Connect with us

COMISIA EUROPEANA

CORESPONDENTA SPECIALA STRASBOURG: Viviane Reding si Oana Antonescu impreuna pentru directiva in vederea garantarii drepturilor celor implicati in cauze penale pe teritoriul UE

Published

on

oana
Cu cateva ore inaintea adoptarii directivei Parlamentului European si a Consiliului, privind dreptul de a fi asistat pe teritoriul Uniunii Europene de un avocat in cadrul procedurii lor penale si de a comunica dupa retinere, Viviane Reding si Oana Antonescu au oferit un interviu comun. Elementele de baza subliniate de comisarul european pentru justitie si drepturile fundamentale au fost cele legate de garantarea dreptului de a fi aparat de un avocat nu doar in istanta, dar si in perioada retinerii in cazul unei suspiciuni de savarsire a unei fapte penale. Reding a continuat spunand ca este extrem de importanta introducerea unor norme minime comune la nivelul statelor membre. Mai in detaliu, dreptul de a beneficia de un avocat, trebuie sa fie garantat in cel mai scurt timp posibil tuturor celor implicati in proceduri de tip penal, cum ar fi suspecti, persoane acuzate sau persoane vizate de un mandat de arestare european. Comisarul a mai precizat si aspectul principal pe care vor sa-l promoveze prin aceasta propunere de directiva, el fiind reprezentat de confidentialitatea intre suspect si avocatul acestuia. Reding s-a aratat extrem de multumita de colaborarea cu europarlamentarul roman, care, de asemenea, este si membru al comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara si membru supleant al comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri interne a Parlamentului European. Viviane Reding a tinut sa-i multumeasca Oanei Antonescu in numele celor cinci sute de milioane de cetateni ai Uniunii Europene pentru efortul depus in aceasta cauza.

Antonescu: „O masura utila si pentru Romania”

Europarlamentarul PDL Oana Antonescu a continuat prezentarea propunerii, aprecind ca este o masura foarte importanta si pentru Romania, tara cu cateva milioane de cetateni stabiliti pe teritoriul altor state membre. Antonescu a amintit faptul ca anual in Uniunea Europeana se comit circa opt milioane de fapte penale si este evidenta necesitatea introducerii a unor directive care sa stabileasca noi garantii si pentru cei implicati in aceste proceduri pe teritoriul UE. Europarlamentarul roman a vorbit si despre dreptul acuzatului de a avea un translator sau interpret si de a primi o foaie cu informatiile si drepturile pe care acuzatul le poate solicita imediat la momentul arestarii, printre cele amintite, au fost si dreptul de a comunica cu o persoana terta in timpul arestarii sau cu autoritatiile consulare, in cazul in care acuzatul se afla pe teritoriul altui stat membru.
In cursul zilei, Parlamentul European a adoptat directiva propusa. Oana Antonescu si-a manifestat entuziasmul fata de decizia luata astazi si a declarat ca acum cetatenii Uniunii vor avea garantia ca au dreptul efectiv de a fi asistati pe parcusul proceduriilor penale in oricare stat membru si ca votul de astazi va schimba viata milioanelor de cetateni europeni.

 

Alexandru Padure – Strasbourg

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu la ultimul Consiliu Afaceri Generale prezidat de România: Felicit Președinția română pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului

Published

on

© Council of the European Union

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a felicitat marți Președinția română a Consiliului UE pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului privind anvelopa politicii de coeziune din cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

În această dimineață la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, am discutat despre stadiul actual al negocierilor privind politica de coeziune de după 2020 și despre pregătirea noilor programe, în strânsă legătură cu recomandările prezentate în cadrul semestrului european. În discursul meu, am vorbit despre motivele pentru care am propus o legătură și mai strânsă între politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 și semestrul european”, a scris Crețu, pe Facebook, după participarea sa la Consiliul Afaceri Generale în formatul politicii de coeziune, ultimul prezidat de România.

Comisarul european a arătat că la mai bine de un an de când Comisia Europeană a prezentat propunerile sale legislative cu privire la viitoare politică de coeziune, miniștrii au avut ocazia de a trece în revistă toate rezultatele negocierilor de până acum dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE și de a oferi orientarea necesară pentru viitoarele negocieri atât pentru politica de coeziune post 2020, cât și pentru viitoarea programare.

