Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, înainte ca Executivul european să prezinte strategia pentru Balcanii de Vest: Anul 2025, o dată orientativă pentru aderarea Serbiei și Muntenegrului la UE

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în cadrul plenului reunit al Parlamentului European, că state din Balcanii de Vest care au perspective de aderare la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga.

Afirmațiile lui Juncker vin în contextul în care Executivul european va face astăzi publică strategia pentru Balcanii Occidentali.

Citiți și EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Perspectiva aderării la comunitatea europeană a reprezentat un stimulet puternic pentru statele din această regiune, care a fost dominată de conflicte în anii 90. Serbia și Muntenegru – ultima dintre ele fiind și membru NATO – prezintă cele mai multe șanse de a se alătura Uniunii Europene, anunță ABC News.

Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine“, a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

“Îmi doresc ca cele două ţări să adere când respectă criteriile necesare. În acest moment nu le respectă. Trebuie să le ajutăm să parcurgă această cale atât de dificilă”, a adăugat preşedintele Executivului european.

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar. 

Provocări

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Duminică, sute de mii de greci au ieșit în stradă în Atena pentru a-și arăta opoziția față de denumirea ”Macedonia” de către fosta republică iugoslavă.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker: Nimeni din Europa nu s-ar opune unei amânări a Brexit-ului | Guvernul britanic: Respingem sugestia președintelui Comisiei Europene

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că guvernul britanic va putea, cel mai probabil, să obțină o amânare a termenului de 29 martie, prevăzut pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dacă va solicita acest lucru, informează DPA, citat de Agerpres.

”Orice decizie de a solicita mai mult timp ţine de Marea Britanie. Dacă s-ar face o astfel de cerere, nimeni din Europa nu i s-ar opune”, a spus Juncker într-un interviu acordat ziarului german Stuttgarter Zeitung.

”Dacă întrebaţi cât timp poate fi amânată retragerea, nu am niciun termen-limită în vedere”, a adăugat el.

”Când vine vorba de Brexit, e ca la tribunal sau pe ocean: suntem la mila Domnului”, a comentat Juncker.

În ceea ce privește trimiterea de europarlamentari la Bruxelles, în eventualitatea în care Regatul Unit va participa la alegerile din mai ca urmare a unei posibile prelungiri a articolului 50, președintele Comisiei Europene a precizat că ar fi un scenariu ”greu de imaginat” și ”o glumă întârziată a istoriei”, mai spune Agerpres, care citează PA. 

La sosirea sa la Bruxelles pentru a participa la o reuniune cu colegii europeni, Callanan a insistat că premierul britanic Theresa May s-a exprimat clar asupra respectării termenului de 29 martie. PA menţionează că există informaţii potrivit cărora unii membri ai cabinetului de la Londra au făcut presiuni pentru solicitarea unei amânări.

Prim-ministrul britanic Theresa May încearcă să convingă parlamentul de la Londra să valideze acordul de retragere semnat cu liderii UE în noiembrie 2018 şi pe care Bruxellesul a subliniat că nu-l va modifica. Principalul punct de dezacord este aşa-zisa ”plasă de siguranţă”, clauza ce garantează că între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda nu va exista o frontieră fizică după Brexit.

În cadrul demersurilor vizând să se evite ieşirea Marii Britanii din UE la 29 martie fără un acord prealabil – adică un Brexit fără acord –, luni seara negociatori britanici s-au întâlnit la Bruxelles cu principalul negociator al UE, Michel Barnier.

Un purtător de cuvânt guvernamental britanic a declarat ulterior că întâlnirea dintre Barnier, ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, şi consilierul juridic al Coroanei şi guvernului pentru Anglia şi Ţara Galilor, Geoffrey Cox, a fost consacrată ”rezolvării chestiunii nefinalizate a backstop-ului” şi a fost una ”productivă”.

”Am convenit să explorăm în continuare folosirea unor aranjamente alternative, mai ales în vederea asigurării absenţei unei frontiere dure în Irlanda de Nord”, a menţionat purtătorul de cuvânt.

Presa britanică vehiculează că cei care sunt împotriva strategiei Theresei May – și anume ”acordul meu sau niciun acord” – privind Brexit intenționează să mobilizeze publicul și politicienii britanici, plan ce implică organizarea unui marș la Londra, pe 23 martie, cu doar șase zile înainte ca Regatul Unit să părăsească, teoretic, Uniunea Europeană.

Scopul acestuia este acela de a transmite amploarea anxietății publice privind cele două opțiuni referitoare la Brexit pe care le oferă premierul britanic, Theresa May.

Se așteaptă, de asemenea, ca pe 25 și 26 martie parlamentarii britanici să adopte un amendament ”letal” care îi va permite ca acordul premierului Theresa May să primească votul de încredere în Legislativul de la Londra, dar doar după ce acesta va fi fost supus unei consultări populare ce îmbracă forma unui referendum.

Având în vedere termenul scurt, organizarea unui astfel de referendum implică, de asemenea, și prelungirea Articolului 50.

Dacă cetățenii britanici vor respinge acordul convenit de May în luna noiembrie a anului trecut, atunci, cel mai probabil, Regatul Unit va rămâne în Uniunea Europeană.

În luna octombrie a anului 2018, aproximativ 700.000 de persoane din întreg Regatul Unit au demostrat pașnic, solicitând organizarea unui al doilea referendum. Evenimentul a fost cea mai amplă formă de manifestare a opoziției populare față de politica guvernamentală, de la protestele împotriva implicării britanice în războiul din Irak, desfășurare în 2003.

Evenimentul care va fi organizat pe data de 23 martie se va desfășura sub sloganul ”Put it to the People”, iar organizatorii precizează că acesta are drept scop să-i reunească pe cei care doresc evitarea unui Brexit dezastruos.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans: Ritmul luptei împotriva corupției nu trebuie încetinit în România. Laura Codruța Kovesi este un procuror excelent

Published

on

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidat din partea socialiștilor europeni la funcţa de preşedinte al executivului european, Frans Timmermans, a afirmat că ritmul luptei împotriva corupției nu trebuie încetinit în România și a avut doar cuvinte de laudă la adresa fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), afirmând că aceasta este un procuror excelent.

”Ritmul luptei anticorupţie nu trebuie încetinit în România. Nu poate exista nicio amnistie pentru politicienii corupți care au fost condamnați în justiție. Am fost destul de brutal cu (n.r. guvernanţii) românii în aceste aspecte și voi continua să fiu clar în această privință. Cred că în lupta împotriva corupției, în viziunea mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor și este un procuror foarte bun. Pot depune mărturie că am văzut-o la treabă și cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România”, a declarat Timmermans, conform unei înregistrări difuzate pe contul de Twitter al Euronews.


Afirmațiile prim-vicepreședintelui vin în contextul în care Laura Codruța Kovesi a fost citată de noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, înființată în octombrie 2018, în calitate de suspect pentru luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu de procurorul Adina Florea, cu doar o săptămână înainte de audierea sa în Comisia Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European.

Această hotărâre a provocat îngrijorarea instituțiilor europene, dar și a partenerilor europeni ai României.

Citiți și:
Prima reacție a Comisiei Europene în cazul Kovesi: Toți candidații pentru funcția de procuror european trebuie să fie tratați corect
Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german îi cere lui Frans Timmermans să activeze Articolul 7 împotriva României ca urmare a declanșării anchetei împotriva Laurei Codruța Kovesi

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește întreprinderile din UE în domeniul vamal pentru scenariul unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunţat, luni, că şi-a intensificat activităţile de informare ce vizează pregătirea întreprinderilor din Uniunea Europeană în domeniul vamal şi al impozitării indirecte (cum ar fi TVA), pentru scenariul Brexit ”fără acord”, având în vedere riscul ca Marea Britanie să părăsească UE la data de 30 martie 2019 fără niciun fel de acord (no-deal Brexit), se arată într-un comunicat al Executivului european.

Campania de informare lansată luni face parte din eforturile actuale ale Comisiei de pregătire pentru ieşirea fără acord a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în conformitate cu concluziile Consiliului European (articolul 50) din decembrie 2018, care îndeamnă la intensificarea pregătirii pentru toate scenariile. Rolul acestei campanii este de a contribui la informarea întreprinderilor care doresc să-şi menţină schimburile comerciale cu Marea Britanie după 30 martie cu privire la ceea ce trebuie să facă pentru a asigura o tranziţie cât mai lină.

O bună pregătire pentru situaţia în care Regatul Unit ar deveni o ţară terţă evită producerea unei perturbări semnificative a activităţii întreprinderilor din UE, apreciază Comisia Europeană.

”Având în vedere că riscul unui Brexit fără acord este din ce în ce mai mare pe măsură ce data de 29 martie se apropie, Comisia Europeană şi autorităţile vamale naţionale depun eforturi considerabile pentru a fi pregătite să introducă verificări şi controale ale mărfurilor care circulă între UE şi Marea Britanie. Aceste eforturi sunt esenţiale pentru protejarea consumatorilor şi a pieţei noastre interne. Este foarte important ca întreprinderile care au relaţii comerciale cu Regatul Unit să fie în măsură să aplice rapid formalităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, care se va aplica încă din prima zi în cazul unui Brexit fără acord. Nu este timp de pierdut, iar rolul nostru de susţinere a întreprinderilor se concretizează prin această campanie de informare”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Lansarea de luni urmărește creșterea nivelului de informare a comunității de afaceri din UE, în special a IMM-urilor. Pentru a se pregăti pentru scenariul ”fără acord” și pentru a menține schimburile comerciale cu Regatul Unit, aceste întreprinderi ar trebui:

– să evalueze dacă dețin capacitățile tehnice și umane necesare aplicării procedurilor și normelor vamale, de exemplu cu privire la „regulile de origine preferențiale” .

– să aibă în vedere obținerea de autorizații și înregistrări vamale pentru a-și facilita activitatea comercială dacă Regatul Unit se află în lanțul lor de aprovizionare.

– să ia legătura cu autoritatea vamală națională pentru a vedea ce măsuri de pregătire pot fi luate.

Luni au fost puse la dispoziția întreprinderilor o serie de materiale, inclusiv o listă de verificare simplă în 5 puncte, care oferă o imagine de ansamblu a etapelor care trebuie parcurse. Materialele campaniei sunt disponibile în toate limbile UE.

Deși impactul global al unui scenariu ”fără acord” nu poate fi atenuat, campania de astăzi ar trebui să vină în sprijinul eforturilor naționale de a informa întreprinderile din UE și de a difuza informațiile corespunzătoare către întreprinderile afectate din cele 27 de state membre ale UE.

În statele membre au loc activități pregătitoare, sprijinite de Comisie, pentru a se asigura că infrastructura și logistica vamală sunt pregătite, la nivel național, să facă față unui scenariu ”fără acord”.

Ratificarea acordului de retragere rămâne obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Concretizarea acestei ratificări rămâne însă incertă. Dat fiind riscul unui scenariu ”fără acord”, Comisia s-a angajat în activități pregătitoare intense începând din decembrie 2017. Comisia a făcut apel în mod constant la cetățenii, întreprinderile și statele membre din Uniune să se pregătească pentru toate scenariile posibile, să evalueze riscurile relevante și să își pregătească planuri de răspuns pentru a le atenua.

Părțile interesate și autoritățile de la nivel național și de la nivelul UE trebuie să se pregătească pentru două scenarii principale posibile:

Dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei prelungiri unice a perioadei de tranziție cu până la un an sau doi ani.

Dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul ”fără acord” sau ”pe marginea prăpastiei”.

Autoritățile naționale au un rol esențial în monitorizarea și gestionarea pregătirilor sectoarelor industriale. În acest sens, Comisia a purtat discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de gradul de pregătire, cât și măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. De asemenea, au început să fie efectuate vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de pregătire pentru Brexit sunt pe drumul cel bun și că se oferă toate clarificările necesare cu privire la procesul de pregătire.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending