Comisia Europeană a anunţat miercuri seară că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

”Avem cunoştinţă despre votul asupra Codurilor penale revizuite care a avut loc astăzi în parlamentul român. Vom studia cu atenţie măsurile adoptate, înainte de a decide paşii următori. Înţelegem că ele încă nu sunt promulgate sau intrate în vigoare. Doresc să vă reamintesc că această Comisie a fost foarte clară în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România. România trebuie să reia urgent procesul de reformă. Dacă nu se dă curs îngrijorărilor noastre, Comisia va trebui să acţioneze rapid şi să folosească mijloacele avute la dispoziţia sa”, a declarat pentru Agerpres un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală. PNL şi USR au anunţat că o să le atace din nou la Curtea Constituţională. Reprezentanții majorității parlamentare au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”. 

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Manfred Weber și Frans Timmermans, candidații la funcția de președinte al Comisiei Europene din partea celor mai mari familii politice europene, Partidul Popular European (PPE) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au vorbit cu jurnaliștii de la Politico și Arte,  Ryan Heath și Nazan Gökdemir, despre viziunea executivă pe care ar avea-o dacă s-ar afla la conducerea Comisiei în raport cu diferite chestiuni, precum experiența profesională, Europa socială, migrație, deficitul democratic al instituțiilor Uniunii Europene, respectarea statului de drept sau mesajele promovate în contextul campaniei pentru alegerile europene din 23-26 mai.

Mai jos puteți urmări declarațiile în oglindă ale celor doi politicieni și funcționari de la Bruxelles privind poziționarea lor în raport cu subiectele amintite.

Experiența care îi recomandă pentru o funcție executivă în fruntea Comisiei Europene

Răspunzând la o întrebare legată de faptul că nu are experiență guvernamentală care să-l recomande pentru funcția de șef al Comisiei Europene, Manfred Weber a spus că aceasta nu este necesară, deoarece procesul prin care ajungi șeful unui executiv ține mai degrabă de procesele partinice, de apartenența la un grup politic, de experiența căpătată în acest context și de capacitatea grupului de a forma o majoritate parlamentară care să propună un politician pentru funcția de premier. Transferând această logică la nivel supranațional, Weber consideră că experiența sa de peste 15 ani ca membru al Parlamentului European și ca președinte al PPE, cel mai mare și unit grup politic din punct de vedere al comportamentului de vot pe chestiuni europene din cadrul acestuia, începând cu 2014, ar trebui să justifice candidatura pentru șefia Comisiei Europene. Astfel, mai spune el, ,,Europa are nevoie de politicieni care să știe cum să faciliteze consensul și care să o unească. Iar eu asta am făcut”.

De cealaltă parte, Frans Timmermans, are deja la activ o experiență executivă importantă ca prim vice-președinte în actualul mandat al Comisiei Europene, pe care o poate valorifica în poziția de top. Întrebat ce ar face diferit față de Comisia Juncker dacă ar deveni președintele instituției, Timmermans a răspuns că s-ar asigura că Comisia are o prezență mai vizibilă la nivelul statelor membre mai mult în legătură directă cu cetățenii europeni și modul lor de trai, locul de muncă sau opiniile lor, și mai puțin în legătură cu ,,închisul în spatele ușilor instituțiilor guvernamentale”. De asemenea, a declarat acesta, ,,trebuie să luăm în considerare că oamenii sunt sătui de politicile de austeritate și să creăm mai multă dreptate socială. Dacă ne dorim ca oamenii să înțeleagă că trebuie să creăm o economie sustenabilă, atunci trebuie să începem prin politice sociale durabile. Aceasta cred că trebuie să fie prioritatea următoarei Comisii”.

În schimb, dacă ar ajunge președintele Comisiei Europene, prima măsură pe care ar lua-o Manfred Weber ar fi să schimbe modul de abordare a problemelor pe care Comisia Europeană o practică în relațiile cu statele membre, astfel încât să fie unul unitar, care să creeze legături trainice între nordul și sudul, precum și estul și vestul Uniunii Europene. ,,Sunt un făuritor de punți”, a spus Manfred Weber despre sine. Dacă ne-am raporta, însă, la problemele concrete din UE, candidatul conservator consideră că migrația și economia europeană sunt două chestiuni prioritare la care ar trebui să lucreze în egală măsură viitoarea Comisie. În acest sens, vorbind despre poziția dominantă a Germaniei și a Franței în UE, Manfred Weber a recunoscut că deși există un mare adevăr în acestă viziune, ,,cele două state și cooperarea dintre ele nu este echivalentă nici cu Europa și nici cu cooperarea europeană per ansamblu”.

,,Europa este o uniune de 27 de națiuni puternice și mândre și fiecare dintre ele trebuie respectată. De aceea, deși sunt bavarez și provin din Germania, sunt în primul rând european și vreau să gestionez chestiunile europene dintr-un punct de vedere european”, a spus Weber.

Inechitate socială în Uniunea Europeană

Întrebat despre problema inechității sociale în UE, în special despre rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor, Manfred Weber a spus că cetățenii europeni ar trebui să vadă și partea plină a paharului, și anume că UE a reușit în ultimii ani să asigure cea mai mare rată de ocupare a forței de muncă, la momentul actual peste 240 de milioane de oameni având un loc de muncă, dintre care 30 milioane fiind create doar în ultimul deceniu. În plus, deși UE a investit eforturi considerabile și are de gând să le continue în ceea ce privește inovarea, dimensiunea de solidaritate față de zonele mai puțin dezvoltate a politicii regionale și comerțul internațional, nu poate face toate aceste lucruri singură pentru a sprijini creșterea economică. Creșterea economică, spune germanul, trebuie să fie susținută și de la nivel național prin politici fiscale și economice care să o stimuleze.

Frans Timmermans, a avut, în schimb, un răspuns mai direct la această întrebare. El a spus că este nevoie să se creeze locuri de muncă stabile, pentru care este plătit un salariu minim și, în acest sens, ,,doresc ca fiecare stat membru să aibă un salariu minim care să fie undeva în jurul valorii de 60% din salariile medii din Europa și nu mă interesează cum realizează acest lucru, fie că este prin intermediul legilor sau al unor înțelegeri cu partenerii sociali, dar trebuie să existe peste tot”, a spus Timmermans. ,,De ce, pentru că în lipsa unui salariu minim, îi vei lăsa pe tineri să lucreze pentru 3, 4 euro pe oră, ceea ce este complet inacceptabil”, explică el. De asemenea, a mai spus prim-vicepreședintele Comisiei, ,,trebuie să creștem investițiile în IMM-uri care generează noi locuri de muncă. Planul Juncker a stimulat masiv investițiile”.

Birocratizarea excesivă și ilegitimitatea instituțiilor europene

Manfred Weber este de părere că percepția cetățenilor că instituțiile europene ar fi un monstru birocratic și nedemocratic poate fi schimbată dacă procesul decizional din UE ar fi mai democratic și mai transparent. Astfel, încrederea cetățenilor în instituțiile europene ar crește.

,,Când votez în Parlamentul European, oricine poată să vadă cum am votat. Pe când în Consiliu, nu ai cum să verifici cum au votat statele membre și o mulțime de chestiuni sunt netransparente”.

Frans Timmermans a abordat, în schimb, problema din perspectiva procesului de dereglementare de care s-a ocupat în cadrul procesului decizional al UE. În acest sens, el a ținut să specifice că s-a schimbat ,,modul în care este elaborată legislația europeană”, invocând o adaptare de la caz la caz, în funcție de rezultatul consultărilor publice care poate varia foarte mult.

De exemplu, spune Timmermans, ,,la instalarea actualei Comisii, lumea spunea cu referire la legislația privind natura că este prea stufoasă, prea dificilă și că este necesară o simplificare a ei. Dar ulterior, în urma unei consultări publice cu mii de cetățeni din UE, ni s-a cerut să păstrăm legislația în vigoare și să protejăm mai bine natura, biodiversitatea, chiar creând reglementări suplimentare care să demonstreze că ne aflăm pe calea ce bună; în schimb, în alte domenii am fost mai mai modești cu reglementările”.

Respectarea statului de drept în Uniunea Europeană

De asemenea, cei doi jurnaliști de la Politico și Arte au adus în discuție respectarea statului de drept în UE și decizia Partidului Popular European de a suspenda temporar partidul premierului ungar Viktor Orban din rândurile sale, însă neexluderea ar putea părea ca o a doua șansă, de fapt.

Manfred Weber a răspuns că decizia de a suspenda Fidesz a fost un semnal de alarmă tras de conservatorii europeni la adresa formațiunilor politice care nu respectă principiile fundamentale ale UE, în principal statul de drept, însă PPE este ferm în decizia sa de a exclude partidul maghiar dacă se constată că nu a făcut progresele cerute la nivel de atitudine în urma evaluării de după alegerile europene, pe care o va face fostul președinte al Consiliului European, Herman van Rompuy. În opinia sa, ,,este un dezastru să mai existe probleme cu statul de drept în UE, în prezent, dar, din păcate, asta este situația în cazul mai multor state membre ca România, Slovacia, Polonia, nefiind doar o problemă cu Ungaria”. Din acest motiv, ,,este esențial să existe un mecanism actualizat privind monitorizarea respectării statului de drept”, precizează acesta.

În acest sens, Frans Timmermans nu a comentat decizia PPE de a suspenda Fidesz, însă a vorbit despre problema statului de drept în UE. Potrivit lui Timmermans, propunerea Comisiei de a lega acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept se bucură de o susținere puternică în rândul statelor membre, însă el este de părere că ,,statele trebuie să fie mai proactive la nivel bilateral în momentul în care se decide activarea articolului 7 împotriva altui stat membru, în sensul în care să amintească că regulile trebuie respectate, altfel vor exista consecințe”.

De asemenea, întrebat dacă ar aplica aceeași abordare împotriva României, guvernată de un partid din familia sa politică, care este acuzat de corupție și de tactici autoritare din partea leadership-ului, ca în cazul Poloniei sau Ungariei, Timmermans a răspuns: ,,Am făcut deja acest lucru. Nu este nimeni mai critic decât mine la adresa guvernului român pentru abordarea sa. Cât despre familia mea politică, s-au înghetat relațiile cu partidul-soră (PSD n.r.) din România și sperăm să-și schimbe cursul de acțiune. În poziția mea de prim vicepreședinte al Comisiei Europene am fost <<orb la culoarea politică>> și pentru mine nu există nicio diferență între Polonia, România sau Ungaria. Familiei mele politice nu îi va lua ani ca să treacă la acțiune împotriva unui guvern care nu se comportă cum trebuie”.

Gestionarea migrației

Deoarece a susținut că migrația reprezintă o problemă presantă a UE, pe care viitoarea Comisie ar trebui să o gestioneze cu mare responsabilitate, Manfred Weber a mai fost întrebat dacă este de acord cu situația din prezent, în care reformele din domeniu sunt blocate, iar oamenii continuă să moară pe mare în încercarea lor de a traversa Mediterana pentru a ajunge în Europa.

,,Nu, suntem departe de a fi rezolvat problema și de a fi gestionat provocarea pe termen lung, iar faptul că dezbatem de patru ani fără rezolvare a creat o rană deschisă în inima Europei, care generează, la rândul ei, disensiune și diviziuni între statele membre”, a răspuns Weber. De aceea, ,,viitorul președinte al Comisiei Europene va trebui să trateze prioritar problema migrației din două perspective cheie: consolidarea frontierelor și relocarea refugiaților”, a clarificat acesta.

Frans Timmermans, este și el de acord că migrația rămâne o prioritate la nivel european, dar a adăugat că ,,a avea o Europă deschisă înseamnă să deții controlul asupra celor care vin în UE. O Europă deschisă nu înseamnă că lăsăm pe oricine înăuntru, ci că menținem accesul la piața internă, că nu avem granițe interne, că ne protejăm granițele externe și că statele membre dețin controlul ieșirilor și intrărilor.” În acest sens, problema relocărilor, deși foarte sensibilă din lipsa de solidaritate la nivel european, ,,se ameliorează acum” pe fondul ,,realității din teren, care arată că situația este mult mai bună acum decât în 2015 și 2016, numărul imigranților sosiți în UE fiind cu 85% mai mic”, dar ,,sentimentul la nivel politic, că lucrurile nu sunt sub control, încă dăinuie, acestea fiind efectele în serie ale crizei din 2015 și generând venirea la putere a unor politicieni precum Salvini și alții ca el”, lămurește Timmermans. Acesta mai spune că lucrurile trebuie să se așeze începând de la consolidarea securității la frontiere și terminând cu elaborarea unei politici comune privind azilul, tocmai pentru ,,a nu merge la cumpărături pentru oferte de azil în UE”.

Viziune comună în raport cu o serie de subiecte europene

În sfârșit, cei doi au mai fost supuși unei serii de întrebări identice care a arătat că în mare parte au aceeași viziune, fiind de acord cu menținerea Regatului Unit în UE, vaccinarea obligatorie la copii, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, alegerea președintelui Comisiei Europene în mod direct de către cetățeni, neaplicarea unor sancțiuni financiare statelor membre care refuză primirea refugiaților, respectarea echilibrului de gen în Comisia Europeană, însă gândind diferit în ceea ce privește existența unui salariu minim la nivel european, idee pe care Weber o respinge, sau stabilirea unei zile naționale a UE, cu care Timmermans nu este de acord, în schimb.

Mesajele candidaților la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor pentru Parlamentul European

La finalul interviului, mesajul candidatului PPE la șefia Comisiei Europene, în contextul alegerilor europene, este menținerea abordării pro-europene, pro-compromis, deoarece este nevoie de înțelegere și unitate mai mult ca oricând, în special privind dimensiunea acțiunii globale a UE, unde prezența europeană trebuie să se facă remarcată prin propagarea valorilor sale pozitive.

În același spirit precum mesajul lui Manfred Weber, mesajul candidatului socialiștilor europeni transmite faptul că Europa trece printr-un moment foarte important pentru viitorul ei, în care exitsă forțe care amenință să o destrame și totodată să-i distrugă simbolismul, însă, într-o analogie cu catedrala Notre Dame, care, deși distrusă și afectată ca simbol cultural european,  a primit imediat sprijin pentru a fi refăcută, așa se va întâmpla și cu UE, care nu va fi lăsată să se destrame pentru că un stat membru a decis să se retragă.

,,Singurul lucru care ne poate afecta este indiferența și asta este rugămintea mea: oricare ar fi opțiunile politice, mergeți la vot, pentru că singura cale prin care naționaliștii și populiști pot câștiga este să rămânem indiferenți față de situația dificilă în care se află UE. Asigurati-vă că aveți o opinie și că o veți exprima la urne între 23 și 26 mai”, a încheiat Frans Timmermans.

Comisia Europeană salută semnarea astăzi a unui acord între guvernul polonez și compania poloneză LNG pentru extinderea terminalului de gaze naturale lichefiate (GNL) din Świnoujście, în nord-vestul Poloniei, pe coasta Mării Baltice. Aproape 128 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională sunt investiți în extinderea acestui terminal, fiind singura instalație de această mărime din nordul, centrul și estul Europei, se arată în comunicatul oficial.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: “Extinderea terminalului Świnoujście va contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și la îmbunătățirea securității energetice a țării. Acesta este un nou exemplu al programului „Uniunea Energiei în  mișcare”, susținut de politica de coeziune. “Investiția actuală vine peste fondurile politicii de coeziune de peste 250 milioane euro deja investite în terminal și peste 2 miliarde de euro investiți în infrastructura energetică poloneză din 2007. Proiectul de extindere a terminalelor se află pe lista europeană a proiectelor de interes comun (PCI). Împreună cu proiectul ‘Baltic Pipe’/Țevile baltice, pentru care a fost semnat săptămâna trecută o subvenție a UE de 215 de milioane de euro. Noul terminal de gaze naturale lichefiate din Świnoujście va deschide piața poloneză a gazelor către noii furnizori, sporind diversitatea și securitatea surselor de energie din Polonia. Conducta din Marea Baltică va permite, începând cu anul 2022, transportul de gaze din Marea Nordului către piața poloneză și în continuare către statele baltice și țările învecinate. În același timp, conducta va permite furnizarea de gaze din Polonia pe piețele daneze și suedeze.”