Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Există diferențe de viziuni cu privire la propunerile Comisiei de relocare a celor ce solicită azil

Published

on

Miniștrii de interne ai statelor UE s-au întâlnit ieri (n.r. – 16 iunie 2015) la Luxembourg pentru a dezbate schema migrației și problematica distribuirii locațiilor de azil în Europa pentru migranți.

European-Union-flags-007

Consiliul UE a discutat despre mai multe aspecte conținute în Agenda Europeană pentru Migrație și despre pachetul său de implementare, anunță pagina oficială a instituției. Majoritatea delegațiilor naționale au apreciat natura cuprinzătoare și transversală a agendei, precum și mijloacele combinate de acțiune pentru a se adresa corespunzător crizelor.

Totodată, miniștrii de interne au apreciat că aceste măsuri pe termen lung pot conduce la apariția unei politicii europene de migrație coerente și veritabile. În acest context, ministru de interne al Letoniei (țara ce deține președinția UE), Rihards Kozlovskis a declarat că „reprezentanții statelor membre au agreat asupra oferirii unui sprijin statelor de frontieră ce întâmpină dificultăți și presiuni din cauza migrației. În același timp trebuie să recunoaștem că există diferențe de viziuni cu privire la propunerile Comisiei de relocare a celor ce solicită azil. Mai avem mult de lucru pentru a ajunge la un acord ce poate fi pusă în practică”.

Președinția Consiliului UE urmează să prezinte un raport Consiliului European ca urmare a reuniunii JAI.

Obținerea unei decizii și a unui consens în această speță este o problemă delicată, ținând cont de avertismentele venite din partea premierului italian Matteo Renzi, Italia fiind una dintre țările cele mai afectate de fenomenul migrației. În acest context, guvernul italian a anunțat că, dacă nu se va obține o înțelegere, va demara proceduri de suspendare a vizelor pentru migranți. Numai anul acesta se preconizează că 60000 de persoane au venit dinspre Libia în Italia.

De la anunțul Comisiei Europene privind planul pentru cotele de refugiați, mai multe state membre UE (Franța, Polonia) au respins această propunere. Documentul, inclus în Agenda pentru Migrație, calculează cotele de refugiați pentru fiecare țară în parte având în vedere PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți. Conform unei scheme preliminare, Germania ar urma să preia 18,42% dintre refugiați, Franța — 14,17% și Italia — 11,84%, Spania — 10%, Suedia (care găzduiește deja mulți refugiați) — circa 3%. Marea Britanie, Irlanda și Danemarca sunt singurele state ce nu sunt obligate să accepte aceste cote, dat fiind drepturile de „opt-in” și „opt-out”.

România ar urma să găzduiască o cotă de 3.29% dintre refugiați, ceea ce însumează 657 de persoane.

Circa 10 țări din estul Europei, alături de Spania și Portugalia, doresc ca propunerea de redistribuire să nu aibă caracter obligatoriu, a afirmat un diplomat european sub rezerva anonimatului. Acest lucru ar însemna ca povara majorității imigranților să fie suportată de țările din sudul Europei. Acest fapt l-a determinat pe șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să afirme că opoziția față de acest plan demonstrează „ipocrizie”.

În acest context al cotelor pentru refugiați o decizie importantă ar urma să fie adoptată la Consiliul European din iunie.

Reuniunea miniștrilor de interne a avut sub auspiciile formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, iar aceștia au mai discutat și aspecte legate de lupta împotriva terorismului și au adoptat concluziile Strategiei Interne de Securitate a UE pentru 2015-2020.. Luni (n..r. – 15 iunie 2015), miniștrii de justiție au căzut de acord asupra unei abordări comune în ceea ce privește protecția datelor pe internet, promovarea liberei circulații prin simplificarea procedurii de prezentare a documentelor publice și au căzut de acord asupra primelor 16 articole din propunerea de regulament pentru înființarea Biroului Procurorului European.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL UE

Șeful diplomației spaniole, Josep Borrell, nominalizat oficial de țările UE pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate

Published

on

© European Parliament

Țările Uniunii Europene l-au nominalizat oficial pe șeful diplomației spaniole Josep Borrell pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, un pas formal după ce ministrul socialist spaniol a făcut parte din pachetul de nume agreat de liderii europeni la summitul maraton din 30 iunie – 2 iulie în urma căruia Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, Charles Michel a fost ales președintele Consiliului European, iar Christine Lagarde va prelua șefia Băncii Centrale Europene.

Consiliul Uniunii Europene l-a numit oficial pe ministrul spaniol de externe după ce a primit unda verde din partea preşedintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 26 iulie, a declarat luni un purtător de cuvânt la Bruxelles pentru DPA, scrie Agerpres.

După ce va trece prin același proces de audieri în Parlamentul European ca toți ceilalți viitori comisari europeni, Borrell, cel care va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene, va deveni al patrulea șef al diplomației europene și al doilea spaniol în funcția de Înalt Reprezentant după primul deținător al acestei poziții, Javier Solana, în perioada 1999-2009.

Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european. 

În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales.

Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012. 

În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Borrell a intrat și în atenția celor de la Politico Europe, care i-au dedicat în amplu material intitulat ”Josep Borrell, trimisul nediplomatic al Europei” și în care sunt prezentate pozițiile cu privire la Rusia, pe care a descris-o ”vechiul nostru inamic”, în timp ce a etichetat politica Statelor Unite în Venezuela drept o diplomație ”cowboy”.

Fiu al unui brutar dintr-un sat din Munții Pirinei, Borrell are origine catalană. Acesta a studiat economie și inginerie și a fost educat ulterior la Universitatea Stanford.

Potrivit Politico Europe, originile sale umile sunt un contrast în raport cu ceilalți nominalizați pentru funcțiile cheie în UE: Ursula von der Leyen este fiica unui înalt oficial european care a ocupat și funcția de prim-ministru al landului Saxonia Inferioară din Germania, iar tatăl lui Charles Michel a fost ministru de Externe al Belgiei și comisar european.

De la 1 noiembrie 2019, Borrell o va înlocui în funcția de Înalt Reprezentant pe Federica Mogherini.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Ana Birchall participă la reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din statele membre ale UE în cadrul Consiliului JAI din Helsinki

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul justiției, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, Ana Birchall, va participa în perioada 18 – 19 iulie 2019, la lucrările reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Helsinki, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta este prima reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne sub Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Începând din 1 iulie 2019,  Finlanda deține pentru a treia oară Președinția Consiliului Uniunii Europene  și va fi urmată în primul semestru al anului 2020 de Croația, în cadrul Trio-ului de Președinții deschis de Președinția română a Consiliului.

Pe agenda secțiunii dedicate justiției sunt incluse o serie de subiecte privind consolidarea spațiului de justiție, libertate și securitate al Uniunii Europene.

Potrivit comunicatului, miniștrii vor discuta despre consolidarea statului de drept  – independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție și importanța unui proces echitabil, precum și despre detenție și alternativele la aceasta în contextul cooperării judiciare în materie penală.

În cadrul dejunului de lucru miniștrii vor aborda și tema justiției civile europene în context multilateral. Totodată, în marja reuniunii JAI, Ana Birchall va avea o serie de întrevederi bilaterale cu omologi din statele membre UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending