcii, demonstrată inclusiv prin participarea în cursul anului 2019 la 10 misiuni de menţinere a păcii sub drapel ONU.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU își îndreaptă mesajul de Anul Nou către tineri, ”cea mai mare sursă de speranţă”: ”Mă simt inspirat de pasiunea şi determinarea voastră”

Published

on

© Antonio Guterres/ Twitter

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat duminică, în mesajul său de Anul Nou, că cea mai mare “sursă de speranţă” o reprezintă tinerii din întreaga lume, cărora le-a cerut să continue să se manifeste, să gândească la scară mare şi să exercite presiune, transmite EFE.

“În acest an, mesajul meu de Anul Nou se îndreaptă către cea mai mare sursă de speranţă, tinerii lumii”, a spus Guterres, într-un mesaj video publicat și pe contul său de Twitter și în care a subliniat la începutul că 2020 începe cu incertitudine şi nesiguranţă, “dar şi cu speranţă”.

Cel mai înalt reprezentant al ONU a amintit iniţiativele noilor generaţii în ce priveşte acţiunea climatică, egalitatea de gen, justiţia socială şi drepturile omului, teme în care tinerii se regăsesc “în prima linie şi în ştirile de prim plan”.

“Mă simt inspirat de pasiunea şi determinarea voastră, care cereţi în mod just să vi se permită participarea la schiţarea viitorului”, a arătat Guterres, potrivit Agerpres.

“Sunt cu voi, Naţiunile Unite vă stau alături şi vă aparţin”, a adăugat secretarul general al ONU.

Antonio Guterres a anunţat de asemenea crearea în 2020, an în care organizaţia împlineşte 75 de ani, a unui plan pentru o globalizare echitabilă, numit “Decada de acţiune pentru obiectivele de dezvoltare sustenabilă”.

“Anul acesta, lumea are nevoie ca tinerii să continue să se manifeste, să continue să gândească la scară mare, să continue să-şi depăşească limitele şi să continue să exercite presiune”, a mai considerat diplomatul portughez.

“Schimbarea climatică nu este o problemă pe termen lung, ci un pericol clar şi prezent”, a mai arătat secretarul general al ONU.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending