Connect with us

ROMÂNIA

Ziua Regalității: 10 Mai, o zi cu triplă semnificație istorică pentru România

Published

on

Ziua de 10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015, ea având o triplă semnificație istorică pentru țara noastră: începutului domniei principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (10 mai 1866), proclamarea independenței de Stat (10 mai 1877) și încoronarea lui Carol I drept primul rege al României (10 mai 1881).

Ziua de 10 Mai are o semnificaţie deosebită în istoria poporului român, potrivit site-ului www.familiaregala.ro, ea fiind sărbătoare naţională în perioada în care forma de guvernământ în România era regatul.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost proclamat regatul. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, informează Agerpres.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

După revenirea în ţară, Familia Regală a ales ziua de 10 Mai pentru organizarea petrecerii cunoscute sub numele de Garden Party în grădina Palatului Elisabeta din Bucureşti, marcând astfel această dată ca sărbătoare naţională şi ca zi de naştere a României moderne. Începând din 2010, timp de câţiva ani, petrecerea a fost găzduită de regele Mihai, acesta fiind ulterior reprezentat la eveniment de principesa moştenitoare Margareta şi de alţi membri ai Casei Regale. De asemenea, cu prilejul acestei zile, Casa Regală a organizat, de-a lungul timpului, o serie de evenimente publice, precum ceremonii cu depuneri de coroane, conferirea unor distincţii, concerte, Maratonul regal etc.

În anul 2020, cu prilejul zilei de 10 Mai, Custodele Coroanei Române, Margareta, a anunțat că petrecerea nu va fi organizată în condițiile măsurilor restrictive necesare pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu noul coronavirus.

“Astăzi este sărbătoarea națională de 10 mai. În fiecare an, Palatul Elisabeta deschide larg porțile pentru mii de români din țară, din Republica Moldova și din toate colțurile lumii. Din păcate, în acest an nu putem face la fel. Suntem în gând alături de toți cei care sărbătoresc astăzi Coroana Română, istoria noastră modernă și aspirațiile noastre de libertate, progres și democrație. De-a lungul unui secol și jumătate, toate generațiile familiei noastre au luat parte la această mare sărbătoare românească a primăverii și a identității naționale. Chiar dacă zilele acestea sunt dificile pentru noi toți, vă doresc tuturor o sărbătoare de 10 Mai cu speranță, încredere și convingere în destinul țării noastre. La mulți ani”, a transmis Majestatea Sa Margareta.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a primit-o joi la Palatul Cotroceni, pe ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

În cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România și Franța și perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO și cea a Uniunii Europene, precum și pe evoluțiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele României a apreciat evoluția și rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre țara noastră și Franța în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU și OSCE, precum și în cadrul exercițiilor multinaționale.

Referindu-se la criza de securitate din zonă, Președintele Klaus Iohannis a precizat că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic, subliniind, totodată, importanța unității și solidarității la nivelul Uniunii Europene și NATO.

În acest context, președintele României a transmis mulțumiri Franței pentru disponibilitatea de a participa la prezența militară avansată a NATO în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei.

Citiți și Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării

În ceea ce privește agenda europeană, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambițioase stabilite de Franța pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securității și apărării, și a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora.

În contextul diversificării provocărilor de securitate, Președintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este esențial pentru securitatea europeană și a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarității și sinergiei eforturilor.

Ministrul francez al Apărării a apreciat relațiile de cooperare bilaterală cu România și a reliefat interesul Franței de a continua dezvoltarea și diversificarea acestora.

De asemenea, ministrul Florence Parly a prezentat prioritățile președinției Franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente și Politicii de Securitate și Apărare Comună, politica spațială și cooperarea în domeniul securității cibernetice.

Totodată, oficialul francez a evidențiat contribuția semnificativă a țării noastre în cadrul Uniunii Europene și NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operații, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat joi, 27 ianuarie, la Palatul Victoria, prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Oficialii Guvernului au discutat despre stadiul măsurilor inițiate de statul român cu privire la reformele din cadrul PNRR și au stabilit continuarea eforturilor pentru asigurarea unei bune implementări a acestui amplu program. În  cadrul reuniunii, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcționare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Premierul a subliniat necesitatea accelerării demersurilor și a solicitat membrilor comitetului implicare și determinare pentru ca România să beneficieze la maximul de aceste fonduri.

De asemenea, Nicolae Ciucă a prezentat prioritățile acestui an pentru ducerea la îndeplinire a jaloanelor și țintelor asumate conform Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR. 

Acțiunile vor fi concentrate pe mai multe direcții, cu termen de finalizare în primul trimestru: definitivarea cadrului legislativ care guvernează sistemul de management și control al fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Reziliență, definitivarea și încheierea acordurilor de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții și definitivarea cadrului procedural la nivelul întregului sistem de management și control, definitivarea operaționalizării sistemului informatic al PNRR și auditarea întregului sistem de management și control pentru implementarea Planului.

Concret, în 2022, coordonatorii de reforme și investiții trebuie să își concentreze eforturile pentru finalizarea a 130 de jaloane și ținte asociate unui număr de 48 reforme și respectiv 26 de investiții. De asemenea, trebuie finalizate toate demersurile procedurale pentru ca cele 21 de jaloane aferente anului 2021 să fie considerate îndeplinite de către Comisie.

„Având în vedere că neîndeplinirea unui jalon sau a unei ținte în termenul stabilit, în conformitate cu prevederile Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR, duce la blocarea tranșelor de plată pentru întregul plan, solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă pentru îndeplinirea cu prioritate a acestora”, a declarat premierul.

La reuniunea de la Palatul Victoria au mai participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Florina-Alina Pădeanu, reprezentanți ai  Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ai Ministerului Energiei,  ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Economiei, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, ai Ministerului Educației, ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,   ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și ai Agenției Naționale de Integritate.


Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR are menirea de a iniția eventualele măsuri necesare în cazul constatării unor întârzieri majore sau în cazul în care se remarcă necesitatea reevaluării unor obiective, analizând, inclusiv, situațiile de modificare/înlocuire/eliminare a unor jaloane sau ținte atinse anterior. De asemenea, la nivelul comitetului se pot pune în discuție delimitările de finanțare între PNRR și fondurile structurale și de investiții europene (FESI), fără a se aduce atingere principiului ireversibilității reformelor şi investițiilor.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Comisia Europeană sprijină România pentru a realiza obiectivele Mecanismului de Cooperare și Verificare în vederea finalizării acestuia, a fost mesajul transmis de Ramona Chiriac, șefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România, în cadrul întrevederii cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte de interes atât pentru agenda naţională, cât şi pentru cea europeană: respectarea principiului supremaţiei dreptului UE, progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV şi atingerea ţintelor PNRR.

Ministrul Justiţiei a reiterat angajamentul Guvernului României de respectare a principiului supremaţiei dreptului UE, inclusiv a jurisprudenţei CJUE. În acelaşi timp, aşa cum prevede şi Programul de Guvernare, în perioada următoare, activitatea Ministerului Justiţiei va fi axată pe definitivarea proiectului de lege de desfiinţare a SIIJ şi trimiterea în Parlament, astfel încât să fie adoptat până la finalul lunii martie 2022, definitivarea proiectelor noilor legi ale justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Obiectivul Ministerului Justiţiei este de îndeplinire a obiectivelor MCV şi de respectare a termenelor prevăzute în PNRR.

Oficialul european a subliniat voinţa Comisiei Europene de a sprijini România pentru a realiza obiectivele MCV în vederea finalizarii acestuia, cu îndeplinirea recomandărilor cuprinse în rapoarte. De asemenea, reprezentantul Comisiei Europene a subliniat importanța respectării de către toate autorităţile române a principiului supremaţiei dreptului UE.

Asigurări în această direcție au fost oferite și de comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, într-o discuție online cu ministrul Justiției, care a avut loc la 19 februarie, după ce acesta din urmă a prezentat planul său de acțiuni imediate pentru a îndeplini obiectivele din MCV.

Anterior acestui moment, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, semnala că România, prin Curtea Constituțională, alcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE.

”Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Curtea Constituțională a fost parte într-un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în urma căruia aceasta din urmă a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii Europene.

Hotărârea CJUE venea în contextul în care, la nivelul UE, dezbaterile legate de primatul dreptului european au fost alimentate de deciziile curților constituționale din Polonia sau Germania.

Dacă Berlinul a oferit asigurări că va respecta supremația dreptului UE, lucru care a determinat Bruxelles-ul să închidă procedurile judiciare, Varșovia a dat dovadă de inflexibilitate, fapt ce a atras după sine poziționări dure ale instituțiilor europene ce s-ar putea solda inclusiv cu amânarea aprobării PNRR-ului Poloniei până când cel mai mare stat est-european se angajează să respecte statul de drept. 

Cele mai recente declarații ale comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, par să întărească această ipoteză. 

Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european, răspunzând unei întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva Poloniei și Ungariei noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.

Varșovia și Budapesta au contestat mecanismul prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, verdictul fiind așteptat pe 16 februarie.

Avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine de cont de recomandările respectivului avocat.

Continue Reading

Facebook

U.E.8 mins ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN15 mins ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac26 mins ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO46 mins ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.2 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending