Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, înainte ca Executivul european să prezinte strategia pentru Balcanii de Vest: Anul 2025, o dată orientativă pentru aderarea Serbiei și Muntenegrului la UE

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în cadrul plenului reunit al Parlamentului European, că state din Balcanii de Vest care au perspective de aderare la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga.

Afirmațiile lui Juncker vin în contextul în care Executivul european va face astăzi publică strategia pentru Balcanii Occidentali.

Citiți și EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Perspectiva aderării la comunitatea europeană a reprezentat un stimulet puternic pentru statele din această regiune, care a fost dominată de conflicte în anii 90. Serbia și Muntenegru – ultima dintre ele fiind și membru NATO – prezintă cele mai multe șanse de a se alătura Uniunii Europene, anunță ABC News.

Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine“, a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

“Îmi doresc ca cele două ţări să adere când respectă criteriile necesare. În acest moment nu le respectă. Trebuie să le ajutăm să parcurgă această cale atât de dificilă”, a adăugat preşedintele Executivului european.

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar. 

Provocări

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Duminică, sute de mii de greci au ieșit în stradă în Atena pentru a-și arăta opoziția față de denumirea ”Macedonia” de către fosta republică iugoslavă.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a salutat lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului, și a transmis srpijinul deplin al Executivului European pentru ca acest plan să fie implementat. Mesajul său video a fost transmis în cadrul unei conferințe a proiectului „Împreună învingem cancerul”, eveniment organizat de ARPIM și Politici de Sănătate.

„Dați-mi voie să încep prin a vă felicita pentru această importantă conferință la care mă bucur să iau parte astăzi. Vreau, de asemenea, să fructific această ocazie și să felicit România pentru lansarea, doar cu o săptămână în urmă, a Planului său național de combatere a cancerului. Planul oferă o viziune pentru o societate sănătoasă, pentru generațiile prezente de români dar, totodată, și pentru generațiile viitoare. Comisia Europeană va sprijini acest efort în toate etapele sale”, a transmis oficialul european. 

Comisarul european a menționat că Executivul European a început să stabilească procedura de înființare a centrelor oncologice integrate naționale în toate statele membre: „Acestea sunt doar câteva exemple de acțiuni ambițioase care vor sprijini și inspira statele membre în dezvoltarea și implementarea planurilor lor naționale de control al cancerului.”

„Anul acesta vom vedea multe acțiuni suplimentare, în special în ceea ce privește prevenția și diagnosticul și, de asemenea, în reducerea inegalităților ,care este unul din obiectivele majore ale Planului European de Combatere a Cancerului. Noul registru privind inegalitățile în domeniul cancerului va identifica tendințele între statele membre și regiuni și ne va ajuta pe noi să identificăm provocările și domeniile specifice de acțiune pentru a direcționa investițiile și intervențiile. Scopul este de a aduce schimbări concrete pentru cetățeni și de a salva vieți. De exemplu, acest lucru ne va ajuta să îmbunătățim accesul cetățenilor și pacienților români la screening și la medicamente și tratamente inovatoare”, a mai adăugat acesta. 

Stella Kyriakides a făcut un apel la stakeholderilor români să se implice în călătoria europeană de combatere a cancerului: „Dar acesta este în mare măsură un efort colectiv. Avem nevoie de o implicare puternică a tuturor stakeholderilor români, deoarece statele membre și autoritățile de sănătate publică nu pot reduce singure incidența și mortalitatea prin cancer. Vreau să închei cu acest mesaj important – o colaborare puternică între politicieni și factorii de decizie, experți oncologici de top și reprezentanții pacienților este crucială. Odată cu prima aniversare a Planului European de Combatere a Cancerului și cu lansarea planului românesc de combatere a cancerului, suntem doar la începutul acestei călătorii. Aștept cu nerăbdare să continuăm împreună spre un viitor mai sănătos și mai echitabil”, a conchis aceasra în mesajul său.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru vecinătate și extindere va merge la Kiev pentru a semnala „angajamentul continuu” al UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© European Union

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, se va afla la Kiev în perioada 26-27 ianuarie, informează Comisia Europeană. Vizita semnalează angajamentul continuu al UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și în sprijinul rezilienței socio-economice a Ucrainei, după cum a anunțat luni și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Discuțiile se vor axa pe beneficiile Planului Economic și de Investiții al UE pentru Parteneriatul Estic în vederea creșterii economice durabile și a redresării pe termen lung a Ucrainei, prin stimularea conectivității, dezvoltarea sectorului privat, tranziția economică pentru zonele rurale, eficiența energetică și sectorul digital.

Se va discuta, de asemenea, despre punerea în aplicare a reformelor și despre continuarea integrării Ucrainei în UE pe baza Acordului de Asociere, iar comisarul Várhelyi va participa la o reuniune a Comisiei de coordonare a guvernului ucrainean pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Ucraina, prezidată de prim-ministrul Shmyhal.

În plus, comisarul va avea întâlniri bilaterale cu autoritățile ucrainene, precum și cu reprezentanți ai societății civile și ai minorităților naționale.

Deplasarea sa va include o vizită la Zidul Memorial dedicat victimelor Revoluției Demnității și conflictului din estul Ucrainei, precum și la situl memorial Babyn Yar pentru comemorarea Holocaustului.

De asemenea, va participa la lansarea proiectului Natolin4Capacity Building.

Ursula von der Leyen a anunțat luni un nou pachet de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru Ucraina, format atât din împrumuturi de urgență, cât și din granturi, care să ajute țara să facă față nevoilor sale imediate de finanțare cauzate de conflictul cu Rusia.

Vinerea trecută, von der Leyen a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a evalua situația din Ucraina creată de acțiunile agresive ale Rusiei, inclusiv despre modul în care UE ar putea continua să sprijine Ucraina, atât pe termen imediat, cât și pe termen mediu. 

„Permiteți-mi să fiu clară încă o dată: Ucraina este o țară liberă și suverană. Ea își face propriile alegeri. UE va continua să fie alături de ea”, a subliniat șefa Comisiei Europene.

Executivul European își va dubla aproape de două ori asistența bilaterală acordată Ucrainei sub formă de granturi în acest an. „Se vor aloca încă 120 de milioane de euro. Acest sprijin va întări eforturile de consolidare a statului și de reziliență ale Ucrainei”, a mai anunțat Ursula von der Leyen.

De asemenea, UE va continua să investească în viitorul țării, datorită Planului de investiții pentru Ucraina, care vizează mobilizarea a peste 6 miliarde EUR în investiții.

Din 2014, UE și instituțiile financiare europene au alocat țării peste 17 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită părțile interesate să reflecteze și să contribuie la tranziția ecosistemului de mobilitate, care acoperă aprovizionarea cu automobile, transportul pe apă și transportul feroviar.

Astfel, Comisia solicită întreprinderilor din întregul sector, autorităților publice, partenerilor sociali, organizațiilor de cercetare și tuturor părților interesate să își exprime opiniile cu privire la modul în care ecosistemul mobilității poate realiza tranziția ecologică și digitală, sporindu-și în același timp reziliența, informează un comunicat remis CaleaEuropeamă.ro

Toți sunt invitați să contribuie la o mai bună definire a costurilor, nevoilor și condițiilor care vor însoți transformarea ecosistemului de mobilitate industrială. Prin acest proces, în cursul anului 2022 va fi finalizat un plan convenit de comun acord, cunoscut sub numele de „calea spre tranziție”.

„Mobilitatea și transportul sunt esențiale pentru cetățenii europeni, pentru economia noastră și pentru ocuparea forței de muncă. Însă acest ecosistem industrial este, de asemenea, supus unor transformări semnificative. Astăzi, lansăm un dialog cu toate părțile interesate din ecosistem pentru a colabora și a propune o cale de a face mai ecologice industriile de aprovizionare din sectorul automobilelor, al transportului pe apă și feroviar, de a le sprijini în adoptarea digitalizării și de a consolida reziliența lanțurilor lor valorice”, a transmis comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

Mai mult, Comisia Europeană a propus dezvoltarea căilor de tranziție în diferite ecosisteme în cadrul actualizării strategiei industriale din mai 2021, ca parte a eforturilor de accelerare a transformării ecologice și digitale a industriei europene.

Actualizarea a fost însoțită de primul raport anual privind piața unică, care oferă o analiză a provocărilor cu care se confruntă diferite sectoare industriale și servește drept punct de plecare pentru o analiză și o pregătire ulterioară a căilor de tranziție, cu scopul de a dezvolta căi de tranziție pentru toate ecosistemele relevante.

Ecosistemul de mobilitate urmează acum activitatea deja lansată pentru ecosistemele turismului, industriilor mari consumatoare de energie, construcțiilor, proximității și economiei sociale. Consultarea privind calea de tranziție pentru ecosistemul de mobilitate va dura până la 31 martie 2022.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul salută decizia OCDE privind începerea negocierilor de aderare cu România: Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al României

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia OCDE de a deschide negocierile de aderare cu România: Rămânem angajați să atingem obiectivul de aderare

INTERNAȚIONAL12 hours ago

OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

MAREA BRITANIE14 hours ago

Regatul Unit nu va ezita să adopte ”cele mai grele” sancțiuni decise vreodată contra Rusiei, dacă Moscova recurge la o nouă agresiune împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

CONSILIUL UE15 hours ago

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Premierul Poloniei, îngrijorat de refuzul Berlinului de a furniza arme Ucrainei: Este o „mare dezamăgire” că Germania blochează sprijinul Estoniei pentru Kiev

ROMÂNIA16 hours ago

Transparency International: România, printre cele mai corupte trei țări din UE, alături de Ungaria și Bulgaria

U.E.16 hours ago

Opoziția din Ungaria îi cere lui Viktor Orban să-și anuleze vizita în Rusia de pe 1 februarie, în contextul situației ”tensionate” privind Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Supraviețuitoarea Holocaustului Margot Friedländer, în vârstă de 100 de ani, se va adresa eurodeputaților pentru a marca Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului

ROMÂNIA18 hours ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA21 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda6 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE7 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.7 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Advertisement

Team2Share

Trending