Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, înainte ca Executivul european să prezinte strategia pentru Balcanii de Vest: Anul 2025, o dată orientativă pentru aderarea Serbiei și Muntenegrului la UE

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în cadrul plenului reunit al Parlamentului European, că state din Balcanii de Vest care au perspective de aderare la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga.

Afirmațiile lui Juncker vin în contextul în care Executivul european va face astăzi publică strategia pentru Balcanii Occidentali.

Citiți și EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Perspectiva aderării la comunitatea europeană a reprezentat un stimulet puternic pentru statele din această regiune, care a fost dominată de conflicte în anii 90. Serbia și Muntenegru – ultima dintre ele fiind și membru NATO – prezintă cele mai multe șanse de a se alătura Uniunii Europene, anunță ABC News.

Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine“, a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

“Îmi doresc ca cele două ţări să adere când respectă criteriile necesare. În acest moment nu le respectă. Trebuie să le ajutăm să parcurgă această cale atât de dificilă”, a adăugat preşedintele Executivului european.

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar. 

Provocări

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Duminică, sute de mii de greci au ieșit în stradă în Atena pentru a-și arăta opoziția față de denumirea ”Macedonia” de către fosta republică iugoslavă.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește întreprinderile din UE în domeniul vamal pentru scenariul unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunţat, luni, că şi-a intensificat activităţile de informare ce vizează pregătirea întreprinderilor din Uniunea Europeană în domeniul vamal şi al impozitării indirecte (cum ar fi TVA), pentru scenariul Brexit ”fără acord”, având în vedere riscul ca Marea Britanie să părăsească UE la data de 30 martie 2019 fără niciun fel de acord (no-deal Brexit), se arată într-un comunicat al Executivului european.

Campania de informare lansată luni face parte din eforturile actuale ale Comisiei de pregătire pentru ieşirea fără acord a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în conformitate cu concluziile Consiliului European (articolul 50) din decembrie 2018, care îndeamnă la intensificarea pregătirii pentru toate scenariile. Rolul acestei campanii este de a contribui la informarea întreprinderilor care doresc să-şi menţină schimburile comerciale cu Marea Britanie după 30 martie cu privire la ceea ce trebuie să facă pentru a asigura o tranziţie cât mai lină.

O bună pregătire pentru situaţia în care Regatul Unit ar deveni o ţară terţă evită producerea unei perturbări semnificative a activităţii întreprinderilor din UE, apreciază Comisia Europeană.

”Având în vedere că riscul unui Brexit fără acord este din ce în ce mai mare pe măsură ce data de 29 martie se apropie, Comisia Europeană şi autorităţile vamale naţionale depun eforturi considerabile pentru a fi pregătite să introducă verificări şi controale ale mărfurilor care circulă între UE şi Marea Britanie. Aceste eforturi sunt esenţiale pentru protejarea consumatorilor şi a pieţei noastre interne. Este foarte important ca întreprinderile care au relaţii comerciale cu Regatul Unit să fie în măsură să aplice rapid formalităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, care se va aplica încă din prima zi în cazul unui Brexit fără acord. Nu este timp de pierdut, iar rolul nostru de susţinere a întreprinderilor se concretizează prin această campanie de informare”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Lansarea de luni urmărește creșterea nivelului de informare a comunității de afaceri din UE, în special a IMM-urilor. Pentru a se pregăti pentru scenariul ”fără acord” și pentru a menține schimburile comerciale cu Regatul Unit, aceste întreprinderi ar trebui:

– să evalueze dacă dețin capacitățile tehnice și umane necesare aplicării procedurilor și normelor vamale, de exemplu cu privire la „regulile de origine preferențiale” .

– să aibă în vedere obținerea de autorizații și înregistrări vamale pentru a-și facilita activitatea comercială dacă Regatul Unit se află în lanțul lor de aprovizionare.

– să ia legătura cu autoritatea vamală națională pentru a vedea ce măsuri de pregătire pot fi luate.

Luni au fost puse la dispoziția întreprinderilor o serie de materiale, inclusiv o listă de verificare simplă în 5 puncte, care oferă o imagine de ansamblu a etapelor care trebuie parcurse. Materialele campaniei sunt disponibile în toate limbile UE.

Deși impactul global al unui scenariu ”fără acord” nu poate fi atenuat, campania de astăzi ar trebui să vină în sprijinul eforturilor naționale de a informa întreprinderile din UE și de a difuza informațiile corespunzătoare către întreprinderile afectate din cele 27 de state membre ale UE.

În statele membre au loc activități pregătitoare, sprijinite de Comisie, pentru a se asigura că infrastructura și logistica vamală sunt pregătite, la nivel național, să facă față unui scenariu ”fără acord”.

Ratificarea acordului de retragere rămâne obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Concretizarea acestei ratificări rămâne însă incertă. Dat fiind riscul unui scenariu ”fără acord”, Comisia s-a angajat în activități pregătitoare intense începând din decembrie 2017. Comisia a făcut apel în mod constant la cetățenii, întreprinderile și statele membre din Uniune să se pregătească pentru toate scenariile posibile, să evalueze riscurile relevante și să își pregătească planuri de răspuns pentru a le atenua.

Părțile interesate și autoritățile de la nivel național și de la nivelul UE trebuie să se pregătească pentru două scenarii principale posibile:

Dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei prelungiri unice a perioadei de tranziție cu până la un an sau doi ani.

Dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul ”fără acord” sau ”pe marginea prăpastiei”.

Autoritățile naționale au un rol esențial în monitorizarea și gestionarea pregătirilor sectoarelor industriale. În acest sens, Comisia a purtat discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de gradul de pregătire, cât și măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. De asemenea, au început să fie efectuate vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de pregătire pentru Brexit sunt pe drumul cel bun și că se oferă toate clarificările necesare cu privire la procesul de pregătire.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez: Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin politica de coeziune

Published

on

Foto: Corina Crețu Facebook

Duminică, 17 februarie, comisarul european, Corina Crețu, a susținut un discurs în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez, în orașul Olympia.


,,Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin această politică tocmai pentru a le oferi locuitorilor săi o viață mai bună.”

Corina Crețu, Comisar European pentru Politică Regională


Comisarul European, Corina Crețu se află într-o vizită oficială în Grecia  pentru a discuta despre modul în care politica de coeziune poate sprijini în continuare economia greacă și dezvoltarea regională în țară. Aceasta este cea de-a 8 vizită în Grecia, în cadrul căreia a avut deja întrevederi cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al Dezvoltării.

Foto: Corina Cretu Facebook

Orașul Olympia, un loc simbolic din Grecia ce a lasat o moștenire imensă culturii mondiale, devenind parte a patrimoniului mondial UNESCO. În antichitate, aici aveau loc Jocurile Olimpice, iar sportivii se luptau în fața zeilor și a judecătorilor din Olympia, fiecare dintre ei pornind în competiție cu șanse egale. 

În postarea Comisarului European este explicată importanța politicii de coeziune și scopul acesteia: ,,Exact acesta este și scopul politicii europene de coeziune: crearea de oportunități egale pentru cetațenii europeni și pentru IMM-urile europene care doresc să se dezvolte, pentru crearea de noi locuri de munca și pentru a sprijini creșterea economică.”

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis va candida la prezidențiale în Lituania

Published

on

Foto: European Council

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis și-a anunțat candidatura la prezidențialele din Lituania, potrivit postării pe contul său de Twitter. Această decizie a fost luată chiar cu o zi înainte de Ziua Națională a Lituaniei.

 


,,Sunt conștien ca va fi nevoie de echilibru și sacrificiu. Știu că va urma mult de lucru. Sunt pregătit”


Comisarul euopean va fi în concediu fără plată din partea Comisiei Europene de la 1 aprilie până pe 13 mai și “dacă este necesar” între 14 mai și 27 mai, în cazul în care există și un al doilea tur. Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis și-a anunțat vineri candidatura pentru a deveni președintele Lituaniei.

Liderul Partidului Social Democrat din Lituania i-a cerut  lui Andriukaitis să candideze. El a fost fondatorul partidului în 1989 ca urmare a independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică.

El a spus că va depune eforturi pentru a se asigura că ,,numele Lituaniei să fie asociat cu o țară care nu tolerează nivele ridicate de inegalitate, nedreptate, care respectă fiecare persoană și opiniile sale”, a menționat valorile democratice, știința și protecția drepturilor omului ca unele din prioritățile sale de campanie.

De profesie medic, Andriukaitis a fost anterior membru al parlamentului lituanian, vicepreședinte, lider al Partidului Social Democrat și ministru pentru sănătate.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending