Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, vineri, evaluarea finală a Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind atât progresele realizate, cât și pierderile semnificative suferite de România din cauza întârzierilor în implementarea reformelor. Astfel, România recuperează 350,7 milioane euro din banii care au fost inițial suspendați, însă a pierdut 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
Potrivit ministrului, România a reușit să recupereze o parte importantă din fondurile inițial suspendate, însă bilanțul rămâne unul mixt.
„Am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați”, a transmis acesta, adăugând însă că „pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris el, pe Facebook.
În continuare, oficialul a explicat contextul dificil al acestei cereri de plată, depusă încă din decembrie 2023, care ar fi trebuit să includă reforme deja îndeplinite. Evaluarea negativă parțială a venit ulterior, în mai 2025, când Comisia Europeană a decis suspendarea unor sume importante.
Deși autoritățile române au transmis clarificări suplimentare la finalul lunii noiembrie 2025, „Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”.
După preluarea mandatului, în iunie, Pîslaru afirmă că a încercat să recupereze cât mai mult din fondurile blocate prin negocieri și dialog tehnic constant cu instituțiile europene.
„Am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați”, a explicat ministrul, atribuind rezultatele unui „efort susținut” realizat împreună cu experții din minister.
Cea mai importantă recuperare a vizat reforma pensiilor speciale, unde România a obținut deblocarea unei sume considerabile. Din totalul de 231 milioane de euro suspendați inițial, au fost recuperate 166 milioane. Ministrul a descris acest dosar drept unul complex, afectat de multiple amânări la Curtea Constituțională, și a subliniat rolul decisiv al premierului Ilie Bolojan.
În acest context, Comisia Europeană a confirmat că, prin noua legislație adoptată, România și-a îndeplinit obligațiile aferente acestui jalon.
Un alt capitol important a fost cel privind guvernanța companiilor de stat, unde România a recuperat 132 milioane de euro dintr-un total suspendat de 330 milioane. Ministrul a evidențiat implicarea vicepremierului Oana Gheorghiu în accelerarea reformelor necesare pentru deblocarea acestor fonduri.
În schimb, problemele persistente în gestionarea companiilor de stat din energie au generat pierderi semnificative. Comisia Europeană a constatat deficiențe grave în procedurile de selecție și numire a conducerii, inclusiv influențe politice și lipsa criteriilor de performanță. În acest caz, România pierde 180 milioane de euro, recuperând doar 48 milioane.
O situație similară a fost identificată și în sectorul transporturilor, unde companii precum CNAIR, CFR sau Metrorex nu au respectat pe deplin standardele de guvernanță cerute. Aici, pierderea se ridică la 15,4 milioane de euro, în timp ce suma recuperată este de 4,5 milioane.
Ministrul a sintetizat situația subliniind diferența dintre domeniile unde a existat voință politică și cele unde reformele au fost tergiversate. „Acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați”, a declarat acesta, criticând în același timp întârzierile din zona companiilor de stat.
Într-un mesaj cu accente politice puternice, Pîslaru a criticat practicile din administrația publică, afirmând că nu se poate solicita finanțare europeană în timp ce sunt menținute numiri politice în funcții-cheie. „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat”, a spus el, adăugând că nu se poate cere „încredere de la Bruxelles” în condițiile în care selecțiile sunt doar simulate.
În final, ministrul a indicat responsabilitatea pentru pierderile înregistrate, acuzând politicienii care au blocat reformele de teamă să nu-și piardă privilegiile. „Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală” este vinovat, a afirmat acesta, criticând și numirile bazate pe relații personale în detrimentul competenței.
Referindu-se la impactul asupra populației, Pîslaru a avertizat că nota de plată va fi suportată de cetățeni. „Noi. Tot noi. Toți românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată”, a transmis ministrul, sugerând că lipsa reformelor reale afectează direct societatea.
