Partidul Popular European (centru-dreapta) a prezentat marți un document ce prevede strategia sa de viitor, acesta urmând a fi adoptat în cadrul Congresului PPE din 29-30 martie în Malta. În cadrul raportului de 14 pagini, liderii PPE promit să depună eforturi și să mobilizeze cetățenii pentru a evita viitoare diviziuni în Europa celor 27, după ieșirea Marii Britanii din UE.
În cadrul unei conferințe de presă, Herman van Rompuy, fost președinte al Consiliului European, a dat asigurări că scenariile precum ieșirea Franței sau a Olandei din Uniunea Europeană, date fiind alegerile din acest an în aceste țări, nu sunt realiste. ”Pur și simplu nu se va întâmpla asta!”, a declarat van Rompuy, la Bruxelles, în cadrul prezentării raportului, potrivit EuObserver.
Ideea principală este aceea că ”dorim să păstrăm democrațiile, societățile și economiile cât mai deschise posibil”, a transmis van Rompuy, alături de Elmar Brok, fost președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.
„Viitorul Uniunii Europene trebuie să fie definit de obiectivele pe care le urmărim (…) precum o mai bună protejare a cetățenilor în fața noilor amenințări la adresa securității și prosperității lor și apărarea valorilor europene fundamentale atât în interiorul Europei, cât și în afara sa”, a declarat van Rompuy, citat de EurActiv.com.
”Ca regulă, trebuie să vedem dacă anumite acțiuni pot asumate și realizate de cele 27 de state membre. Dacă nu, țările UE pot decide să își intensifice cooperarea, așa cum a fost cazul în trecut, în unele zone”, a susținut van Rompuy, în contextul discuțiilor privind o Europă cu mai multe viteze.
Acest scenariu trebuie văzut drept ”o a doua opțiune”, principalul obiectiv fiind integrarea și colaborarea la nivelul tuturor statelor membre, a transmis Herman van Rompuy.
Oficialul a adăugat însă că în cazul în care acest lucru nu este posibil, mecanismul cooperării consolidate poate fi utilizat drept ”o procedură de rezervă”. Cooperarea consolidată a fost introdusă prin Tratatul de la Amsterdam din 1999 şi permite ca 9 state membre să stabilească între ele o cooperare mai strânsă şi să acţioneze într-un domeniu fără să se aştepte ca toate celelalte state să fie de acord.
Pentru a avansa, Uniunea Europeană are nevoie de pragmatism, ”iar în spiritul eficienței trebuie să vedem dacă reglementările Uniunii sunt cele mai bune pentru a aborda anumite probleme”, a susținut van Rompuy.
Cu toate acestea, în ”domenii cheie” precum moneda euro și zona Schengen ”o integrare și o coordonare mai eficiente între statele membre UE sunt necesare pentru a menține acquis-ul și pentru a funcționa mai bine”, a declarat van Rompuy.
Decizia PPE de a prezenta acest document vine drept replică la Carta Albă prezentată săptămâna trecută de șeful Comisiei Europene Jean Claude Juncker, în care sunt propuse cinci scenarii pentru viitorul Europei.
Printre opțiunile prezentate de Comisie se numără scenariul ”cei care doresc mai mult realizează mai mult”, fapt ce ar urma să instituie o Uniune cu mai multe viteze care ar permite crearea a ceea ce se numesc ”coaliții de voință” în varii politici de integrare: apărare, justiție și afaceri interne, fiscalitate etc.
La nivelul întregii Uniunii, liderii de state și de guverne deja cântăresc opțiunile prezentate de Jean Claude Juncker în Carta Albă, înaintea summitului de la Roma ce marchează 60 de ani de Europă Unită, acolo unde fiecare își va prezenta punctul de vedere privind viitorul Europei post-Brexit și va fi semnată de o declarație pentru o foaie de parcurs a următorilor zece ani.
Europa cu mai multe viteze, un scenariu susținut deja de Franța, Germania, Spania și Italia
Patru dintre liderii europeni au decis luni cum ar trebui să arate Uniunea celor 27, după ce Franța, Germania, Italia și Spania au pledat, cu prilejul unui minisummit desfășurat la Paris, pentru o Europă cu mai multe viteze care să permită unora dintre statele membre să avanseze mai rapid decât celelalte, un scenariu ce se regăsește în Cartea Albă prezentată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, săptămâna trecută.
“Unitatea nu este uniformitate. Este motivul pentru care pledez în favoarea unor noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferențiate”, a transmis președintele Franței, François Hollande, gazda acestui minisummit organizat la Palatul Versailles, unde au fost prezenți cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și premierii Spaniei, Mariano Rajoy, respectiv Italiei, Paolo Gentiloni.
Ce urmează
Carta Albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Carta Albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.
În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte: • dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei; • aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015; • valorificarea oportunităților globalizării; • viitorul apărării Europei; • viitorul finanțelor UE.
Întocmai precum Cartea albă, aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu. Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.
Citiți și:
.
