Pentru a-şi creşte capacitatea de acţiune, a recăpăta încrederea cetăţenilor şi a întări economia zonei euro faţă de şocurile externe, UE trebuie să folosească deplin Tratatul de la Lisabona, însă pentru a merge mai departe, UE are nevoie să se reformeze fundamental, sunt mesajele cheie ale celor trei rezoluţii care explorează viitorul UE, aprobate de Parlamentul European joi.
Cele trei rezoluții, concentrate pe utilizarea potențialului maxim al actualui tratat (raportul Bresso-Brok), reforma ambițioasă a tratatelor (raportul Verhofstadt) și consolidarea zonei euro (raportul Boge-Beres), au fost adoptate ca parte a unui pachet care prezintă poziţia Parlamentului European privind viitorul UE, în pregătirea celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma.
Explorarea potențialului conferit de Tratatul de la Lisabona
Prima rezoluţie, redactată de Mercedes Bresso (S&D, IT) şi Elmar Brok (PPE, DE) se concentrează pe cum ar putea fi folosit la maximum Tratatul de la Lisabona. Conform PE, textul propune, printre altele:
-
Consiliul de miniştri trebuie să se transforme într-o adevărată a doua cameră legislativă, iar configuraţiile sale să devină organisme pregătitoare aşa cum sunt comisiile parlamentare;
-
Fiecare stat membru ar trebui să prezinte cel puţin trei candidaţi, de ambele sexe, pentru rolul de comisar;
-
Consiliul ar trebui să utilizeze doar votul prin majoritate calificată, acolo unde tratatele permit, pentru a evita blocarea unor proiecte legislative importante şi pentru a accelera procesul legislativ, şi
-
Un consiliu permanent al miniştrilor apărării ar trebui creat pentru a coordona politicile de apărare ale statelor membre.
“Uniunea Europeană nu are nevoie de o revoluţie populistă. Are nevoie de pace şi trebuie să se adapteze nevoilor timpurilor noastre, însemnând provocările democratice, protecţie socială, fiscală, ecologică pentru cetăţeni, apărarea dreptului la siguranţă într-un context internaţional foarte degradat, respectând obligaţiile noastre morale faţă de vecinii noştri”, a spus Bresso.
“Cetățenii așteaptă soluții de la Europa și sunt nervoși pentru nu văd niciun răspuns venind din partea ei. Acest lucru este evident într-o perioadă cu multe provocări, însă sunt multe probleme pe care nu le putem rezolva decât împreună. Tratatul de la Lisabona oferă multe posibilități pentru a face UE mai eficientă, responsabilă și transparentă, care nu au fost încă exploatate”, a spus Brok.
Rezoluția a fost aprobată cu 329 de voturi la 223 și 83 de abțineri.
Reformă ambiţioasă a Tratatelor
A doua rezoluţie, redactată de Guy Verhofstadt (ALDE, BE), are în vedere modalităţi de progres dincolo de instrumentele existente şi sugerează diferite reforme la Tratatul de la Lisabona, în domeniile guvernanţei economice, politicii externe, drepturilor fundamentale şi transparenţei, notează PE.
De exemplu:
-
Sugerează crearea unui ministru de finanţe UE şi a unui mandat pentru Comisie de a formula şi a pune în practică o politică economică comună UE, susţinută de un buget pentru zona euro;
-
Reamintește că Parlamentul European ar trebui să aibă un singur sediu;
-
Propune reducerea numărului de comisari UE, inclusiv reducerea numărului de vicepreşedinţi ai Comisiei la doi, şi
-
Crede că cetăţenii UE din fiecare stat membru ar trebui să poată vota direct candidaţii partidelor politice europene la funcţia de Preşedinte al Comisiei, printr-o listă de partid europeană.
”Aceste rapoarte schițează felul în care ar trebui să arate o Uniune și mai perfectă. Ele nu propun integrarea europeană doar de dragul ei. Odată ce aceste rapoarte vor fi adoptate, întrebarea este: ce urmează? Știu că putem avea o Uniune Europeană puternică, influentă, respectată simultan cu democrații locale și naționale înfloritoare. De fapt, cred că una nu este posibilă fără cealaltă”, a spus Verhofstadt.
Rezoluția a fost aprobată cu 283 de voturi la 269 și 83 de abțineri.
Întărirea zonei euro
În a treia rezoluţie, Reimer Böge (PPE, DE) şi Pervenche Berès (S&D, FR) propun apropierea şi mai mare a economiilor din zona euro şi întărirea lor faţă de şocuri externe. Ei subliniază o strategie de convergenţă finanţată de un buget specific pentru zona euro, finanţat de statele membre şi disponibil conform unor condiţii foarte clare.
Propunerile principale sunt:
-
O capacitate fiscală reprezentată de Mecanismul European de Stabilitate (ESM) şi o capacitate specifică suplimentară pentru zona euro, finanţată de membrii săi ca parte din bugetul UE;
-
Un Fond Monetar European (dezvoltat gradual din ESM) cu capacităţi adecvate de împrumut şi creditare şi un mandat clar de a absorbi şocurile economice;
-
Un cod de convergenţă: cinci ani pentru a îndeplini criteriile de convergenţă în fiscalitate, piaţa muncii, investiţii, productivitate, coeziune socială, şi
-
Guvernanţă: un rol mai mare pentru Parlamentul European şi parlamentele naţionale, combinarea funcţiilor preşedintelui Europgrup şi ale comisarului pentru afaceri economice şi monetare, plus un ministru de finanţe şi pentru trezorerie în cadrul Comisiei Europene.
“Stabilizarea zonei euro ar fi în interesul Uniunii Europene în ansamblu. Propunerile noastre vor reprezenta baza pentru orice negociere viitoare cu alte instituţii europene. Experţii Fondului Monetar Internaţional au răspuns, de asemenea, pozitiv, arătând un mare interes faţă de ideile noastre”, a spus Böge.
“La 60 de ani după semnarea Tratatului de la Roman, spiritul părinților fondatori ai Uniunii Europene trebuie resuscitat. Crearea unui buget pentru zona euro ar fi un mare pas înainte în acest sens, într-un moment în care nevoia de a păstra integritatea euro este mai urgentă ca oricând. Prin solidaritatea cu statele membre aflate în crize excepționale, absorbirea șocurilor macroeconomice care pot afecta zona euro și promovarea convergenței, un astfel de instrument ar putea ajuta la folosirea deplină a potențialului monedei, contribuind la creșterea ocupării forței de muncă în Uniune”, a spus Berès.
Rezoluția a fost aprobată cu 304 voturi la 255 și 68 de abțineri.
Toate aceste propuneri sunt parte dintr-un pachet care prezintă poziţia Parlamentului privind viitorul UE, în pregătirea celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma.
.
