Care sunt prioritățile și mizele României la prima reuniune la nivel înalt din NATO la care participă Donald Trump și Emmanuel Macron

Președintele Klaus Iohannis va evidenția la reuniunea șefilor de stat și de guvern din cadrul NATO, programată pentru 25 mai la Bruxelles pentru inaugurarea unui nou sediu al Alianței, statutul de contributor relevant și responsabil în cadrul Alianței care își respectă angajamentele, printre acestea figurând alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării, găzduirea facilității de la Deveselu și contribuția militară la misiunea aliată din Afganistan.

FOTO: Administrația Prezidențială

România a alocat 2% din PIB pentru apărare în 2017, conform pactului politic inițiat de președintele României și susținut de toate partidele politice parlamentare, iar peste 20% din fonduri sunt destinate achizițiilor. Suntem al patrulea contributor la Resolute Support Mission în Afganistan dintre statele NATO (n.r. – al cincilea luând în considerare și contribuțiile statelor partenere) și găzduim o componentă importantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, prin facilitatea de la Deveselu”, este mesajul pe care România îl va evidenția la Bruxelles, au transmis surse pentru CaleaEuropeana.ro.

Citiți și Klaus Iohannis se întâlnește cu Donald Trump și Emmanuel Macron pe 25 mai la reuniunea NATO de la Bruxelles (Corespondență CaleaEuropeana.ro)

Întrunirea liderilor euro-atlantici survine într-un moment în care Alianța continuă să se adapteze celor mai mari provocări ale actualei generații, în contextul celei mai puternice consolidări a NATO în privința apărării colective de la finalul Războiului Rece încoace și având în vedere eforturile de a proiecta stabilitate dincolo de granițele aliate.

Unitate prin responsabilitate: împărțirea echitabilă a costurilor pentru securitatea transatlantică

Temele majore incluse pe agenda vizează ”reconfirmarea unității aliate pe baza principiului solidarității și a împărțirii echitabile a responsabilităților pentru securitatea transatlantică” și ”combaterea terorismului”, fiind așteptate decizii privind ”creșterea rolului NATO” în această direcție, au mai precizat sursele citate.

La reuniunea de la Bruxelles este așteptată o decizie privind dezvoltarea unor planuri naționale pe trei componente cheie: creșterea alocărilor bugetare pentru apărare până la 2% din PIB, dintre care cel puțin 20% să fie direcționați în investiții pentru echipamente și cercetare-dezvoltare, un angajament asumat și la summitul din Țara Galilor din 2014; sporirea investițiilor în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate în ciclul de planificare a apărării la nivel NATO; și reafirmarea angajamentelor privind contribuții naționale la operații și misiuni.

FOTO: NATO

Atât distribuția echitabilă a costurile – care semnifică, de fapt, necesitatea sporirii bugetelor Apărării la 2% din PIB -, cât și consolidarea rolului NATO în lupta împotriva terorismului reprezintă teme pe care noua administrație de la Washington – prin vocea președintelui Trump, vicepreședintelui Pence, secretarului Apărării Mattis și celui de Stat Tillerson – le-au ridicat în discuțiile cu aliații europeni.

Printre celelalte teme importante de pe agenda reuniunii se numără și relația și dialogul cu Rusia, relația de cooperare UE-NATO și raporturile Alianței cu partenerii, atât din est, cât și din vecinătatea sudică.

Prima reuniune la care participă Trump și Macron. Reconfirmarea angajamentului SUA pentru securitatea europeană, o prioritate

Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles, desfășurată în contextul inaugurării unui nou sediu al Alianței și convenită la summitul de anul trecut de la Varșovia, va fi prima întrunire la care vor participa președintele SUA, Donald Trump și cel al Franței, Emmanuel Macron. Mesajul principal care se prefigurează a fi transmis este acela al reconfirmării unității, solidarității și capacității Alianței de a face față tuturor amenințărilor.

Un mesaj special va fi reprezentat de ”reconfirmarea angajamentului SUA și al noului președinte american față de securitatea Europei”, au mai indicat sursele citate.

Prioritățile și mizele României: confirmarea statutului de contributor relevant și consolidarea progreselor obținute, inclusiv în Marea Neagră

Obiectivele României la summitul de la Bruxelles au fost hotărâte în cadrul ședintei Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 21 martie, iar printre acestea se regăsesc reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei transatlantice și păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.

FOTO: Administrația Prezidențială

Alături de miza evidențierii statutului de contributor relevant și responsabil în NATO, se distinge și ”evidențierea progreselor importante obținute în implementarea deciziilor din Țara Galilor și de la Varșovia, inclusiv în ceea ce privește prezența aliată înaintată pe teritoriul național și în Marea Neagră”, au mai transmis sursele.

La ultimele două summituri aliate România a fost vizată de decizii importante: în 2014, în Țara Galilor, s-a decis înființarea Unității NATO de Integrare a Forțelor și a Comandamentului multinațional la nivel de divizie sud-est pe teritoriul țării noastre; la summit-ul aliat de la Varșovia din 2016 NATO a decis înființarea unei brigăzi multinaționale în România, sub conducerea Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est din București și și-a asumat o decizie clară privind un pachet de măsuri navale și aeriene la Marea Neagră, măsuri ce au fost aprobate la ministeriala Apărării din luna februarie. Mai mult, facilitatea antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu a trecut sub comandă NATO tot în urma unei decizii de la summitul de la Varșovia.

Totodată, reuniunea de la Bruxelles va fi urmată de două momente importante ce conturează poziția importantă a României în flancul estic al NATO: țara noastră va găzdui cel mai mare exercițiu multinațional al NATO din anul 2017 – Noble Jump, dar și Saber Guardian – cel mai mare exercițiu multinațional găzduit vreodată de România.

Conform surselor citate, printre prioritățile României la reuniunea NATO de la Bruxelles se mai regăsesc consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, menținerea unității aliate în dialogul cu Rusia și creșterea rolului NATO în combaterea terorismului.

Poziția României față de dialogul NATO-Rusia presupune desfășurarea unei abordări duale: 1) o descurajare și apărare puternice și 2) disponibilitate de dialog, în condiții de reciprocitate, mai transmit sursele menționate. 

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Declarația finală a Summitului – România a câștigat importante garanții de securitate la cel mai important summit NATO de la finalul Războiului Rece

Citiți și Corespondența integrală CaleaEuropeana.ro de la Summitul NATO de la Varșovia

Reuniunea aliată de la Bruxelles va avea loc la aproape un an distanță de la summitul de la Varșovia, summit care s-a remarcat prin adoptarea unor decizii importante pentru dimensiunea estică a securității euro-atlantice prin măsuri clare de descurajare în zona flancului estic. Mai mult decât atât, summitul de la Varșovia a adus relația NATO – Uniunea Europeană la un nivel de cooperare în direcția combaterii amenințărilor hibride și a consolidării apărării europene, iar spațiul cibernetic a fost recunoscut drept domeniu operațional, alături de cel terestru, aerian și maritim.

Cele mai importante decizii ale reuniunii șefilor de stat și de guvern NATO de la Bruxelles, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la întrunirea la cel mai înalt nivel vor fi transmise prin corespondența CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles (detalii aici).

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *