Preşedintele rus Vladimir Putin, care doreşte să obţină la alegerile din martie 2018 un al patrulea mandat la Kremlin, şi-a depus miercuri în faţa camerelor de televiziune dosarul de candidatură la Comisia Electorală Centrală, în timp ce opozantul Alexei Navalnîi, a cărui candidatură a fost respinsă pe motivul unei condamnări penale, a anunţat că va organiza un protest naţional pentru boicotarea scrutinului, transmit agenţiile internaţionale de presă citate de Agerpres.
Putin a prezentat comisiei dosarul cu cele 300.000 de semnături necesare, plus alte documente, printre care şi cele de justificare a veniturilor încasate.
În vârstă de 65 de ani, el se prezintă drept candidat independent la scrutinul în care este marele favorit şi pe care dacă îl va câştiga va fi preşedinte al Rusiei până în anul 2024. Totuşi, a mărturisit că speră să fie sprijinit de partidele care îi împărtăşesc programul politic, apel primit favorabil de formaţiunea Rusia Unită, din care Putin a făcut parte şi este cel mai puternic partid al Rusiei, plus partidul social-democrat Rusia Justă şi Verzii.
Contracandidaţii săi confirmaţi până în prezent sunt liderul formaţiunii de extremă-dreapta LDPR Vladimir Jirinovski, candidatul Partidului Comunist rus, Pavel Grudinin, şi candidata liberală şi jurnalista de opoziţie Ksenia Sobceak, aceasta din urmă depunându-şi candidatura luni, încheie sursa citată.
Vladimir Putin, care a împlinit 65 de ani în octombrie, este cel mai longeviv lider al Rusiei post-sovietice. Devenit premier în ultimul an de mandat prezidențial al lui Boris Elțin (1999), Putin a fost ales președinte al Rusiei un an mai târziu, conducând țara din această postură până în 2008.
Constituția Rusiei interzice ca un președinte să fie ales mai mult de două mandate consecutive, însă asta nu l-a împiedicat pe Putin să rămână în prim planul politicii ruse. În perioada 2008-2012, liderul rus a fost premier în timpul președinției lui Dmitri Medvedev.
Regula celor două mandate consecutive i-a permis lui Putin să candideze din nou în 2012, dar de această dată cu durată modificată a mandatului: 6 ani. Potrivit regulii constituționale, liderul rus candidează pentru încă un mandat care ar urma să îi confere posibilitatea de a rămâne la conducerea Rusiei până în anul 2024.
Partener al Occidentului în primele două mandate prezidențiale (solidaritate față de SUA după atacurile din 11 septembrie, înființarea Consiliului NATO-Rusia, acorduri de neproliferare nucleară cu SUA și bune relații în cadrul G8), Rusia lui Vladimir Putin a devenit în cel de-al treilea mandat prezidențial un actor care a pus în primejdie arhitectura securitate și stabilitate din Estul Europei prin anexarea Crimeei și rolul său în destabilizarea Ucrainei, la acestea adăugându-se lipsa transparenței în activități militare, acțiuni propagandistice în noua formulă de război hibrid și informațional, ingerința în alegerile prezidențiale din Statele Unite, dar și profunde neînțelegeri privind o rezoluție pașnică în conflictul din Siria.
.
