Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, înainte ca Executivul european să prezinte strategia pentru Balcanii de Vest: Anul 2025, o dată orientativă pentru aderarea Serbiei și Muntenegrului la UE

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în cadrul plenului reunit al Parlamentului European, că state din Balcanii de Vest care au perspective de aderare la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga.

Afirmațiile lui Juncker vin în contextul în care Executivul european va face astăzi publică strategia pentru Balcanii Occidentali.

Citiți și EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Perspectiva aderării la comunitatea europeană a reprezentat un stimulet puternic pentru statele din această regiune, care a fost dominată de conflicte în anii 90. Serbia și Muntenegru – ultima dintre ele fiind și membru NATO – prezintă cele mai multe șanse de a se alătura Uniunii Europene, anunță ABC News.

Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine“, a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

“Îmi doresc ca cele două ţări să adere când respectă criteriile necesare. În acest moment nu le respectă. Trebuie să le ajutăm să parcurgă această cale atât de dificilă”, a adăugat preşedintele Executivului european.

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar. 

Provocări

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Duminică, sute de mii de greci au ieșit în stradă în Atena pentru a-și arăta opoziția față de denumirea ”Macedonia” de către fosta republică iugoslavă.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, omagiu adus celor 500.000 de romi, victime ale Holocaustului: Europa are datoria de a-și proteja minoritățile

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

 

La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru omagierea celor 500.000 de romi, însemnând cel puţin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist, conform https://europa.eu.

Consiliul Europei desfăşoară, de câţiva ani, ceremonii cu prilejul acestei importante zile pe esplanada Palatului Drepturilor Omului de la Strasbourg. În acest an, pe fondul pandemiei de coronavirus şi a restricţiilor de întrunire impuse, s-a decis înlocuirea reuniunii de participare fizică cu o declaraţie video online susţinută de secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, potrivit www.coe.int. Comemorarea acestei zile rămâne o activitate cheie prin care Consiliul Europei subliniază importanţa omagierii victimelor şi supravieţuitorilor Holocaustului romilor.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Executivului, Vera Jourova, și Comisiarul European pentru egalitate, Helena Dalli, au adus un omagiu celor 500.000 de romi uciși de regimul nazist.

„Astăzi, aducem un omagiu sutelor de mii de romi victime ale Holocaustului. Considerăm că este o datorie morală să recunoaștem și să ne amintim de toți cei care au suferit sub regimul nazist: printre acei oameni se aflau romii. Amintirea persecuției lor ne amintește de nevoia de a face față provocărilor cu care se confruntă și astăzi și care sunt prea des trecute cu vederea.

Europa are datoria de a proteja minoritățile sale de rasism și discriminare. Trebuie să înlocuim ura față de romi cu deschiderea și acceptarea, discursul de ură cu toleranța și respectul pentru demnitatea umană și intimidarea cu educația despre Holocaust. Mai presus de toate, trebuie să promovăm diversitatea ca un dar minunat care să facă Europa puternică și rezistentă.

Acesta este motivul pentru care Comisia invită toate statele membre să se alăture angajamentului de a pune capăt rasismului și discriminării, ceea ce afectează minoritățile noastre etnice rome. Solicităm statelor membre să se angajeze într-un nou cadru strategic UE pentru romi, pentru egalitate, incluziune și participare pentru a aduce echitate socială și mai multă egalitate în toate sensurile cuvântului.”

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Exporturile UE către Vietnam vor fi supuse unor taxe mai mici începând cu 1 august 2020

Published

on

© European Union, 2019

Exporturile UE către Vietnam vor fi supuse unor taxe mai mici începând de mâine, 1 august. Acesta este efectul imediat al intrării în vigoare a acordului comercial UE-Vietnam, care, în ultimă instanță, va elimina taxele vamale pentru 99 % din mărfurile comercializate între cele două părți, se arată în comunicatul Executivului.

Totodată, desfășurarea activităților comerciale în Vietnam se va simplifica pentru întreprinderile europene: acestea vor fi acum în măsură să investească și să depună oferte pentru contracte publice, beneficiind de șanse egale în raport cu concurenții lor locali.

În cadrul noului acord, beneficiile economice sunt însoțite de garanții privind respectarea drepturilor lucrătorilor, protecția mediului și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, prin dispoziții ferme în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, care sunt obligatorii din punct de vedere juridic și executorii.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „În prezent, economia europeană trebuie să profite de orice ocazie de a-și recăpăta forța după criza provocată de coronavirus. Acordurile comerciale, precum cel cu Vietnamul care intră în vigoare astăzi, le oferă întreprinderilor noastre șansa de a avea acces la noi piețe emergente și de a crea locuri de muncă pentru europeni. Am convingerea fermă că acest acord va oferi în același timp cetățenilor din Vietnam oportunitatea de a avea o economie mai prosperă, de a asista la o schimbare pozitivă și de a se bucura de drepturi mai puternice ca lucrători și cetățeni în propria lor țară.”

Comisarul pentru comerț, Phil Hogan, a comentat: „Vietnamul face parte dintr-un club de 77 de țări care desfășoară schimburi comerciale cu UE în condiții preferențiale convenite bilateral. Acordul consolidează legăturile economice ale UE cu regiunea dinamică a Asiei de Sud-Est și are un potențial economic important care va contribui la redresare după criza provocată de coronavirus. În același timp, acordul dovedește că politica comercială poate fi un catalizator al progresului. Datorită discuțiilor noastre comerciale, Vietnamul a depus deja multe eforturi pentru a-și îmbunătăți situația în materie de drepturi ale lucrătorilor și am încredere că va continua aplicarea reformelor, atât de necesare.”

Acordul UE-Vietnam este cel mai cuprinzător acord comercial încheiat de UE cu o țară în curs de dezvoltare. Acesta ia pe deplin în considerare nevoile de dezvoltare ale Vietnamului, acordând acestei țări o perioadă de timp mai lungă, de 10 ani, pentru a elimina taxele vamale aplicate importurilor din UE.

Cu toate acestea, multe dintre produsele importante de export ale UE, cum ar fi produsele farmaceutice, chimice sau utilajele, vor beneficia de condiții de import scutite de taxe vamale încă de la intrarea în vigoare a acordului. Pentru produsele agroalimentare, cum ar fi carnea de vită sau uleiul de măsline, taxele vor fi eliminate peste trei ani, în timp ce pentru produsele lactate, fructe și legume, acestea vor dispărea în maximum cinci ani.

Dispozițiile cuprinzătoare privind cooperarea sanitară și fitosanitară vor permite îmbunătățirea accesului pe piață pentru întreprinderile din UE, prin proceduri mai transparente și mai rapide. Acordul conține, de asemenea, dispoziții specifice pentru eliminarea barierelor de reglementare pentru exporturile de autovehicule din UE și asigură protecție împotriva imitațiilor pentru 169 de produse alimentare și băuturi europene tradiționale (precum brânza Roquefort, vinurile de Porto și Jerez, crema de whisky Irish Cream sau șunca Prosciutto di Parma) recunoscute ca indicații geografice.

În același timp, acordul comercial exprimă un angajament puternic din partea ambelor părți față de protecția mediului și drepturile sociale. Acesta stabilește standarde înalte în domeniul protecției muncii, a mediului și a consumatorilor și garantează că nu există o „uniformizare la un nivel inferior” pentru a promova comerțul sau a atrage investiții.

În cadrul acordului, cele două părți s-au angajat să ratifice și să implementeze cele opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și să respecte, să promoveze și să pună efectiv în aplicare principiile OIM privind drepturile fundamentale la locul de muncă; să implementeze Acordul de la Paris, precum și alte acorduri internaționale în domeniul mediului și să acționeze în favoarea conservării și a gestionării sustenabile a faunei sălbatice, a biodiversității, a activităților forestiere și pescărești; precum și să implice societatea civilă în monitorizarea implementării acestor angajamente de către ambele părți.

Vietnamul a înregistrat deja progrese cu privire la aceste angajamente prin ratificarea, în iunie 2019, a Convenției nr. 98 a OIM privind negocierile colective și, în iunie 2020, a Convenției nr. 105 a OIM privind munca forțată. De asemenea, a adoptat un cod revizuit al muncii în noiembrie 2019 și a confirmat că va ratifica până în 2023 ultima convenție fundamentală a OIM rămasă privind munca forțată.

Acordul comercial include, de asemenea, o legătură instituțională și juridică cu Acordul de parteneriat și cooperare UE-Vietnam, permițând luarea de măsuri corespunzătoare în cazul unor încălcări grave ale drepturilor omului.

Intrarea în vigoare a acordului comercial a fost precedată de aprobarea acestuia de către statele membre ale UE în cadrul Consiliului și de semnarea sa în iunie 2019, precum și de aprobarea Parlamentului European în februarie 2020.

Context

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE ca mărime din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, înregistrând un comerț cu mărfuri în valoare de 45,5 miliarde de euro în 2019 și cu servicii în valoare de 4 miliarde de euro (2018).

