Connect with us

GENERAL

VoteWatch Europe: Ponderea crescândă a forțelor de centru-stânga în PE și Consiliu generează convergență între co-legiuitorii de la Bruxelles și sprijin mai larg pentru politicile privind clima, comerțul și digitalul

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Având în vedere ponderea tot mai mare a forțelor de centru-stânga în Consiliu, ne așteptăm la o convergență tot mai mare între Parlamentul European (PE) (deja oarecum înclinat spre stânga) și Consiliu și, prin urmare, la un sprijin mai larg pentru politicile Comisiei privind clima, digitalul și comerțul. În același timp, asistăm, de asemenea, la o fragmentare și o polarizare tot mai accentuate în cadrul Consiliului, ceea ce ar putea îngreuna ajungerea la acorduri privind politicile UE, arată, într-o analiză specială, Vote Watch Europe.

Analiza, care abordează mai îndeaproape schimbările din Consiliu din ultimii doi ani și jumătate și impactul lor probabil asupra principalelor propuneri legislative viitoare, a fost făcută în contextul parcurgerii a aproape jumătate din mandatul Comisiei Europene, conduse de Ursula von der Leyen, și al schimbărilor de la toate nivelurile de conducere în Parlamentul European.

Ponderea tot mai mare a forțelor de centru-stânga

Componența actuală a Consiliului arată mult mai diferit decât la începutul mandatului. Forțele de centru-stânga, cum ar fi Verzii și social-democrații, au obținut rezultate relativ bune la recentele alegeri naționale și fac parte în prezent dintr-un număr tot mai mare de guverne din Uniunea Europeană. Imaginile de mai jos evidențiază schimbările în ceea ce privește reprezentarea diferitelor familii politice din UE în guvernele naționale:

La începutul mandatului, Consiliul a jucat un rol important ca o contrapondere la Parlamentul European în multe domenii, cum ar fi politicile de mediu sau ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, unde PPE tinde să fie mai des în minoritate în comparație cu celelalte grupuri politice de centru atunci când votează în Parlamentul European. Cu o aliniere mai puternică între colegiuitori, ne putem aștepta, prin urmare, la negocieri mai rapide ale pozițiilor politice între Consiliu, Comisie și Parlament, ceea ce va conduce la o abordare mai pro-reglementare, în special în ceea ce privește clima, sectorul digital, ocuparea forței de muncă și comerțul.

Scena politică tot mai fragmentată la nivel național

Cu toate acestea, impactul unor astfel de schimbări va fi nuanțat de fragmentarea tot mai mare a scenei politice din mai multe state membre: existența mai multor partide în cadrul aceleiași coaliții de guvernare îngreunează sarcina guvernelor de a ajunge la acorduri la nivel național cu privire la politicile UE. După cum am văzut în trecut, acest lucru duce la un nivel mai ridicat de abținere la voturile din cadrul Consiliului și al procedurii de comitologie, cum este în special cazul marii coaliții germane atunci când votează asupra unor chestiuni sensibile de mediu, cum ar fi aprobarea substanțelor chimice. Pozițiile mai imprevizibile ale guvernelor naționale sunt susceptibile să genereze fricțiuni în cadrul negocierilor cu alte instituții. Vizualul de mai jos arată ponderea locurilor deținute de partidele de rang înalt în guvernele din diferite state membre, reflectând fragmentarea menționată anterior la nivel național.

Notă: țările de culoare verde sunt cele în care partidul aflat la guvernare deține majoritatea mandatelor în Parlament.

În plus, este important de remarcat că partidele afiliate PPE (și ECR) rămân la guvernare în majoritatea țărilor mai mici, în special în Europa Centrală și de Est. Având în vedere actualul sistem de vot din Consiliu, statele membre mai mari nu pot asigura majorități pe cont propriu, ceea ce înseamnă că o coaliție de țări de dimensiuni medii poate bloca anumite inițiative legislative.

Proces decizional mai fragmentat la nivelul Consiliului

În timp ce ne putem aștepta ca statele membre mai mari, precum Franța sau Germania (printre altele), să sprijine în general principalele propuneri ale Comisiei, cum ar fi mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) sau introducerea unei taxe digitale, printre altele, statele membre mai mici au o perspectivă mai critică atunci când vine vorba de creșterea armonizării UE. De exemplu, țările scandinave tind să se opună, în general, unei mai mari „europenizări” în ceea ce privește politicile sociale, o tendință pe care o observăm în rândul deputaților europeni din Parlamentul European, dar și la nivelul Consiliului.

Atunci când Consiliul votează cu privire la o propunere a Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, se întrunește o majoritate calificată dacă sunt îndeplinite două condiții:

  • 55% dintre statele membre votează pentru – în practică, aceasta înseamnă 15 din 27
  • propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE

Această procedură este cunoscută și sub denumirea de regula „majorității duble”.

