Copiii și tinerii sunt cu 50% mai înclinați decât persoanele mai în vârstă să creadă că lumea se transformă într-un loc mai bun cu fiecare generație, potrivit unui nou sondaj internațional realizat de UNICEF și Gallup și publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, din sondaj reiese și faptul că tinerii cred într-o proporție mai mare că viața copiilor s-a ameliorat, o majoritate covârșitoare considerând că serviciile medicale, educația și siguranța fizică de care se bucură copiii de astăzi sunt la un nivel mai ridicat decât în cazul generației părinților lor.

Totuși, în ciuda optimismului lor, tinerii nu sunt nicidecum naivi, așteptându-se la acțiuni împotriva schimbărilor climatice, exprimând scepticism față de informațiile pe care le accesează pe rețelele de socializare și luptându-se cu stări de depresie și anxietate.

Aceștia se consideră cetățeni globali într-o proporție mult mai mare decât persoanele mai în vârstă și îmbrățișează mai ușor ideea cooperării internaționale în lupta împotriva unor amenințări precum pandemia de COVID-19.

”În prezent, lumea are nenumărate motive de pesimism: schimbările climatice, pandemia, sărăcia și inegalitatea, creșterea neîncrederii și răspândirea naționalismului. Dar iată și un motiv de optimism: copiii și tinerii refuză să privească lumea prin lentilele întunecate ale adulților. Față de generațiile mai în vârstă, tinerii lumii își păstrează speranța, au o perspectivă mult mai globală și sunt hotărâți să transforme lumea într-un loc mai bun. Tinerii din zilele noastre își fac griji pentru viitor, dar se consideră parte a soluției”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore.

Sondajul din cadrul proiectului Changing Childhood este primul de acest gen care caută să afle părerea mai multor generații despre lume în general și despre ce înseamnă să fii copil în zilele noastre.

Acesta a inclus peste 21.000 de persoane din două grupe de vârstă (15-24 de ani și 40 de ani și peste), provenind din 21 de țări. S-au realizat sondaje reprezentative la nivel național în țări din toate regiunile – Africa, Asia, Europa, America de Nord și America de Sud – și din toate categoriile de venit.

În general, datele schițează imaginea generațiilor tinere ca un produse ale globalizării. De exemplu, în medie, aproape de două ori mai mulți tineri (39%) decât persoane mai în vârstă (22%) se consideră ca făcând parte din comunitatea mondială mai mult decât din propria națiune sau comunitate locală. Cu fiecare an adăugat la vârsta respondentului, ponderea persoanelor care se consideră cetățeni globali scade, în medie, cu aproximativ un procent.

Sondajul – realizat în timpul pandemiei – remarcă de asemenea faptul că tinerii și copiii au, în general, mai multă încredere în guvernele țărilor lor, în oamenii de știință și în presa internațională ca surse de informații fiabile. Și totuși, sondajul arată că tinerii de astăzi sunt conștienți de problemele cu care se confruntă lumea:

• Majoritatea tinerilor identifică o serie de riscuri serioase la care sunt expuși copiii în mediul online, precum vizionarea de conținut violent sau explicit din punct de vedere sexual (78%) sau bullying-ul (79%).
• Doar 17% dintre tineri spun că au „multă” încredere în platformele sociale în ceea ce privește furnizarea de informații fiabile.
• În timp ce 64% dintre tinerii din țările cu venituri mici și medii cred că, la maturitate, copiii din țara lor vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor, tinerii din țările cu venituri mari cred într-o mică măsură în progresul economic. În aceste state, mai puțin de o treime dintre tinerii respondenți afirmă că, la vârsta maturității, copiii din zilele noastre vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor.
• Peste o treime dintre tineri declară că se simt adesea nervoși sau anxioși și aproape unul din cinci spune că se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate.
• În medie, 59% dintre tineri declară că, în zilele noastre, copiii sunt supuși presiunii de a reuși mai mult decât părinții lor în copilărie.

Sondajul constată și faptul că tinerii vor să vadă progrese mai rapide în lupta împotriva discriminării, mai multă cooperare între țări și să fie ascultați de către factorii de decizie:

• În medie, aproape trei sferturi dintre tinerii care sunt conștienți de schimbările climatice cred că guvernele ar trebui să ia măsuri importante pentru a le combate. Proporția este și mai ridicată în țările cu venituri mici și medii (82%) unde se așteaptă ca impactul schimbărilor climatice să fie cel mai grav.
• În aproape toate țările incluse în sondaj, marea majoritate a tinerilor declară că țările lor ar fi mai puțin expuse amenințărilor precum COVID-19 dacă guvernele s-ar coordona cu alte state în loc să acționeze pe cont propriu.
• Tinerii sprijină mai puternic drepturile persoanelor LGBTQ+, la cârma luptei pentru egalitate aflându-se femeile tinere.
• În medie, 58% dintre persoanele de 15-24 de ani cred că este foarte important ca liderii politici să asculte copiii.

Sondajul identifică anumite zone în care se remarcă o puternică aliniere între generațiile tinere și cele mai în vârstă – în special referitor la climă, importanța educației, cooperarea internațională și implicarea copiilor. La polul opus, optimismul, abordarea dintr-o perspectivă globală și recunoașterea progreselor istorice reprezintă câteva dintre clivajele cele mai profunde. 

Scopul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului – sărbătorite în fiecare an pe 20 noiembrie – este acela de a sensibiliza cu privire la milioanele de copii cărora li se neagă dreptul la servicii de sănătate, nutriție, educație și protecție adecvate și de a promova vocea tinerilor ca un element critic în orice discuție despre viitorul lor.

Odată cu publicarea sondajului, UNICEF lansează o nouă platformă interactivă, www.unicef.org/changing-childhood, conținând toate datele din cadrul sondajului și raportul proiectului. 

Proiectul Changing Childhood reprezintă primul sondaj realizat la nivel mondial în rândul mai multor generații cu scopul de a afla părerea acestora referitor la ce înseamnă să fii copil în prezent. În cadrul proiectului, UNICEF a colaborat cu Gallup pentru realizarea unui sondaj în rândul a peste 21.000 de adulți și copii din 21 de țări, în perioada februarie-iunie 2021. În fiecare țară, eșantionarea a fost una aleatorie și reprezentativă la nivel național pentru două categorii ale populației: persoane de 15-24 de ani și persoane de 40 de ani și peste. Aria de acoperire a reprezentat-o întreg teritoriul țării, inclusiv mediul rural, iar baza de sondaj a cuprins întreaga populație civilă neinstituționalizată din fiecare grupă de vârstă, cu acces la telefon.

Țările incluse în sondaj sunt: Argentina, Bangladesh, Brazilia, Camerun, Etiopia, Franța, Germania, Japonia, India, Indonezia, Kenya, Liban, Mali, Maroc, Nigeria, Peru, Regatul Unit, Spania, SUA, Ucraina și Zimbabwe. 

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a fost reales, vineri, de către Adunarea Generală a ONU, ca membru al Comisiei de Drept Internațional (CDI), pentru un al doilea mandat, care se va desfășura în perioada 2023-2027, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministerul Afacerilor Externe salută realegerea, la 12 noiembrie 2021, la New York, de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a prof. dr. Bogdan Aurescu, ca membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional (CDI) a ONU, pentru un al doilea mandat în cadrul Comisiei, care se va desfășura în perioada 2023-2027. Bogdan Aurescu a exercitat primul mandat în cadrul CDI în perioada 2017-2022, în baza alegerilor care au avut loc la 3 noiembrie 2016.

Comisia de Drept Internațional are ca obiectiv dezvoltarea progresivă a dreptului internațional și codificarea sa, fiind un organ subsidiar al Adunării Generale ONU, înființat în baza art. 13 alineatul 1 din Carta ONU.

Conform Statutului CDI, cei 34 de membri ai Comisiei sunt experți independenți în domeniul dreptului internațional, cu o experiență recunoscută pe plan internațional în acest domeniu, atât în ce privește aspectele teoretice, cât şi cele practice ale dreptului internațional.

Membrii Comisiei pot proveni din mediul universitar, din corpul diplomatic, din mediul guvernamental sau al organizaţiilor internaţionale, aceștia desfășurându-și activitatea în cadrul CDI complementar funcțiilor deținute în aceste domenii, pe parcursul sesiunii anuale, desfășurată de regulă la sediul ONU din Geneva, pe durata a câteva săptămâni, în restul timpului membrii desfășurând activități individuale de studiu, cercetare, concepție și redactare, respectiv activitățile lor profesionale de bază.

Realegerea pentru un nou mandat în cadrul CDI confirmă aprecierea statelor membre ONU pentru activitatea desfășurată de prof. Bogdan Aurescu în cadrul Comisiei. Astfel, în cadrul primului său mandat la CDI, în calitate de co-președinte al Grupului de Studiu privind creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional (Sea-level rise in relation to international law), format de lucru stabilit în cadrul Comisiei, Bogdan Aurescu, care a avut un rol principal în promovarea acestui subiect pentru a fi inclus pe agenda Comisiei, s-a implicat în mod direct în analiza acestei teme de importanță deosebită la nivel internațional – creșterea nivelului mărilor și oceanelor reprezentând un efect nemijlocit și grav al schimbărilor climatice –, din perspectiva implicațiilor sale juridice complexe pentru un număr foarte mare de state (aproximativ 140 de state fiind afectate direct sau indirect de acest fenomen).

În această calitate, Bogdan Aurescu a co-autorat First Issues Paper, document substanțial elaborat în anul 2020 (https://legal.un.org/docs/?symbol=A/CN.4/740), în care este analizată problema creșterii nivelului mărilor din perspectiva dreptului mării. Documentul a reprezentat baza unor dezbateri ample și fructuoase în acest an în cadrul Comisiei, precum și în cadrul Comisiei Juridice (Comisia a-VI-a) a Adunării Generale ONU. Activitatea membrilor Grupului de Studiu va fi completată și consolidată pe parcursul anilor următori, Comisia urmărind identificarea unor răspunsuri juridice adecvate la una dintre provocările cele mai acute generate la nivel global de schimbările climatice.

Ca unic organism ONU ce acţionează efectiv şi concret pentru construirea dreptului internațional contemporan, rolul fundamental al Comisiei în sistemul ONU este recunoscut – mai ales în contextul actualelor provocări cu care se confruntă comunitatea internațională – ca veritabil pilon de stabilitate și reper pentru relaţiile internaţionale, contribuind la realizarea și menținerea supremaţiei dreptului la nivel internațional (International Rule of Law) și a ordinii internaționale bazate pe norme (Rules-Based International Order).

Totodată, prin mandatul său specific, dedicat consolidării cadrului juridic în care se desfășoară relațiile internaționale, Comisia contribuie nemijlocit la demersurile ONU vizând asigurarea securității și stabilității, într-un context marcat de cele mai diverse și grave provocări la adresa comunității internaționale.

Astfel, pe agenda Comisiei figurează subiecte relevante în contextul global actual, precum aplicarea provizorie a tratatelor internaţionale, succesiunea statelor în ceea ce privește răspunderea internațională, protecţia atmosferei în dreptul internaţional, imunitatea oficialilor statului în faţa jurisdicţiilor penale naţionale străine, creșterea nivelului mărilor și al oceanelor în relație cu dreptul internațional.

Rezultatul acestei realegeri reprezintă, pe de o parte, reconfirmarea prestigiului de care se bucură Școala Română de Drept Internațional, iar pe de altă parte, aprecierea pentru profesionalismul și expertiza în domeniu ale membrului român la CDI, care își va continua activitatea pe parcursul celui de-al doilea mandat la CDI”, arată un comunicat al MAE.

Comisia de Drept Internațional a fost creată în anul 1947 și a început să funcționeze în anul 1949. Acest organism a elaborat până în prezent un număr impresionant de proiecte de tratate internaționale, adoptate ulterior sub egida ONU, în domenii de importanţă deosebită pentru comunitatea internațională.

Printre acestea se numără cele două Convenţii privind relaţiile diplomatice şi respectiv privind relaţiile consulare (1961 şi 1963), cele două Convenţii privind dreptul tratatelor (1969 şi 1986), Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie (1968), cele două Convenţii privind succesiunea statelor (1978 şi 1983), Convenţia privind folosirea cursurilor de apă în alte scopuri decât navigaţia (1997), Convenţia privind imunităţile de jurisdicţie ale statelor şi ale bunurilor acestora (2005), un proiect de Statut al Curţii Penale Internaţionale (finalizat în 1994).

Mandatul membrilor Comisiei este de cinci ani, cu posibilitatea realegerii. Mandatul actual al membrilor Comisiei a fost prelungit cu un an (până în 2022), ca urmare a contextului generat de pandemia de COVID-19 ce a împiedicat desfășurarea sesiunii CDI din anul 2020.