Președintele Klaus Iohannis a prezentat miercuri, în plenul Adunării Generale a ONU de la New York, unde a susținut un nou discurs, angajamentul reînnoit al României față de multilateralism și ordinea internațională bazată pe norme, având Organizația Națiunilor Unite în centrul său.

”Odată cu căderea oribilului regim comunist, acum 30 de ani, țara mea a pornit pe drumul spre o nouă eră a libertății, democrației și prosperității. Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea noastră puternică de a ne re-alătura familiei de valori occidentale și de a interacționa deschis cu restul lumii, în baza respectului profund pentru principiile democratice și statul de drept la nivel internațional”, a spus Iohannis, în debutul intervenției sale, care a fost precedată de primul discurs al zilei, cel al președintelui Ucrainei.

 

Într-un discurs centrat pe schimbările climatice, securitatea regională, susțienrea pentru o ordine internațională bazată pe reguli și combaterea terorismului, șeful statului a evocat aniversarea a 75 de ani la înființarea Organizației Națiunilor Unite, în anul 2020, punctând că aceasta este o oportunitate pentru ca ONU să își intensifice eforturile de reformă propuse de secretarul general, Antonio Guterres.

”Puteți conta pe România și pe angajamentul nostru activ în realizarea acestor eforturi ambițioase”, a spus Iohannis.

Honoured to address #UNGA and to present Romania’s renewed commitment to multilateralism and the rules-based international order, with the #UN at its core. Today, we are profoundly interconnected and we must value the genuine spirit of cooperation the #UN has always promoted. pic.twitter.com/yF8DRfxOoK

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) September 25, 2019

Schimbările climatice. Iohannis: Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă

O componentă distinctă și importantă în discursul președintelui a fost subiectul schimbărilor climatice, o temă care a deschis lucrările din această săptămână de la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale, cu prilejul Summitul ONU pentru acțiuni climatice.

”Schimbările climate reprezintă, fără îndoială, o provocare globală – de la penuria de apă și insecuritatea alimentară, până la creșterea nivelului mărilor și oceanelor”, a mai spus șeful statului, mulțumindu-i secretarului general Antonio Guterres pentru ”leadership-ul său în generarea unei agende semnificative pe această temă”.

Klaus Iohannis a arătat că nici România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice și a menționat măsurile adoptate la nivel național, dar și pe plan european.

”Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice a fost concepută cu scopul de a forma o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să integreze politicile climatice printr-o creștere economică inteligentă. Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viață ridicate și o calitate crescută a mediului înconjurător. Promovarea agendei Uniunii Europene privind schimbările climatice a fost, de asemenea, o prioritate pentru România în timpul mandatului său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al acestui an. Tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează să fie finalizată în curând”, a detaliat Iohannis.

Președintele a reamintit că România a răspuns apelului secretarului general de a demara inițiative naționale în nouă domenii concrete, cu potențial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a intensifica, la nivel global, acțiunile vizând adaptarea și reziliența. Șeful statului a punctat că o astfel de listă a fost transmisă Reprezentantului special al ONU pentru Summitul pentru Acțiune Climatică.

Securitatea la Marea Neagră. Klaus Iohannis: Centura de conflicte nerezolvate rămâne o sursă de instabilitate

Șeful statului a readus în atenția Națiunilor Unite și dimensiunea securității regionale în contextul în care ”centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre – care are importanță strategică pentru securitatea transatlantică – rămâne o sursă importantă de instabilitate, afectând cooperarea regională și securitatea internațională în ansamblul său”.

”Prezența militară pe teritoriile altor țări, fără consimțământul acestora, militarizare, gesturi agresive, amenințări de utilizare a forței și folosirea tacticilor hibride pentru a submina stabilitatea internă reprezintă dezvoltări îngrijorătoare și trebuie respinse de noi toți”, a spus Iohannis, într-o referire indirectă la acțiunile Rusiei în regiune.

Klaus Iohannis: România rămâne un susținător puternic al ordinii internaționale multilaterale bazate pe reguli

În context, președintele a prezentat contribuția României la ONU, pledând, asemenea discursului de anul trecut, pentru o ordine internațională bazată pe reguli.

”România rămâne un susținător puternic al ordinii internaționale multilaterale bazate pe reguli, construită în jurul Organizației Națiunilor Unite, care reprezintă cea mai bună speranță a noastră de a gestiona astfel de provocări. Eficacitatea acestei ordini internaționale depinde, însă, de disponibilitatea tuturor statelor membre ONU de a se angaja în găsirea de soluții multilaterale durabile, în conformitate cu valorile fundamentale ale ONU. România rămâne ferm angajată să acționeze în acest sens, ca pilon de stabilitate în regiune, și am susținut constant eforturile Organizației Națiunilor Unite de a gestiona astfel de riscuri, inclusiv prin rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la aceste aspecte”, a susținut Iohannis, enumerând participarea României la misiuni ONU de menținere a păcii în Afganistan, Sudan, Georgia, Haita sau Mali.

”La mijlocul lunii octombrie, 120 de militari români și patru elicoptere își vor începe misiunea în Mali, o zonă critică, în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obține stabilitatea și pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii și a securității”, a reamintit președintele.

În încheierea discursului, președintele a reiterat angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional, amintind implicarea țării noastre în aceste eforturi globale și comemorând memoria celor doi cetățeni români uciși recent în atacurile de la Kabul.

”România reiterează profunda îngrijorare cu privire la răspândirea globală și amploarea terorismului și condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste, inclusiv a celor care vizează reprezentanți ai misiunilor diplomatice. Recent, astfel de atacuri care au avut loc la Kabul, Afganistan, au pus capăt vieții a doi cetățeni români și au rănit grav încă unul. Reiterez angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv dreptul internațional. România a salutat reforma lansată de secretarul general la începutul mandatului său și a sprijinit eforturile Organizației Națiunilor Unite care vizează întărirea coordonării și îmbunătățirea coerenței în implementarea Strategiei Globale pentru Combaterea Terorismului”, a mai spus președintele.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut miercuri, în calitate de şef al delegaţiei României, intervenţia naţională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite care se desfăşoară la New York. Președintele Klaus Iohannis este prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, iar discursul de miercuri a fost cel de-al patrulea susținut de șeful statului în plenul Adunării Generale a ONU. 

Marți, în prima zi a participării la ONU, Klaus Iohannis a fost prezent la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la recepția oferită de secretarul general Antonio Guterres, la recepţia oferită de Uniunea Europeană în onoarea şefilor de delegaţii şi la recepţia tradiţională oferită de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, şi prima doamnă în onoarea şefilor de delegaţii.