Am felicitat Președinția română a Consiliului UE, care a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului, așa cum a fost prevăzut, și să lanseze trialoguri cu Parlamentul European. Rămân la părerea că o legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”, a mai scris Corina Crețu.

Comisarul european a făcut aceste precizări în condițiile în care pachetul legislativ pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 consolidează legătura cu Semestrul European, un mecanism care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Aplicația turistică pentru telefoane mobile, “Nature in Hand”, este realizată de ONG-uri din România și Bulgaria cu o finanțare europeană în valoare de 511.696 de EURO

Published

on

Aplicația turistică pentru telefoane mobile “Nature in Hand” a fost dezvoltată de trei organizații nonguvernamentale din Bulgaria și România în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră între cele două țări, notează themayor.eu.

Aplicația funcționează ca navigator și oferă informații actualizate și utile despre siturile naturale și atracțiile turistice din regiunile Bulgariei Montana, Vidin, Vratsa, Pleven și din județele Dolj, Mehedinți și Olt din România. Aplicația inovatoare urmărește să fie în beneficiul cetățenilor din ambele țări, precum și al tuturor potențialilor turiști. Funcția de aplicație permite planificarea viitoare a traseului, precum și partajarea rutei preferate. Aplicația mobilă poate fi descărcată complet gratuit și poate fi utilizată fără acces la Internet.

Proiectul include de asemenea 21 de panouri de informare în 14 așezări din Vidin și Vratsa. Acestea oferă un traseu cu repere din zonă și un cod de descărcare pentru aplicația mobilă. Ca parte a proiectului, s-au desfășurat și șase exerciții de formare de două zile.

Proiectul “Rețeaua pentru utilizarea durabilă a patrimoniului natural și a resurselor în regiunea transfrontalieră” este implementat în cadrul programului INTERREG România – Bulgaria și are o durată de 24 de luni. Finanțarea proiectului este în valoare de 511.696 de euro livrate de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu: Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro. Investiția în domeniul medical rămâne o prioritate

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene/ Facebook

Una dintre priorităţile României rămâne investiţia în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, formare profesională şi screening, şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu presa ce a avut loc la Bruxelles, informează Agerpres.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro, însă această sumă este încă în negociere.

“Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România. Acum ea este încă în negociere, negociere care, sperăm, să păstreze aceleaşi cifre mai mari pentru România, buget mărit pentru România – 30 de miliarde de euro pe zona de coeziune doar. Noi, acum, vara asta, începem să schiţăm viitoarele programe operaţionale şi în ele detaliem deja exact domeniile pe care vrem să ducem banii, priorităţile – sănătate, screening, formarea medicilor, reabilitarea blocurilor, că mai vrem în continuare termoficare – şi atunci în acest proces, când scrii programele, le scrii în ţară – sigur, după dezbateri cu ministere, cu toată lumea – dar te duci şi la Comisie şi aici e un dialog în care tu îmi spui de ce e nevoie de a continua investiţia în domeniul respectiv şi dacă şi cum poţi să absorbi banii respectivi, pentru că important este nu numai să identifici nevoia, ci să şi arăţi că îi poţi cheltui în timpul dat.Şi eu am spus celor de la Comisie (Europeană – n. r.) astăzi că una dintre priorităţile noastre rămâne să investim în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, în formare şi în screening şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe sau cele mai bune alocări, ca să spunem aşa, din totalul alocării.Sigur, o ţară primeşte o sumă de bani şi la sfârşitul negocierilor sperăm că se votează ca acea sumă să şi rămână”, a spus Roxana Mînzatu.

Roxana Mânzatu a fost numită recent în funcția de ministru al Fondurilor Europene, după ce fostul ministru, Rovana Plumb, a demisionat pentru a candida la un mandat în Parlamentul European, mandat pe care l-a și obținut în urma alegerilor din 26 mai.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,6 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada de programare 2021-2027, România va beneficia de aproximativ 30,6 miliarde euro, astfel: prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de 17,323 miliarde de euro, prin Fondul Social European (FSE) Plus, de 8,385 miliarde de euro, prin Fondul de Coeziune (FC) de 4,499 miliarde de euro şi prin Programul Cooperare Teritorială Europeană, de 392 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending