Miniștrii de interne ai statelor UE s-au întâlnit ieri (n.r. – 16 iunie 2015) la Luxembourg pentru a dezbate schema migrației și problematica distribuirii locațiilor de azil în Europa pentru migranți.
Consiliul UE a discutat despre mai multe aspecte conținute în Agenda Europeană pentru Migrație și despre pachetul său de implementare, anunță pagina oficială a instituției. Majoritatea delegațiilor naționale au apreciat natura cuprinzătoare și transversală a agendei, precum și mijloacele combinate de acțiune pentru a se adresa corespunzător crizelor.
Totodată, miniștrii de interne au apreciat că aceste măsuri pe termen lung pot conduce la apariția unei politicii europene de migrație coerente și veritabile. În acest context, ministru de interne al Letoniei (țara ce deține președinția UE), Rihards Kozlovskis a declarat că „reprezentanții statelor membre au agreat asupra oferirii unui sprijin statelor de frontieră ce întâmpină dificultăți și presiuni din cauza migrației. În același timp trebuie să recunoaștem că există diferențe de viziuni cu privire la propunerile Comisiei de relocare a celor ce solicită azil. Mai avem mult de lucru pentru a ajunge la un acord ce poate fi pusă în practică”.
Președinția Consiliului UE urmează să prezinte un raport Consiliului European ca urmare a reuniunii JAI.
Obținerea unei decizii și a unui consens în această speță este o problemă delicată, ținând cont de avertismentele venite din partea premierului italian Matteo Renzi, Italia fiind una dintre țările cele mai afectate de fenomenul migrației. În acest context, guvernul italian a anunțat că, dacă nu se va obține o înțelegere, va demara proceduri de suspendare a vizelor pentru migranți. Numai anul acesta se preconizează că 60000 de persoane au venit dinspre Libia în Italia.
De la anunțul Comisiei Europene privind planul pentru cotele de refugiați, mai multe state membre UE (Franța, Polonia) au respins această propunere. Documentul, inclus în Agenda pentru Migrație, calculează cotele de refugiați pentru fiecare țară în parte având în vedere PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți. Conform unei scheme preliminare, Germania ar urma să preia 18,42% dintre refugiați, Franța — 14,17% și Italia — 11,84%, Spania — 10%, Suedia (care găzduiește deja mulți refugiați) — circa 3%. Marea Britanie, Irlanda și Danemarca sunt singurele state ce nu sunt obligate să accepte aceste cote, dat fiind drepturile de „opt-in” și „opt-out”.
România ar urma să găzduiască o cotă de 3.29% dintre refugiați, ceea ce însumează 657 de persoane.
Circa 10 țări din estul Europei, alături de Spania și Portugalia, doresc ca propunerea de redistribuire să nu aibă caracter obligatoriu, a afirmat un diplomat european sub rezerva anonimatului. Acest lucru ar însemna ca povara majorității imigranților să fie suportată de țările din sudul Europei. Acest fapt l-a determinat pe șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să afirme că opoziția față de acest plan demonstrează „ipocrizie”.
În acest context al cotelor pentru refugiați o decizie importantă ar urma să fie adoptată la Consiliul European din iunie.
Reuniunea miniștrilor de interne a avut sub auspiciile formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, iar aceștia au mai discutat și aspecte legate de lupta împotriva terorismului și au adoptat concluziile Strategiei Interne de Securitate a UE pentru 2015-2020.. Luni (n..r. – 15 iunie 2015), miniștrii de justiție au căzut de acord asupra unei abordări comune în ceea ce privește protecția datelor pe internet, promovarea liberei circulații prin simplificarea procedurii de prezentare a documentelor publice și au căzut de acord asupra primelor 16 articole din propunerea de regulament pentru înființarea Biroului Procurorului European.
.
