Connect with us

U.E.

Ziua Europei: 75 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Published

on

© Communautés européennes 1950-1959

Astăzi se împlinesc 75 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

 

Cum a apărut Declarația Schuman?

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi pentru a înlătura posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. Între timp, Uniunea Europeană a revenit la 27 de state membre, după ce, la 1 februarie 2020, Regatul Unit a devenit primul stat membru din istorie care a părăsit proiectul european.

În același timp, este pentru al treilea an consecutiv când Ziua Europei este marcată pe timp de conflict în Europa ca urmare a invaziei militare ilegale a Federației Ruse în Ucraina. Totodată, Ziua Europei din acest an reprezintă startul numărătorii inverse de 30 de zile până la marea reîntâlnire a cetățenilor cu democrația, respectiv alegerile europene din 6-9 iunie, desfășurate sub îndemnul “Folosește-ți votul. Sau alții vor decide în locul tău”.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Declarația Schuman – Text integral

© Communautés européennes 1950-1959

”Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.

Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări.

În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă.

Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.

Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material. Înfiinţarea acestei unităţi de producţie puternice, deschisă tuturor ţărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării economice, angajându-se să le furnizeze tuturor ţărilor membre elementele principale ale producţiei industriale, în condiţii egale.

Această producţie va fi oferită lumii întregi, fără diferenţieri sau excepţii, pentru a contribui la creşterea nivelului de trai şi pentru a promova realizările paşnice. Cu mijloace suplimentare, Europa va putea să ducă mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale esenţiale: dezvoltarea continentului african.

În acest mod se va realiza, simplu şi rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe reunind ţări aflate multă vreme în conflicte sângeroase.

Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, indispensabilă pentru menţinerea păcii.

Pentru a promova realizarea obiectivelor astfel definite, guvernul francez este pregătit să iniţieze negocieri pornind de la următoarele considerente.

Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comună va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producţiei şi îmbunătaţirea calităţii acesteia; furnizarea în condiţii egale a cărbunelui şi oţelului pentru pieţele din Franţa şi Germania, precum şi pentru pieţele din alte ţări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale.

Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la condiţiile de producţie diferite din statele membre, propunem să se instituie o serie de măsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producţie şi investiţii, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea preţurilor şi crearea unui fond de restructurare care să faciliteze raţionalizarea producţiei. Circulaţia cărbunelui şi a oţelului între statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale şi nu va fi afectată de ratele de transport diferenţiate. Se vor crea treptat condiţii care vor permite o distribuţie cât mai raţională a producţiei, la cel mai înalt nivel de productivitate.

Spre deosebire de cartelurile internaţionale, care au tendinţa de a impune practici restrictive asupra distribuţiei şi exploatării pieţelor naţionale şi de a menţine profituri mari, această organizaţie va asigura fuziunea pieţelor şi extinderea producţiei.

Principiile şi acţiunile esenţiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state şi înaintat spre ratificare parlamentelor din fiecare ţară. Negocierile necesare pentru stabilirea detaliilor legate de aplicarea acestor prevederi se vor desfăşura cu ajutorul unui arbitru numit de comun acord. Acesta va avea sarcina de a se asigura că acordurile convenite corespund principiilor enunţate şi, în cazul în care se ajunge la un impas, va decide ce soluţie urmează să fie adoptată.

Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi independente numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte. Deciziile Autorităţii se vor aplica în Franţa, Germania şi în celelalte ţări membre. În cazul în care deciziile autorităţii vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz.

Un reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite va fi acreditat pe lângă Autoritate şi va întocmi un raport public pentru ONU de două ori pe an, pentru a face un bilanţ al activităţii noii organizaţii, în special în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor acesteia.

Instituirea Înaltei Autorităţi nu va prejudicia în niciun fel regimul de proprietate asupra întreprinderilor. În exercitarea funcţiilor sale, Înalta Autoritate comună va lua în considerare puterea conferită de Autoritatea Internaţională a Ruhrului şi obligaţiile de orice natură impuse Germaniei, atâta timp cât acestea rămân în vigoare”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul PNL Dan Motreanu a anunțat, într-o postare pe Facebook, că Grupul Partidului Popular European (PPE) sprijină păstrarea unor bugete solide pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune în viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. În același timp, PPE respinge orice încercare de centralizare inspirată de mecanismele planurilor naționale de redresare și reziliență.

„În calitate de europarlamentar, am apărat principiile pe care se bazează aceste instrumente esențiale pentru dezvoltarea României”, a declarat Motreanu, subliniind că ideile promovate de el au fost incluse în documentul oficial al PPE privind bugetul UE.

Conform eurodeputatului, România beneficiază în prezent de 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune 2021–2027 și de 15,83 miliarde de euro prin PAC pentru perioada 2023–2027. În acest context, PPE solicită ca finanțarea acestor politici să fie asigurată în continuare „prin două structuri distincte”, în conformitate cu principiile lor consacrate.

„Finanțarea pentru agricultură trebuie să rămână cel puțin la același nivel ca în prezent, pentru a garanta sprijinul necesar fermierilor și dezvoltării rurale. Plățile directe trebuie menținute, deoarece reprezintă un sprijin puternic pentru producție și pentru veniturile fermierilor”, se arată în poziția PPE susținută de Motreanu.

În ceea ce privește politica de coeziune, europarlamentarul PNL subliniază că bugetul trebuie păstrat la același nivel și să continue sprijinul pentru dezvoltarea regională, reducerea disparităților și o creștere echilibrată în toate regiunile Uniunii.

PPE mai cere ca autoritățile locale să aibă un rol mai mare în procesul decizional, acestea fiind cele care cunosc cel mai bine nevoile comunităților. Totodată, se solicită o simplificare substanțială a normelor privind cheltuirea fondurilor europene de către beneficiarii finali.

„Prin apartenența PNL la PPE, partidul cu cei mai mulți europarlamentari, putem apăra eficient interesele României în Parlamentul European”, a mai transmis Dan Motreanu.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE dă undă verde pentru începerea negocierilor interinstituționale privind prima lege a UE pentru bunăstarea câinilor și pisicilor

Published

on

© European Union, 2024/Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a adoptat, joi, cu o largă majoritate (457 de voturi pentru, 17 împotrivă și 86 de abțineri), o propunere legislativă care introduce pentru prima dată standarde minime la nivelul UE privind creșterea, adăpostirea și gestionarea câinilor și pisicilor.

„Aceasta este o măsură clară împotriva reproducerii ilegale și a importului iresponsabil de animale din afara UE. Deși vor mai fi necesare dialoguri pentru a ajusta unele detalii, cred că suntem uniți în dorința noastră de a proteja bunăstarea câinilor și pisicilor. Acest angajament comun este o bază solidă pentru negocierile cu Comisia și Consiliul”,  a declarat raportoarea și președinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Veronika Vrecionová (ECR, Cehia).

Potrivit Comisiei Europene, 44% dintre cetățenii Uniunii Europene dețin un animal de companie, iar comerțul cu câini și pisici a crescut considerabil în ultimii ani, ajungând la o valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro anual. Circa 60% dintre stăpâni își achiziționează animalele online. În lipsa unor standarde comune la nivel european, Comisia a propus, pe 7 decembrie 2023, acest nou cadru legislativ, care urmează să fie negociat cu Consiliul UE.

Identificare obligatorie și baze de date interconectate

Potrivit noilor reguli, toți câinii și pisicile din Uniunea Europeană ar trebui să fie identificați individual prin microcip. Eurodeputații solicită ca animalele astfel microcipate să fie înregistrate în baze de date naționale interoperabile, iar numerele de identificare să fie stocate într-un index unic gestionat de Comisia Europeană.

De asemenea, europarlamentarii cer interzicerea vânzării și deținerii de câini și pisici în pet shop-uri.

Importurile din țări terțe – reguli mai stricte

Pentru a elimina potențialele lacune care ar permite câinilor și pisicilor să intre în UE ca animale de companie necomerciale, pentru a fi ulterior vândute, deputații europeni doresc să extindă normele astfel încât să acopere nu numai importurile în scopuri comerciale, ci și circulația necomercială a animalelor.

Astfel, câinii și pisicile importate din afara UE în scop comercial ar trebui să fie microcipate înainte de intrarea în Uniune și înregistrate într-o bază de date națională. Proprietarii de animale care călătoresc cu acestea ar fi obligați să le înregistreze online cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de sosire.

Reguli privind reproducerea și protecția bunăstării animalelor

Eurodeputații vor interzicerea reproducerii între rude apropiate (părinți-copii, bunici-nepoți, frați și surori sau frați vitregi), precum și a încrucișărilor între animale cu trăsături fizice exagerate care pot afecta grav sănătatea acestora. Animalele mutilate sau cu probleme de conformație nu vor putea fi prezentate în expoziții, concursuri sau alte evenimente similare.

Textul votat interzice și ținerea în lanț a animalelor, cu excepția cazurilor justificate medical, precum și folosirea zgărzilor cu țepi sau a celor de sufocare fără mecanisme de siguranță.

Deputații europeni vor începe acum negocierile cu Consiliul privind forma finală a legii.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European susține un Pact Industrial Curat care să unească competitivitatea industrială cu acțiunea climatică

Published

on

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care își exprimă sprijinul față de inițiativa Comisiei Europene pentru un Clean Industrial Deal, subliniind necesitatea echilibrării tranziției verzi cu menținerea competitivității industriei europene.

Într-o rezoluție adoptată cu 381 de voturi pentru, 173 împotrivă și 13 abțineri, eurodeputații cer simplificarea reglementărilor, accelerarea procedurilor de autorizare, protejarea pieței europene și adoptarea unui plan de acțiune coerent pentru tehnologiile curate și energie accesibilă.

Banca pentru Decarbonizarea Industriei, element central al tranziției

Noua Bancă pentru Decarbonizarea Industriei, recent înființată, este considerată de Parlament un instrument esențial pentru susținerea investițiilor în tehnologii curate. Deputații europeni cer ca alocările financiare să fie ghidate de impactul asupra emisiilor de carbon, scalabilitate și securitatea lanțurilor de aprovizionare.

De asemenea, rezoluția salută crearea de piețe-pilot pentru produse europene curate, circulare și cu emisii reduse, solicitând stimularea cererii prin achiziții publice și private.

Apărarea industriei europene în fața concurenței neloiale

Eurodeputații insistă asupra protejării pieței UE împotriva practicilor de dumping și a supracapacităților industriale venite din țări terțe. În acest context, se subliniază rolul crucial al mecanismului de ajustare la frontieră pe baza emisiilor de carbon (CBAM), mai ales în perspectiva eliminării treptate a certificatelor gratuite de emisii din sistemul ETS.

Simplificarea reglementărilor și accelerarea procedurilor

Rezoluția evidențiază necesitatea simplificării cadrului legislativ și a procedurilor de autorizare, în special pentru a susține inovarea și adaptarea întreprinderilor mici. Parlamentul cere reducerea birocrației pentru accesul la finanțare, simplificarea aplicațiilor și accelerarea aprobării proiectelor de dimensiuni mici.

Totodată, eurodeputații solicită ca în viitoarele revizuiri legislative să se includă stimulente economice pentru captarea, stocarea, transportul și utilizarea carbonului, în special pentru sectoarele greu de decarbonizat.

Un plan de acțiune pentru energie accesibilă

În sprijinul competitivității industriale, Parlamentul susține planul de acțiune pentru energie accesibilă și cere investiții în infrastructura energetică transfrontalieră, precum și finalizarea Uniunii Energiei. Deputații denunță fragmentarea actuală a reglementării și planificării investițiilor între statele membre și cer eforturi suplimentare din partea guvernelor naționale, a operatorilor de transport și a Comisiei pentru promovarea comerțului cu energie electrică între state.

„Industria europeană se confruntă cu provocări uriașe, iar o bază industrială solidă este esențială pentru competitivitatea și autonomia noastră strategică. Clean Industrial Deal oferă o strategie pentru o industrie europeană competitivă și decarbonizată. În același timp, urmărește să protejeze autonomia noastră și să asigure locuri de muncă. Acest pact este un prim pas important, dar timpul se scurge. Cerem Comisiei să acționeze fără întârziere și să își ridice nivelul de ambiție. Când vine vorba de politică industrială, cooperarea europeană este mai crucială ca niciodată”, a declarat raportorul principal al Parlamentului, eurodeputatul Tom Berendsen (PPE, Olanda).

Lansat de Comisia Europeană în februarie 2025, Clean Industrial Deal urmărește să susțină competitivitatea și reziliența industriei europene, concentrându-se în special pe sectoarele mari consumatoare de energie și pe tehnologiile curate. Pactul își propune reducerea costurilor la energie printr-un plan de acțiune dedicat, stimularea cererii pentru produse curate, finanțarea tranziției verzi, îmbunătățirea circularității, accesul la materii prime critice și dezvoltarea competențelor în industriile strategice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO12 hours ago

Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri

ROMÂNIA14 hours ago

ICI București este partener academic la programul 1Health Biotech Startup Bootcamp

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

PE dă undă verde pentru începerea negocierilor interinstituționale privind prima lege a UE pentru bunăstarea câinilor și pisicilor

NATO15 hours ago

Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Parlamentul European susține un Pact Industrial Curat care să unească competitivitatea industrială cu acțiunea climatică

ENERGIE16 hours ago

Parlamentul European pledează pentru creșterea investițiilor și simplificarea procedurilor de autorizare pentru modernizarea rețelelor electrice europene

BUSINESS16 hours ago

Volumul schimburilor comerciale între România și Germania a scăzut cu 6,1% în primul trimestru al acestui an, arată AHK România

ROMÂNIA17 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare avans al lucrărilor în construcții în aprilie

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”

ROMÂNIA20 hours ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.2 days ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL7 days ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 week ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO4 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Trending