Principalele exporturi ale UE către Vietnam sunt produse de înaltă tehnologie, inclusiv mașini și echipamente electrice, aeronave, vehicule și produse farmaceutice. Principalele exporturi ale Vietnamului către UE sunt produse electronice, încălțăminte, produse textile și de îmbrăcăminte, cafea, orez, fructe de mare și mobilier.

Cu un total al investițiilor străine directe în valoare de 7,4 miliarde de euro (2018), UE este unul dintre cei mai mari investitori străini din Vietnam. Majoritatea investițiilor UE se realizează în industria prelucrătoare și în industria producătoare.

Acordul cu Vietnamul este cel de al doilea acord comercial încheiat de UE cu un stat membru al ASEAN, după recentului acord cu Singapore. Este o etapă importantă în relațiile UE cu Asia, adăugându-se la acordurile deja existente cu Japonia și Republica Coreea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a rezervat 300 de milioane de doze pentru vaccinul împotriva COVID-19 care nu există încă

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia Europeană ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE, în urma unor negocieri intense și discuții preliminare cu compania farmaceutică Sanofi, se arată în comunicatul Executivului.

Pentru vaccinul candidat produs de Sanofi, urmează să se solicite de la EMA o autorizație de introducere pe piață în iunie 2021, după ce studiile clinice de fază III ar indica declanșarea unui răspuns imunitar promițător.

Președinta von der Leyen a declarat: „Comisia Europeană face tot posibilul pentru a se asigura că cetățenii europeni au acces rapid la un vaccin care este sigur și îi protejează împotriva COVID-19. Etapa realizată astăzi cu Sanofi este o primă piatră de temelie a unei strategii europene în materie de vaccinuri mult mai cuprinzătoare. Vor urma mai multe informații, în curând. Suntem angajați în discuții avansate cu alte câteva societăți. Cu toate că nu știm, astăzi, care este vaccinul care se va dovedi a fi cel mai eficace în cele din urmă, Europa investește într-un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza diferitelor tipuri de tehnologii. Această strategie ne sporește șansele de a obține rapid un remediu eficace împotriva virusului. Un vaccin ar fi un adevărat bun global. Ne angajăm să sprijinim accesul inclusiv pentru țările mai vulnerabile, pentru ca acestea să poată ieși din această criză.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Un vaccin eficient și sigur împotriva COVID-19 reprezintă strategia cea mai sigură de ieșire din criză.Din acest motiv, am negociat o abordare unitară la nivelul UE în ceea ce privește dozele de vaccinuri promițătoare disponibile în ultimele săptămâni. Anunțul de astăzi cu privire la încheierea discuțiilor preliminare cu Sanofi este primul pas important în direcția asigurării unui acces egal la vaccin pentru cetățenii noștri.”

Discuțiile preliminare încheiate astăzi sunt menite să ducă la un angajament prealabil de achiziție care urmează să fie finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care prevede fonduri dedicate creării unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite și produse de societăți diferite.

Comisia Europeană s-a angajat, de asemenea, să se asigure că orice persoană care are nevoie de un vaccin îl poate obține, oriunde în lume și nu doar acasă. Nimeni nu va fi în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță.

Acesta este motivul pentru care, începând cu 4 mai 2020, Comisia a colectat aproape 16 miliarde EUR în cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, acțiunea globală pentru accesul universal la teste, tratamente și vaccinuri împotriva COVID-19 și pentru efortul global de redresare. 

Comisia este, de asemenea, dispusă să studieze împreună cu partenerii internaționali dacă un număr semnificativ de țări ar accepta să mobilizeze împreună resurse pentru rezervarea în comun a vaccinurilor viitoare de la întreprinderile producătoare, nu doar pentru utilizarea proprie, ci și pentru țările cu venituri mici și medii. Țările cu venituri ridicate ar putea acționa ca un grup incluziv de cumpărători internaționali, accelerând astfel dezvoltarea unor vaccinuri sigure și eficace și maximizând posibilitățile de acces la vaccinuri pentru toți cei care au nevoie de acestea în întreaga lume.

Context

La 17 iunie, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană de accelerare a dezvoltării, fabricării și distribuirii de vaccinuri eficiente și sigure împotriva COVID-19. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia ar finanța o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri sub forma angajamentelor prealabile de achiziție. Finanțarea acordată ar fi considerată drept acont pentru vaccinurile care vor fi achiziționate efectiv de către statele membre.

Întrucât costul ridicat și rata ridicată de eșec fac ca investirea într-un vaccin COVID-19 să fie o decizie cu grad ridicat de risc pentru dezvoltatorii de vaccinuri, aceste acorduri vor permite, prin urmare, realizarea unor investiții care, în caz contrar, probabil că nu ar fi efectuate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending