Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din Uniunea Europeană este un obiectiv prioritar pentru România, susţine ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Într-un comunicat al ministerului, acesta a anunțat că țara noastră va pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce a oferit ocazia prezentării priorităților pe care aceasta le are în cele șase luni de mandat. 

”Europa a reușit să își revină după cea mai gravă criză economică din 1929 încoace. Am luat măsurile potrivite la momentul potrivit. Cu toate acestea, criza ne-a arătat că este necesar să construim un nou model economic, bazat pe autonomie strategică. Ce fel de Europă dorim să construim? Ne dorim o Europă independentă, capabilă să își apere valorile, să promoveze investițiile în inovare și în tehnologiile-cheie și să protejeze mediul. Vrem să construim un nou model bazat pe o creștere durabilă”, a fost mesajul transmis de Bruno Le Maire, ministrul francez a economiei, finanțelor și redresării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Astfel, miniştrii de Finanţe au fost invitaţi să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar şi necesitatea transpunerii în legislaţia UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaţionale agreate în Cadrul Incluziv al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activităţile globale ale multinaţionalelor.

Regulile vizează toate grupurile mari, naţionale sau internaţionale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an şi care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Miniştrii au discutat, de asemenea, despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creşterii Durabile 2022 şi Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022.

În egală măsură, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

“Pactul de creştere şi de stabilitate este un cadru în care noi am putut pune în aplicare, de exemplu, planul de relansare europeană” post-COVID, a spus Scholz într-o conferinţă de presă comună la Madrid cu omologul său spaniol Pedro Sanchez, ambii social-democrați.

“Europa trebuie să continue să meargă împreună în anii care vin şi noi vom reuşi aceasta pe baza Pactului nostru de stabilitate şi de creştere, care a furnizat cadrul unor operaţiuni atât de importante“, a adăugat el, citat de AFP, informează Agerpres.

Miza pentru Europa este de a concilia “viabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice” şi “tranziţia ecologică”, care necesită “investiţii private”, dar şi “un leadership în materie de investiţii publice”, a subliniat luni premierul spaniol.

Din acest motiv, viitorul reglementărilor bugetare trebuie să fie abordat în cadrul unei dezbateri “constructive”, evitându-se “blocajele” cu ţări care susţin poziţii opuse, a continuat şeful guvernului spaniol.

Atât Olaf Scholz, cât şi ministrul său de finanţe, liberalul Chrisian Lindner, s-au declarat în ultimele săptămâni deschişi discuţiilor cu privire la evoluţia acestor reglementări comune, urmărindu-se în acelaşi timp să nu se piardă din vedere disciplina bugetară.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Pactul “în ansamblul său nu este depăşit, dar regula datoriei publice este”, a declarat duminică și ministrul economiei francez, Bruno Le Maire.

În virtutea Pactului de stabilitate și creștere și a “criteriilor de la Maastricht”, deficitul public al statelor membre nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul lor, iar datoria lor publică trebuie să rămână sub sau egală cu 60% din avuţia naţională, chiar dacă ajustări punctuale sunt posibile.

Aceste reguli bugetare sunt suspendate din cauza pandemiei de COVID-19, ca măsură pe care Comisia Europeană a acceptat-o pentru ca statele membre să își poată finanța ieșirea din criză.

De altfel, Consiliul UE a solicitat, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificare apărută în contextul pandemiei și al coordonării cu Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această poziție a urmat unei propuneri a Comisiei Europene din 3 martie 2021, potrivit căreia clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 14 ianuarie 2022, la cea de-a doua zi a reuniunii informale (de tip Gymnich) a miniștrilor de externe din statele membre ale UE, organizată de Serviciul European de Acțiune Externă și Președinția franceză a Consiliului UE, se arată într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda de discuții a inclus relațiile UE-China și evoluțiile din Mali.

De asemenea, miniștrii europeni de externe au participat la un dejun de lucru cu reprezentanții conducerii Uniunii Africane. Principalul subiect abordat a fost pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană prevăzut pentru perioada 17-18 februarie 2022.

În ceea ce privește dezbaterea cu privire la relațiile UE-China, ministrul român de externe a arătat că abordarea multifațetată a UE din Comunicarea Comună „EU-China: A Strategic Outlook” din martie 2019 este, în continuare, în mare parte valabilă și a subliniat importanța poziționării UE în baza valorilor fundamentale ale dreptului internațional, democrației și drepturilor omului.

A reluat importanța unității statelor membre și a exprimat solidaritatea cu Lituania. A susținut continuarea coordonării cu partenerii, precum SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România. A exprimat, totodată, susținerea pentru implementarea cât mai rapidă a Strategiei privind Indo-Pacificul. A evidențiat că poate să existe deschidere pentru cooperarea cu China, în baza cadrului agreat la nivelul UE, în domenii precum schimbările climatice, biodiversitate, răspunsul la pandemia de COVID-19 și dosare internaționale de interes comun, cum ar fi dosarul nuclear iranian sau Afganistan.

Evoluțiile din Mali au fost abordate în contextul Summitului extraordinar al ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane), care s-a desfășurat la 9 ianuarie 2022 la Accra și la care s-a decis menținerea sancțiunilor impuse asupra autorităților de tranziție din Mali. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru adoptarea de sancțiuni țintite împotriva celor care împiedică tranziția democratică din Mali, în completarea măsurilor adoptate în decembrie 2021. Totodată, a evidențiat necesitatea analizării cu atenție a impactului unor eventuale sancțiuni economice, pentru a nu submina eforturile Uniunii în sprijinul tranziției civile și politice și al combaterii terorismului. A evidențiat, de asemenea, angajamentele României în regiune, inclusiv decizia de participare la misiunea Takuba.

În cadrul dejunului informal cu reprezentanții Uniunii Africane (UA), ministrul afacerilor externe al Republicii Senegal, al cărei președinte va exercita calitatea de președinte al Uniunii Africane în perioada 2022-2023, și președintele Comisiei Uniunii Africane, miniștrii de externe europeni au avut o discuție pe tema modalităților de consolidare a legăturilor strategice UE-UA, în baza unor priorități comune precum prosperitatea, securitatea și mobilitatea și în pregătirea Summitului UE-UA din februarie 2022.

Șeful diplomației române a exprimat sprijinul României pentru dezvoltarea parteneriatului UE-Africa de o manieră strategică, cu accent pe inițiative concrete și rezultate de substanță, în beneficiul ambelor continente. A prezentat prioritățile țării noastre pe continentul african, cu accent pe educație și formare, agricultură durabilă / securitate alimentară, pace și securitate, combaterea dezinformării, sănătate, gestionarea dezastrelor. A accentuat că educația este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru o redresare socio-economică sustenabilă, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, precum și pentru construirea rezilienței societale și combaterea provocărilor cu care se confruntă Africa.