Europarlamentarul Rareș Bogdan a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, pentru extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, exprimându-și speranța că președinția suedeză a Consiliului UE va organiza un vot în acest sens în luna martie sau în luna iunie.

În cursul unei dezbateri consacrate problemei migrației, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE a subliniat eforturile pe care România le-a întreprins pentru a fi primită în spațiul Schengen și a denunțat ferm veto-ul Austriei.

“România își dorește ca Uniunea Europeană să devină un loc mai sigur pentru cetățenii ei, dar și românii sunt cetățeni europeni. Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale și, cu toate acestea, au fost jigniți cumplit. Românilor li s-a refuzat pe 8 decembrie accesul în spațiul Schengen, iar asta s-a întâmplat din cauza josniciei politice a cancelarului austriac Nehammer, care iată a și plătit la alegeri. Partidul său a luat la alegerile de duminică cel mai prost scor de la al Doilea Război Mondial încoace”, a spus Rareș Bogdan, în cadrul dezbaterii organizate în pregătirea summitului special al Consiliului European din 9-10 februarie, consacrat migrației.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu trebuie să devină un loc unde mai marii zilei dispun discreționar de soarta a milioane de cetățeni. “Ce au făcut românii ca să merite un asemenea tratament nemernic?”, s-a întrebat, retoric, Bogdan.

El a arătat că românii “au investit un miliard de euro în securizarea frontierelor, au ajutat 3,5 milioane de ucraineni, i-au hrănit, i-au luat acasă, le-au cumpărat medicamente și lapte praf și nu s-au plâns, deoarece românii sunt chiar creștini, nu doar spun că sunt creștini”.

“Românii își asumă un risc major în vecinătatea Ucrainei, având 650 de km de graniță. Dar fac acest lucru asumat. Și vă spun un lucru și luați aminte: românii nu sunt fraierii Uniunii Europene. Sper ca Suedia, care este o țară cu o democrație consolidată, să repună pe agenda Uniunii Europene în unul din cele două Consilii JAI din martie și din iunie 2023, de sub președinția sa, extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria”, a conchis Rareș Bogdan.

Discuțiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană privind controalele post-Brexit în Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, a subliniat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în unison cu premierul irlandez, Leo Varadkar, completând însă că nu s-a ajuns încă la un acord, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Echipele noastre lucrează împreună pentru a găsi soluţii şi pentru a ajunge la un cadru comun (…) Negocierile vor continua până la final (…), însă discuţiile sunt extrem de constructiv”, a spus ea într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

În egală măsură, de la Dublin, premierul irlandez Leo Varadkar a spus la rândul său că discuţiile dintre negociatorii britanici şi cei ai UE sunt constructive, dar că nu s-a ajuns la un acord.

El a răspuns unei întrebări în parlament despre o relatare din ziarul The Times conform căreia Marea Britanie şi UE au ajuns la o înţelegere vamală care ar putea ajuta la încheierea disputelor post-Brexit în legătură cu Irlanda de Nord.

”Pot să vă confirm că, în ciuda relatărilor din presă, nu s-a ajuns încă la un acord între UE şi Marea Britanie”, a declarat Varadkar.

The Times anunța miercuri că Regatul Unit și Uniunea Europeană au ajuns la un acord vamal care poate ajuta la încetarea disputelor privind protocolul pentru Irlanda de Nord, parte esențială a acordului de Brexit, având ca scop protejarea pieței unice a UE.

Conform acordului, Irlanda de Nord a rămas în cadrul pieței unice a UE în ceea ce privește bunurile. Dar controalele vamale la frontieră pentru mărfurile care traversează Marea Irlandei au dus în continuare la perturbări ale circulației mărfurilor, ceea ce i-a înfuriat pe unioniști, care nu doresc ca regiunea să se simtă separată de restul Regatului Unit.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut miercuri o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe al Republicii Estonia, Urmas Reinsalu, context în șeful diplomației estoniene a reiterat susținerea solidă și fermă a Estoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, cei doi oficiali au avut un schimb de vederi cu accent pe procesul de aderare a României la spațiul Schengen, stadiul relațiilor bilaterale, precum și aspecte de actualitate aflate pe agenda internațională și de securitate.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul constant al Estoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat demersurile țării noastre privind atingerea acestui obiectiv, evidențiind discuțiile recente pe care le-a purtat în acest sens cu partea austriacă, cu Președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre.

Ministrul Urmas Reinsalu a reiterat susținerea solidă și fermă a Estoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a asigurat că România poate să conteze pe întreaga disponibilitate a Estoniei de continuare a unui dialog activ cu ceilalți parteneri europeni pe acest subiect.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat relațiile bilaterale foarte bune dintre România și Republica Estonia, consolidate prin dialog constant la nivel înalt, având ca principal reper, în 2022, vizita Președintelui Republicii Estonia în România, care a contribuit la impulsionarea relațiilor politice și economice și la dezvoltarea coordonării în materie de securitate. 

Ministrul eston de externe a mulțumit pentru reluarea participării României, din acest an, la misiunile de poliție aeriană din regiunea Mării Baltice, ca parte a efortului colectiv aliat de asigurare a securității Flancului Estic.

Cei doi miniștri au avut și un schimb de opinii privind perspectiva procesului de extindere a NATO prin aderarea Suediei și Finlandei, pe care ambele state o susțin activ, inclusiv prin demersuri diplomatice.

Au fost abordate și evoluțiile îngrijorătoare în materie de securitate determinate de agresiunea Rusiei în Ucraina, cei doi oficiali subliniind importanța coordonării în cadrul organizațiilor internaționale, ca parte a eforturilor de sprijinire a Ucrainei și de descurajare a statului agresor.

Ministrul Bogdan Aurescu a acceptat invitația omologului său de a efectua o vizită oficială în Estonia în acest an.

Discuția lui Aurescu cu omologul estonian a succedat discuțiile telefonice ale ministrului român de externe cu omologul lituanian, Gabrielius Landsbergis și cu omologul leton, Edgars Rinkevics, tema prioritară fiind reconfirmarea susținerii celor două republici baltice pentru aderarea României la Schengen.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen. 

Săptămâna trecută, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din Italia, Belgia, Croația, Germania, Polonia și Olanda.

Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit vinerea trecută, în România, pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.