Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, înainte ca Executivul european să prezinte strategia pentru Balcanii de Vest: Anul 2025, o dată orientativă pentru aderarea Serbiei și Muntenegrului la UE

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în cadrul plenului reunit al Parlamentului European, că state din Balcanii de Vest care au perspective de aderare la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga.

Afirmațiile lui Juncker vin în contextul în care Executivul european va face astăzi publică strategia pentru Balcanii Occidentali.

Citiți și EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Perspectiva aderării la comunitatea europeană a reprezentat un stimulet puternic pentru statele din această regiune, care a fost dominată de conflicte în anii 90. Serbia și Muntenegru – ultima dintre ele fiind și membru NATO – prezintă cele mai multe șanse de a se alătura Uniunii Europene, anunță ABC News.

Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine“, a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

“Îmi doresc ca cele două ţări să adere când respectă criteriile necesare. În acest moment nu le respectă. Trebuie să le ajutăm să parcurgă această cale atât de dificilă”, a adăugat preşedintele Executivului european.

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar. 

Provocări

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Duminică, sute de mii de greci au ieșit în stradă în Atena pentru a-și arăta opoziția față de denumirea ”Macedonia” de către fosta republică iugoslavă.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța, ultimul la care ar fi putut participa în calitate de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța ce se va defășura în perioada 24-26 august, după ce a fost supus unei operaţii de extirpare a vezicii biliare, a informat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Pot confirma că operaţia a decurs bine şi că preşedintele Juncker rămâne în prezent în spital pentru recuperare“, a spus Natasha Bertaud în briefing-ul de presă cotidian al Comisiei Europene, citată de Politico Europe.

Aceasta a mai precizat că Juncker va rămâne în spital pentru ”recuperare medicală” și nu va călători la Biarritz, locul unde se va desfășura summitul G7.

Bertaud a mai punctat că doctorii lui Juncker i-au recomandat acestuia să ”nu călătorească pentru moment”, precizând de asemenea că șeful executivului european va lua legătura cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a discuta problemele de pe agenda summitului, între care figurează relațiile economice, schimbările climatice, dar și alte probleme de securitate globală.

Sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene a revenit de urgenţă din vacanţa în Luxemburg pentru o operaţie de extirpare a vezicii biliare.

Pentru Jean-Claude Juncker, cel care își va încheia mandatul de președinte al Comisiei Europene la 31 octombrie, acesta ar fi fost ultimul summit G7 la care urma să participe.

De altfel, în timpul vacanței în Austria, șeful executivului european a vorbit într-un interviu pentru presa austriacă despre faptul că nu va mai activa în viața politică după plecarea sa din fruntea Comisiei Europene, recunoscând și epuizarea resimțită după cariera sa politică vastă.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013. Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima întâlnire cu un înalt oficial român: Premierul Viorica Dăncilă merge marți la Bruxelles pentru a discuta poziția de comisar european dorită de România

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă va avea marți, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a anunțat șefa Executivului duminică seară, precizând că pe agenda vizitei se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Am vorbit săptămâna trecută (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis despre comisarul european. am spus că pe data de 20 voi merge la Bruxelles și voi avea o discuție cu președintele Comisiei Europene”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică, la Antena 3.

Vizita de marți de la Bruxelles va prilejui prima întrevedere a viitoarei președintă a Comisiei Europene cu un înalt oficial al statului român. Aceasta survine în contextul în care Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker anunță că va înceta să fie ”activ politic” după încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intenționează să înceteze să fie activ politic, atunci când își va încheia mandatul de șef al executivului european la 31 octombrie 2019.

Nu voi mai activa politic. Dar voi rămâne activ, voi scrie, voi face plimbări lungi“, a spus Juncker într-un interviu pentru Tiroler Tageszeitung, citat de EU Observer.

În interviu, Juncker a recunoscut unele eșecuri, inclusiv faptul că Comisia sa nu a reușit să reînnoiască acordul-cadru cu Elveția.

Cel mai longeviv lider național din Uniunea Europeană post-Război Rece, fost șef al Eurogrupului și supranumit ”Mister Euro” și primul președinte al Comisiei Europene numit în această poziție ca urmare a unei competiții între familiile politice europene, Jean-Claude Juncker va părăsi arena politică europeană în aceeași zi în care este așteptat să se producă și Brexit-ul, 31 octombrie.

De la 1 noiembrie, Juncker va preda ștafeta în fruntea Comisiei Europene Ursulei von der Leyen, prima femeie care ocupă această poziție și primul german în această funcție după 52 de ani.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending