Connect with us

CONSILIUL UE

VIDEO COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câţi refugiaţi va fi obligată să primească România

Published

on

UPDATE: România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei de astăzi din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial – 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia – 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat, în reuniunea de marţi, sistemul propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi, anunţă preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE, scrie gandul.info. Intre timp, cel mai recent Eurobarometru arata ca majoritatea europenilor considera terorismul principala amenintare la adresa securitatii lor. Cititi aici mai multe despre fricile romanilor si europenilor si cine ar trebui sa le gestioneze.

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, cât era convenit în primul mecanism de relocare a refugiaţilor, convenit la Bruxelles. Potrivit propunerilor iniţiale ale Comisiei Europene, în ţara noastră ar urma să ajungă, în total, 6.351.

Potrivit Reuters, în afară de România, au votat împotriva cotelor obligatorii Cehia, Slovacia şi Ungaria, iar Finlanda s-a abţinut, a anunţat ministrul de interne ceh pe Twitter.

Planul votat astăzi în Consiliul JAI va fi implementat în etape, în următorii doi ani, conform BBC.”Reprezentanţii statelor UE au aprobat marţi, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiaţi”, a anunţat preşedinţia luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene, conform BBC.

Cititi aici concluziile publicate la finalul Consiliului JAI de astazi, 22 septembrie: 

„Este foarte important pentru noi ca toată lumea să participe la acest mecanism. Refuzul nu corespunde valorilor fondatorilor UE”, a declarat ministrul de Interne francez Bernard Cazeneuve. imigranti

Decizia miniştrilor de Interne vine la o săptămână după ce discuţiile se blocaseră din cauza opoziţiei aceloraşi 4 state care au votat şi lunea trecută împotrivă. Rigiditatea acestora în negocieri a făcut Germania să ameninţe că se va folosi de majoritatea calificată în Consiliu, dar şi că va impune ţărilor care refuză planul Bruxelles-ului să plătească câte 6.500 de euro pentru fiecare refugiat pe care îl refuză.

Statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) anunţaseră că îşi vor menţine poziţia de respingere a cotelor fixe de preluare de refugiaţi, conform premierului ceh Bohuslav Sobotka. Poziţia a fost aceeaşi şi în cazul României. Cu toate acestea, Polonia nu a mai votat astăzi împotrivă, astfel că a fost posibilă atingerea majorităţii calificate în Consiliu.

Vicepremierul Gabriel Oprea a anunţat că mandatul dat de preşedinte şi de premier este că ”România îşi manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)”, conform unui comunicat MAI.

„În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ”, conform MAI.

Lunea trecută, la alt Consiliu JAI, miniştrii de Interne nu au reuşit să ajungă la o înţelegere cu privire la cotele obligatorii de refugiaţi, însă au fost nevoiţi să accepte ratificarea primului mecanism de relocare a 40.000 de refugiaţi, plan convenit încă din luna iulie şi ratificat de Parlamentul European. Conform acestui plan, România urmează să primească 1.785 de refugiaţi.

Continue Reading
4 Comments

CONSILIUL UE

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

Published

on

© European Union, 2022

Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din Uniunea Europeană este un obiectiv prioritar pentru România, susţine ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Într-un comunicat al ministerului, acesta a anunțat că țara noastră va pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce a oferit ocazia prezentării priorităților pe care aceasta le are în cele șase luni de mandat. 

”Europa a reușit să își revină după cea mai gravă criză economică din 1929 încoace. Am luat măsurile potrivite la momentul potrivit. Cu toate acestea, criza ne-a arătat că este necesar să construim un nou model economic, bazat pe autonomie strategică. Ce fel de Europă dorim să construim? Ne dorim o Europă independentă, capabilă să își apere valorile, să promoveze investițiile în inovare și în tehnologiile-cheie și să protejeze mediul. Vrem să construim un nou model bazat pe o creștere durabilă”, a fost mesajul transmis de Bruno Le Maire, ministrul francez a economiei, finanțelor și redresării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Astfel, miniştrii de Finanţe au fost invitaţi să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar şi necesitatea transpunerii în legislaţia UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaţionale agreate în Cadrul Incluziv al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activităţile globale ale multinaţionalelor.

Regulile vizează toate grupurile mari, naţionale sau internaţionale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an şi care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Miniştrii au discutat, de asemenea, despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creşterii Durabile 2022 şi Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022.

În egală măsură, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz răspunde Franței, care consideră învechite regulile bugetare ale UE: Pactul de stabilitate trebuie să rămână “baza” bugetară în Europa

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Pactul de creştere şi de stabilitate este un cadru în care noi am putut pune în aplicare, de exemplu, planul de relansare europeană” post-COVID, a spus Scholz într-o conferinţă de presă comună la Madrid cu omologul său spaniol Pedro Sanchez, ambii social-democrați.

Europa trebuie să continue să meargă împreună în anii care vin şi noi vom reuşi aceasta pe baza Pactului nostru de stabilitate şi de creştere, care a furnizat cadrul unor operaţiuni atât de importante“, a adăugat el, citat de AFP, informează Agerpres.

Miza pentru Europa este de a concilia “viabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice” şi “tranziţia ecologică”, care necesită “investiţii private”, dar şi “un leadership în materie de investiţii publice”, a subliniat luni premierul spaniol.

Din acest motiv, viitorul reglementărilor bugetare trebuie să fie abordat în cadrul unei dezbateri “constructive”, evitându-se “blocajele” cu ţări care susţin poziţii opuse, a continuat şeful guvernului spaniol.

Atât Olaf Scholz, cât şi ministrul său de finanţe, liberalul Chrisian Lindner, s-au declarat în ultimele săptămâni deschişi discuţiilor cu privire la evoluţia acestor reglementări comune, urmărindu-se în acelaşi timp să nu se piardă din vedere disciplina bugetară.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Pactul “în ansamblul său nu este depăşit, dar regula datoriei publice este”, a declarat duminică și ministrul economiei francez, Bruno Le Maire.

În virtutea Pactului de stabilitate și creștere și a “criteriilor de la Maastricht”, deficitul public al statelor membre nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul lor, iar datoria lor publică trebuie să rămână sub sau egală cu 60% din avuţia naţională, chiar dacă ajustări punctuale sunt posibile.

Aceste reguli bugetare sunt suspendate din cauza pandemiei de COVID-19, ca măsură pe care Comisia Europeană a acceptat-o pentru ca statele membre să își poată finanța ieșirea din criză.

De altfel, Consiliul UE a solicitat, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificare apărută în contextul pandemiei și al coordonării cu Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această poziție a urmat unei propuneri a Comisiei Europene din 3 martie 2021, potrivit căreia clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 14 ianuarie 2022, la cea de-a doua zi a reuniunii informale (de tip Gymnich) a miniștrilor de externe din statele membre ale UE, organizată de Serviciul European de Acțiune Externă și Președinția franceză a Consiliului UE, se arată într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda de discuții a inclus relațiile UE-China și evoluțiile din Mali.

De asemenea, miniștrii europeni de externe au participat la un dejun de lucru cu reprezentanții conducerii Uniunii Africane. Principalul subiect abordat a fost pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană prevăzut pentru perioada 17-18 februarie 2022.

În ceea ce privește dezbaterea cu privire la relațiile UE-China, ministrul român de externe a arătat că abordarea multifațetată a UE din Comunicarea Comună „EU-China: A Strategic Outlook” din martie 2019 este, în continuare, în mare parte valabilă și a subliniat importanța poziționării UE în baza valorilor fundamentale ale dreptului internațional, democrației și drepturilor omului.

A reluat importanța unității statelor membre și a exprimat solidaritatea cu Lituania. A susținut continuarea coordonării cu partenerii, precum SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România. A exprimat, totodată, susținerea pentru implementarea cât mai rapidă a Strategiei privind Indo-Pacificul. A evidențiat că poate să existe deschidere pentru cooperarea cu China, în baza cadrului agreat la nivelul UE, în domenii precum schimbările climatice, biodiversitate, răspunsul la pandemia de COVID-19 și dosare internaționale de interes comun, cum ar fi dosarul nuclear iranian sau Afganistan.

Evoluțiile din Mali au fost abordate în contextul Summitului extraordinar al ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane), care s-a desfășurat la 9 ianuarie 2022 la Accra și la care s-a decis menținerea sancțiunilor impuse asupra autorităților de tranziție din Mali. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru adoptarea de sancțiuni țintite împotriva celor care împiedică tranziția democratică din Mali, în completarea măsurilor adoptate în decembrie 2021. Totodată, a evidențiat necesitatea analizării cu atenție a impactului unor eventuale sancțiuni economice, pentru a nu submina eforturile Uniunii în sprijinul tranziției civile și politice și al combaterii terorismului. A evidențiat, de asemenea, angajamentele României în regiune, inclusiv decizia de participare la misiunea Takuba.

În cadrul dejunului informal cu reprezentanții Uniunii Africane (UA), ministrul afacerilor externe al Republicii Senegal, al cărei președinte va exercita calitatea de președinte al Uniunii Africane în perioada 2022-2023, și președintele Comisiei Uniunii Africane, miniștrii de externe europeni au avut o discuție pe tema modalităților de consolidare a legăturilor strategice UE-UA, în baza unor priorități comune precum prosperitatea, securitatea și mobilitatea și în pregătirea Summitului UE-UA din februarie 2022.

Șeful diplomației române a exprimat sprijinul României pentru dezvoltarea parteneriatului UE-Africa de o manieră strategică, cu accent pe inițiative concrete și rezultate de substanță, în beneficiul ambelor continente. A prezentat prioritățile țării noastre pe continentul african, cu accent pe educație și formare, agricultură durabilă / securitate alimentară, pace și securitate, combaterea dezinformării, sănătate, gestionarea dezastrelor. A accentuat că educația este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru o redresare socio-economică sustenabilă, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, precum și pentru construirea rezilienței societale și combaterea provocărilor cu care se confruntă Africa.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE12 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA13 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA13 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA14 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO14 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA13 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending