Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), alături de organizații de pacienți din 12 țări din Europa Centrală și de Est, a lansat un apel ferm adresat guvernelor din regiune: sănătatea trebuie tratată ca investiție strategică, nu ca linie bugetară de redus în perioade de austeritate.
Punctul de plecare al apelului este un decalaj persistent și îngrijorător. Țările din Europa Centrală și de Est cheltuiesc în medie 5,47% din PIB pe sănătate, față de 7,3% media UE.
Oamenii din regiune trăiesc cu 4–6 ani mai puțin decât media europeană, iar populația aptă de muncă urmează să scadă cu 20%, aproape 13 milioane de persoane, până în 2050.
Cel mai acut decalaj privește însă accesul la medicamente inovatoare: În timp ce în Franța, Germania, Italia sau Spania pacienții au acces decontat la 76% dintre medicamentele noi autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului, în Europa Centrală și de Est această proporție este de doar 31%.
Investițiile României în sistemul de sănătate vs. Grupul EU4 (Germania, Italia, Franța, Spania)
Exprimat în bani pe cap de locuitor, diferența devine și mai vizibilă: Germania și Franța cheltuiesc peste 4.500 de euro, în timp ce România alocă în jur de 1.300 de euro, de aproape 3,5 ori mai puțin.
Cinci priorități concrete în apelul EFPIA și al asociațiilor de pacienți
- În primul rând, protejarea și extinderea investițiilor în prevenție, diagnostic timpuriu și îngrijire primară: detectarea bolilor devreme este mai puțin costisitoare și menține oamenii activi pe piața muncii mai mult timp.
- În al doilea rând, eliminarea barierelor care blochează accesul la medicamente inovatoare: procese de evaluare și decontare simplificate, finanțare pe termen lung bazată pe valoarea clinică reală și integrarea directă a evaluărilor clinice comune realizate la nivel european în deciziile naționale de rambursare.
- Al treilea apel vizează infrastructura: spitale, cabinete de medicină primară și sisteme digitale de sănătate moderne, finanțate inclusiv prin instrumentele europene disponibile, în special viitorul Cadru Financiar Multianual post-2027.
- Al patrulea punct se referă la datele medicale: registre naționale de pacienți și sisteme interoperabile care să permită decizii mai bune și o alocare mai eficientă a resurselor publice.
- În fine, criza de personal medical este descrisă ca o urgență de siguranță a pacienților, nu doar o problemă administrativă, și necesită strategii clare de retenție și distribuție echitabilă a profesioniștilor din sănătate.
„Documentul subliniază că fiecare euro investit eficient în sănătate poate aduce înapoi până la patru euro în economie. Subinvestiția cronică din regiune nu afectează doar pacienții: reduce productivitatea, scade veniturile fiscale și crește presiunea pe bugetele publice, tocmai în contextul în care populațiile îmbătrânesc rapid”, se mai arată în declarația comună.