Pentru a putea bloca o decizie în cadrul Consiliului, statele membre trebuie să formeze o minoritate de blocare care  trebuie să includă cel puțin patru membri ai Consiliului care să reprezinte peste 35% din populația UE.

Având în vedere actualul sistem de vot în Consiliu, statele membre mai mici pot avea o pondere importantă în deciziile UE, în special în domenii de politică precum fiscalitatea sau afacerile externe, unde au drept de veto și pot bloca deciziile la nivelul UE. Chiar dacă țări mai mari, precum Franța și Germania, ar putea asigura majorități în Consiliu în cazul votului cu majoritate calificată, unanimitatea poate face mai dificilă găsirea unor acorduri cu privire la mai multe inițiative importante.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

GENERAL

Josep Borrell anunță lansarea Academiei Diplomatice Europene la Bruxelles, pentru formarea unor diplomați specializați în politicile UE

Published

on

© European Union 2022

Serviciul European de Acțiune Externă lansează proiectul pilot al unei Academii Diplomatice Europene, cu sediul la Bruxelles, pentru formarea unor reprezentanți diplomatici specializați în politicile UE, a anunțat vineri Înaltul Reprezentant Josep Borrell, în cadrul unei vizite în Muntenegru.

„Lansăm la Bruxelles Academia Diplomatică Europeană. Ceva nou, care va fi leagănul noilor forțe diplomatice la nivel european. Și sunt foarte bucuros să spun că tinerii diplomați din Balcanii de Vest, și în special din Muntenegru, vor fi invitați să participe la acest proiect pilot pentru această academie diplomatică europeană, unde vom forma oamenii care, în viitor, vor reprezenta Uniunea Europeană în lume. Vor fi reuniți pentru a avea aceeași bază în scopul de a desfășura aceeași activitate”, a anunțat șeful diplomației europene, într-o conferință de presă comună alături de omologul muntenegrean, Ranko Krivokapić.

Această academie va reuni diplomați juniori din statele membre, dar și din Balcanii de Vest și Ucraina, alături de oficiali din instituțiile UE. Timp de 9 luni, aceștia vor dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru a elabora politicile europene comune, pentru a pune în aplicare deciziile comune și pentru a utiliza toate instituțiile UE cu scopul de a susține o Europă mai puternică în lume.

„Sunt foarte încântat să anunț acest lucru astăzi, aici, la Podgorica. Cred că va fi o oportunitate reală pentru tinerii diplomați din statele europene de a se alătura viitoarelor activități ale unei rețele comune de diplomați europeni. Și cred că trebuie să facem presiuni pentru acest tip de decizii și să construim acest tip de instituții. Amintiți-vă că Jean Monnet a spus: <<Oamenii sunt importanți, dar sunt trecători. Instituțiile rămân>>. Nimic nu se poate face fără instituții, așa că trebuie să construim instituții care să ne modeleze viitorul, deoarece viitorul nostru este la o răscruce istorică. Iar Muntenegru are posibilitatea de a alege pe ce drum să o ia”, a mai declarat Înaltul Reprezentant Josep Borrell. 

În context, șeful diplomației europene a salutat angajamentul Muntenegrului față de viitorul său în UE, apreciind în special că „în ultimii 10 ani, ați fost în mod constant, 100% aliniați la pozițiile și deciziile noastre în politica externă și de securitate”, inclusiv la aplicarea măsurilor restrictive împotriva Rusiei pentru războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, lucru care, a recunoscut Borrell, „are un preț”. De aceea, Înaltul Reprezenant a promis sprijinul în continuare al UE pentru Muntenegru în  confruntarea cu consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Varșovia: Aprobarea PNRR-ului Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, la Varșovia, că aprobarea planul de redresare și de reziliență al Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar.

Aprobarea de către UE a PNRR-ului polonez, a fost „importantă, dar nu este vorba decât despre „o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Aceste angajamente, luate sub forma unor etape, trebuie îndeplinite înainte de a se putea face vreo plată”, a adăugat ea.

Şefa Executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

În plus, potrivit acesteia, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră.

Comisia Europeană a evaluat, miercuri, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă descrise în planul de redresare și de reziliență al Poloniei. Ea va permite Poloniei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și să progreseze în tranziția ecologică și digitală. 

Recent, deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirma că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul legată de statul de drept. Proiectul de reformă a justiţiei convenit a fost crucial în acest sens.

Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul Comisiei Europene, notează AFP, citat de Agerpres.

De asemenea, UE speră şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: CE solicită Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, „având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”

Published

on

© European Communities, 1995 /Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

  • punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
  • utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
  • asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
  • asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
  • ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
  • adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Continue Reading

Facebook

NATO20 mins ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.2 hours ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA4 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE6 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA7 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda8 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA8 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.9 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA1 day ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending