Connect with us

CONSILIUL UE

VIDEO COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câţi refugiaţi va fi obligată să primească România

Published

on

UPDATE: România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei de astăzi din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial – 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia – 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat, în reuniunea de marţi, sistemul propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi, anunţă preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE, scrie gandul.info. Intre timp, cel mai recent Eurobarometru arata ca majoritatea europenilor considera terorismul principala amenintare la adresa securitatii lor. Cititi aici mai multe despre fricile romanilor si europenilor si cine ar trebui sa le gestioneze.

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, cât era convenit în primul mecanism de relocare a refugiaţilor, convenit la Bruxelles. Potrivit propunerilor iniţiale ale Comisiei Europene, în ţara noastră ar urma să ajungă, în total, 6.351.

Potrivit Reuters, în afară de România, au votat împotriva cotelor obligatorii Cehia, Slovacia şi Ungaria, iar Finlanda s-a abţinut, a anunţat ministrul de interne ceh pe Twitter.

Planul votat astăzi în Consiliul JAI va fi implementat în etape, în următorii doi ani, conform BBC.”Reprezentanţii statelor UE au aprobat marţi, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiaţi”, a anunţat preşedinţia luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene, conform BBC.

Cititi aici concluziile publicate la finalul Consiliului JAI de astazi, 22 septembrie: 

„Este foarte important pentru noi ca toată lumea să participe la acest mecanism. Refuzul nu corespunde valorilor fondatorilor UE”, a declarat ministrul de Interne francez Bernard Cazeneuve. imigranti

Decizia miniştrilor de Interne vine la o săptămână după ce discuţiile se blocaseră din cauza opoziţiei aceloraşi 4 state care au votat şi lunea trecută împotrivă. Rigiditatea acestora în negocieri a făcut Germania să ameninţe că se va folosi de majoritatea calificată în Consiliu, dar şi că va impune ţărilor care refuză planul Bruxelles-ului să plătească câte 6.500 de euro pentru fiecare refugiat pe care îl refuză.

Statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) anunţaseră că îşi vor menţine poziţia de respingere a cotelor fixe de preluare de refugiaţi, conform premierului ceh Bohuslav Sobotka. Poziţia a fost aceeaşi şi în cazul României. Cu toate acestea, Polonia nu a mai votat astăzi împotrivă, astfel că a fost posibilă atingerea majorităţii calificate în Consiliu.

Vicepremierul Gabriel Oprea a anunţat că mandatul dat de preşedinte şi de premier este că ”România îşi manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)”, conform unui comunicat MAI.

„În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ”, conform MAI.

Lunea trecută, la alt Consiliu JAI, miniştrii de Interne nu au reuşit să ajungă la o înţelegere cu privire la cotele obligatorii de refugiaţi, însă au fost nevoiţi să accepte ratificarea primului mecanism de relocare a 40.000 de refugiaţi, plan convenit încă din luna iulie şi ratificat de Parlamentul European. Conform acestui plan, România urmează să primească 1.785 de refugiaţi.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

CONSILIUL UE

Uniunea economică și monetară: Cele 19 țări UE din zona euro au semnat reforma Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate și Acordul privind Fondul unic de rezoluție

Published

on

© European Union, 2021

Statele membre ale zonei euro au semnat marți două acorduri esențiale privind dezvoltarea Uniunii economice și monetare și a Uniunii bancare – reforma Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate (MES) și Acordul Interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție, a anunțat președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, care este și ministrul de finanțe al Irlandei.

Marcăm o etapă importantă în dezvoltarea ulterioară a Uniunii Economice și Monetare, care va consolida capacitățile de prevenire și rezolvare a crizelor din zona euro, precum și Uniunea Bancară. De asemenea, demonstrăm unitatea noastră de scop pentru a realiza progrese în probleme importante în beneficiul tuturor cetățenilor noștri“, a afirmat Donohoe, citat într-un comunicat.

Acordurile menționate survin ca urmare a concluziilor adoptate de liderii statelor UE la Consiliul European din decembrie trecut, când liderii naționali  au solicitat miniștrilor de finanțe europeni să pună bazele unui plan de lucru pentru finalizarea Uniunii Bancare și au salutat acordul convenit de miniștrii de resort din statele membre cu privire la reforma Mecanismului European de Stabilitate prin introducerea unui Fond unic de rezoluție sub forma unei linii de credit până la începutul anului 2022.

La 30 noiembrie 2020, Eurogrupul a ajuns la un acord politic în legătură cu pachetul de reformă al MES. Acordul va face MES mai eficient și mai flexibil. Reforma stabilește un backstop comun pentru Fondul unic de rezoluție (SRF) sub forma unei linii de credit din MES, care urmează să fie introdusă până la începutul anului 2022, cu doi ani înainte de calendarul inițial.

Decizia luată de Eurogrup în ceea ce privește introducerea timpurie a backstop-ului recunoaște eforturile considerabile ale sectorului bancar european, ale autorităților de supraveghere și ale statelor membre în îmbunătățirea semnificativă a tuturor indicatorilor de reducere a riscurilor din ultimii ani.

Reforma Tratatului MES va extinde mandatul Mecanismului cu noi sarcini și responsabilități: va fi echipat cu o linie de credit de precauție mai accesibilă și va avea un rol mai puternic în programele de asistență financiară și prevenirea crizelor. Împreună cu introducerea timpurie a backstop-ului comun, acest lucru va contribui la asigurarea faptului că zona euro este capabilă să facă față provocărilor dacă apar.

Potrivit lui Pascal Donohoe, cele două acorduri vor intra în vigoare anul viitor, după ce vor fi ratificate de parlamentele naționale. Ele au fost semnate de Austria Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia și Slovacia.

Așa cum a fost creat în 2012, ca răspuns la criza economico-financiară, Mecanismul european de stabilitate (MES) este o instituție financiară creată de statele membre din zona euro, cu o putere maximă de creditare de 500 de miliarde de euro. În luna aprilie a acestui an, ca parte a măsurilor de atenuare a impactului crizei COVID-19, miniștrii de finanțe din zona euro au decis deblocarea a trei plase de siguranță, între care și aproximativ 240 de miliarde de euro din MES.

Uniunea bancară a fost creată în urma crizei financiare și are, în prezent, două componente, Mecanismul unic de supraveghere (MUS) și Mecanismul unic de rezoluție (MUR). MUS supraveghează băncile cele mai mari și mai importante din zona euro direct la nivel european, în timp ce obiectivul MUR este de a desfășura procedura de rezoluție pentru băncile cu dificultăți majore în mod adecvat și cu costuri minime pentru contribuabili și economia reală.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE solicită eliminarea globală a cărbunelui din producția de energie: Schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au cerut luni, 25 ianuarie, eliminarea globală a cărbunelui în producția de energie, descurajând investiții suplimentare în infrastructura pe bază de combustibili fosili din țările terțe „cu excepția cazului în care acestea sunt pe deplin conforme cu o cale ambițioasă de neutralitate climatică”, informează EU Observer.

În concluziile sale, Consiliul recunoaște faptul că schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate. Acesta constată că acțiunea globală în materie de schimbări climatice nu este încă suficientă pentru a atinge obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris și ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Consiliul recunoaște că, deși Europa dă dovadă de leadership și oferă un exemplu prin intensificarea angajamentelor sale interne, este urgentă o acțiune globală colectivă și decisivă. Urmărirea coerentă a obiectivelor politicii externe este crucială pentru succesul Pactului Verde European.

Acordul a inclus un angajament de a crește finanțarea combaterii schimbărilor climatice. “Ne vom angaja în principal în Africa”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe al UE, menționând că dezvoltarea durabilă a continentului vecin al Europei ar necesita “un efort gigantic”. Conform politicii sale privind Pactul Verde European, Uniunea Europeană a promis să atingă nivelul zero de emisii nete până în 2050.

De asemenea, concluziile confirmă angajamentul continuu al UE de a extinde în continuare mobilizarea finanțării internaționale împotriva schimbărilor climatice, inclusiv a practicilor de finanțare durabilă, ca o contribuție la tranziția către neutralitatea climatică. Consiliul constată, în acest context, că UE este cel mai mare contribuitor la finanțarea climei publice, după ce și-a dublat contribuția față de cifra din 2013 la 23,2 miliarde EUR în 2019.

Diplomația energetică a Uniunii Europene va viza, ca obiectiv principal, accelerarea tranziției energetice globale, promovând, printre altele, eficiența energetică și tehnologiile regenerabile.

Concluziile evidențiază importanța unor structuri multilaterale eficiente și a aprofundării cooperării internaționale în forurile internaționale relevante, identificând în același timp Acordul de la Paris ca fiind cadrul multilateral indispensabil care guvernează acțiunea globală privind schimbările climatice.

Investițiile în infrastructura de petrol și gaze din țările din afara Uniunii Europene ar fi descurajate, au declarat miniștrii. Aceștia au cerut încetarea sprijinului guvernamental pentru combustibilii fosili „de-a lungul unui calendar clar”.

În ce privește interiorul dezbaterea și politicile din interiorul Uniunii Europene privind eliminarea cărbunelui,  eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și-a asumat recent angajamentul de a ajuta zonele afectate puternic, dependente de cărbune și de industria grea a oțelului, precum unele regiuni din România, în tranziția către o economie verde. „Misiunea mea este să ajut zonele afectate puternic dependente de cărbune și de industria grea a oțelului în tranziția către o economie verde. Printre acestea se numără și importante regiuni din România (Oltenia, Valea Jiului), care trebuie să folosească acest fond în mod eficient pentru a nu rămâne în urmă și a-și păstra competitivitatea pe piață”, a declarat acesta printr-un mesaj pe contul său de Facebook.

Laurence Tubiana, CEO al Fundației Europene pentru Climă a declarat faptul că acordul țărilor europene „a pregătit terenul pentru o nouă eră a diplomației Green Deal, care permite o abordare globală”, conform informațiilor publicate pe Politico.eu.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

Published

on

© European Union, 2021

Miniștrii de externe din țările UE au convenit luni cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, ca acesta să efectueze o vizită la Moscova în timp ce statele membre au cerut din nou eliberarea necondiționată a opozantului Aleksei Navalnîi, preconizând totodată să adopte sancțiuni dacă preşedintele rus Vladimir Putin va continua reprimarea opoziţiei.

Țările UE “consideră complet inacceptabile” arestarea lui Aleksei Navalnîi și reprimarea manifestanților în timpul demonstrațiilor ce au avut loc sâmbătă, a afirmat șeful diplomației europene după reuniunea miniștrilor de externe.

“Consiliul a condamnat arestările în masă, brutalitatea forțelor de ordine în timpul protestelor de sâmbătă și facem apel la Rusia să-l elibereze pe domnul Navalnîi și pe toți cei reținuți”, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant a spus că va efectua o vizită la Moscova, precizând însă că va răspunde astfel unei invitații primite din partea șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

“Am informat Consiliul despre intenția mea de a face o vizită la Moscova (…) care va avea loc în prima săptămână din februarie. Va fi o bună oportunitate să discut cu omologul meu rus toate problemele relevante și pentru a transmite mesaje ferme despre actuala situație”, a detaliat Josep Borrell.

O sursă diplomatică a precizat pentru AFP că “Josep Borrell va da raportul în legătură cu situaţia din Rusia în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor de externe ai ţărilor din UE, pe 22 februarie”, informează Agerpres.

Adoptarea de sancţiuni a fost discutată luni de miniştrii afacerilor externe ai ţărilor din UE, însă ei au decis că este “prematur” să se recurgă la această opţiune. “Sancţiunile sunt un instrument util, însă trebuie să aşteptăm să vedem ce se întâmplă la Moscova”, a adăugat un alt diplomat.

Europenii cer de o săptămână eliberarea lui Aleksei Navalnîi, arestat pe 17 ianuarie la revenirea sa la Moscova după ce a fost tratat în Germania în urma otrăvirii sale cu un agent neurotoxic. UE a aplicat sancţiuni împotriva mai multor membri ai anturajului preşedintelui rus, pentru presupusă implicare în această tentativă de asasinat. Mai mult, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a contactat telefonic, vineri, pe Vladimir Putin, pentru a cere eliberarea lui Navalnîi. Anterior, Parlamentul European a cerut „oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi, într-o rezoluție adoptată în aceeași zi cu 581 voturi pentru, 50 împotrivă și 44 abțineri.

Dintre miniștrii de externe care au susținut o abordare fermă față de Rusia se disting cei ai Germaniei, Lituaniei, Luxemburgului și României.

“UE trebuie să trimită un mesaj foarte clar şi hotărât pentru a transmite că aceasta nu este acceptabil. Avem un regim de sancţiuni pentru încălcări ale drepturilor omului şi cred că trebuie utilizat”, a susţinut luni dimineaţa şeful diplomaţiei lituaniene, Gabrielus Landsbergis.

“Principiile statului de drept trebuie de asemenea să se aplice în Rusia şi aşteptăm ca cei care au manifestat paşnic şi pentru arestarea cărora nu a existat niciun motiv să fie eliberaţi imediat”, a insistat și şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

“Un Navalnîi liber ar permite o nouă şi mai bună relaţie între UE şi Rusia. Am discuta despre cooperare cu Rusia în prezent şi în viitor, în loc de sancţiuni”, a subliniat și şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat luni, la Bruxelles, condamnarea de către România a arestării opozantului Aleksei Navalnîi de către autoritățile ruse, calificând această acțiune drept “inacceptabilă”.

“România condamnă arestarea domnului Navalnîi, care este inacceptabilă”, iar “represiunea față de opoziție, doar pentru faptul că este opoziție, este inacceptabilă și nedemocratică”, a transmis Aurescu, care a susținut declarații de presă la sosirea la Consiliul Afaceri Externe.

Mai mult, în timpul reuniunii miniștrilor de externe europeni, Bogdan Aurescu a reafirmat nevoia unei abordări unitare, principiale și coordonate a dialogului UE cu Rusia, orice contacte ale oficialilor europeni cu autoritățile ruse trebuind să fie pregătite minuțios, transparent și în conformitate cu interesele și principiile politicii europene comune care privește relațiile UE-Rusia.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.8 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending