Comisia Electorală Centrală (CEC) din Rusia a înregistrat marţi candidatura actualului preşedinte Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale din martie, a anunţat preşedinta Comisiei, Ella Pamfilova, transmite Xinhua, potrivit Agerpres.
Potrivit acesteia, echipa lui Putin a strâns 314.837 semnături în susţinerea sa, adică mai mult de cele 300.000 necesare pentru înregistrarea unei candidaturi. După verificarea a 60.000 dintre aceste semnături, s-a stabilit că doar 232, sau 0,39% sunt invalide, a menţionat CEC.
Comisia a înregistrat până în prezent doar doi candidaţi care nu trebuie să strângă semnături, întrucât reprezintă formaţiuni politice, şi anume politicianul şi antreprenorul Pavel Grudinin, din partea Partidului Comunist, şi Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat, încheie sursa citată.
Conform legislaţiei ruse, înregistrarea candidaturilor trebuie încheiată până la 10 februarie.
Citiți și Vladimir Putin și-a depus oficial candidatura pentru un al patrulea mandat de președinte al Rusiei
Vladimir Putin și-a depus dosarul de candidatură pe 27 decembrie 2017 și se așteaptă ca alegerile din 18 martie să fie câştigate cu o majoritate covârşitoare de actualul preşedinte, care se bucură de o cotă de popularitate cu mult peste ale rivalilor săi.
În vârstă de 65 de ani, el se prezintă drept candidat independent la scrutinul în care este marele favorit şi pe care dacă îl va câştiga va fi preşedinte al Rusiei până în anul 2024. Totuşi, a mărturisit că speră să fie sprijinit de partidele care îi împărtăşesc programul politic, apel primit favorabil de formaţiunea Rusia Unită, din care Putin a făcut parte şi este cel mai puternic partid al Rusiei, plus partidul social-democrat Rusia Justă şi Verzii.
Vladimir Putin, care a împlinit 65 de ani în octombrie, este cel mai longeviv lider al Rusiei post-sovietice. Devenit premier în ultimul an de mandat prezidențial al lui Boris Elțin (1999), Putin a fost ales președinte al Rusiei un an mai târziu, conducând țara din această postură până în 2008.
Constituția Rusiei interzice ca un președinte să fie ales mai mult de două mandate consecutive, însă asta nu l-a împiedicat pe Putin să rămână în prim planul politicii ruse. În perioada 2008-2012, liderul rus a fost premier în timpul președinției lui Dmitri Medvedev.
Regula celor două mandate consecutive i-a permis lui Putin să candideze din nou în 2012, dar de această dată cu durată modificată a mandatului: 6 ani. Potrivit regulii constituționale, liderul rus candidează pentru încă un mandat care ar urma să îi confere posibilitatea de a rămâne la conducerea Rusiei până în anul 2024.
Partener al Occidentului în primele două mandate prezidențiale (solidaritate față de SUA după atacurile din 11 septembrie, înființarea Consiliului NATO-Rusia, acorduri de neproliferare nucleară cu SUA și bune relații în cadrul G8), Rusia lui Vladimir Putin a devenit în cel de-al treilea mandat prezidențial un actor care a pus în primejdie arhitectura securitate și stabilitate din Estul Europei prin anexarea Crimeei și rolul său în destabilizarea Ucrainei, la acestea adăugându-se lipsa transparenței în activități militare, acțiuni propagandistice în noua formulă de război hibrid și informațional, ingerința în alegerile prezidențiale din Statele Unite, dar și profunde neînțelegeri privind o rezoluție pașnică în conflictul din Siria.
.
