Connect with us

JUSTIȚIE

MCV: Un nou raport pe JUSTIȚIE în notă POZITIVĂ. Care sunt șansele ca România să NU mai fie monitorizată sub acest mecanism

Published

on

Comisia Europeană a publicat noul raport pe Justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sub care România și Bulgaria sunt monitorizate încă de la începutul apartenenței lor de la Uniunea Europeană.

ue-romaniaRaportul este al treilea document pozitiv consecutiv în acest sens, după rapoartele din 2015 și 2014, menționând încă de la început condițiile ce necesită a fi îndeplinite pentru a demonstra că monitorizarea sub acest mecanism nu mai este un demers necesar.

Prezentul raport examinează o serie de teste importante care vor avea loc în 2016, menite să demonstreze durabilitatea progreselor. Această durabilitate este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a demonstra că un mecanism precum MCV nu mai este necesar”, se precizează în raportul Comisiei.

Documentul se concentrează pe situația procesului de reformă a justiției în România, cu accent pe independența justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și combaterea corupției.

Citiți și UE: Noul raport MCV subliniază continuitatea reformei și a progresului înregistrat de România și recomandă consens politic în termeni de legislație

Durabilitatea progreselor menționate de experții Comisiei, care au conceput noul raport prin colaborarea și dialogul cu autoritățile române, organizații internaționale și actori din partea societății civile, vizează cele mai importante teste din sectorul judiciar pentru România în acest an: numirile în fruntea instituțiilor judiciare (Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii).

Conducerea instituțiilor respective a jucat un rol important în acest sens, fiind uneori confruntată cu critici personale puternice. Prin urmare, s-a pus accentul pe proceduri de selecție transparente și bazate pe merit , ca o modalitate de a se asigura o conducere solidă, de a se evita interferența politicului în numirile în posturi de conducere de nivel superior și de a se sprijini independența sistemului judiciar”, precizează noul raport MCV.

Mai mult decât atât, în aceeași secvență a raportului se subliniază că numirile judiciare din acest an se vor constitui într-un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări.

Prin comparație cu raportul de anul trecut, în care se preciza cristalizarea unui mediu legislativ stabil pentru noile coduri (penal și de procedură penală), raportul din acest an arată că procedurile parlamentare recurente au constituit o sursă de instabilitate persistentă

Deși Comisia remarcă faptul că modificările propuse de Guvern pentru a pune în aplicare codurile nu au fost adoptate de Parlament, raportul subliniază că ”există dovezi că obiectivul creșterii eficacității în înfăptuirea actului de justiție a fost atins”.

Tot la capitolul reformei judiciare, raportul subliniază că Strategia de Dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este un important plan de acțiune ce necesită a fi asumat în comun în mod real de toți actorii principali: procesul în urma căruia s-a ajuns la planul de acțiune a fost îndelungat și există sentimentul că este nevoie de un nou impuls.

Noul raport MCV subliniază progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și constată rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției, care a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015.

RECOMANDĂRILE COMISIEI în noul RAPORT MCV:

1. Independența sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinței acestuia de a-și juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.

-Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nounumite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor;

-Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;

-După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.

  1. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile.

-Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;

-Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;

-Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.

  1. Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.

-Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;

-Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;

-Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;

-Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.

  1. Lupta împotriva corupției

Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile;

– Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;

– Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;

– Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și a capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.

– Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Celelalte rapoarte MCV pot fi consultate aici.

Citiți și Veste bună pentru România în ziua lansării raportului MCV. Cum se situează țara noastră în raportul Transparency International 2015 privind indicele global de corupție

Citiți șMCV: Comisia Europeană publică miercuri noul raport pe Justiție pentru România. Ce progrese a făcut țara noastră până acum

În altă ordine de idei, în ziua lansării raportului pentru Justiție din cadrul MCV, România primește o veste bună în materie de luptă împotriva corupției.

Conform Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2015 lansat miercuri de Transparency International, România se clasează pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor de 46 de puncte raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte și sub media europeană, printre țările UE incluse în index cu cel mai mic punctaj, alături de Bulgaria, Grecia sau Italia.

Comparând cifrele actuale obținute de România (46 de puncte) cu cele din anii trecuți, observăm un progres de trei puncte față de constanta anilor 2013 și 2014 (43 de puncte), conform unui grafic Transparency International. Totodată, România a urcat 11 poziții (locul 69 în 2014), până pe locul 58 în acest an.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis: România se află pe o direcţie ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV. Raportul arată rezultate impresionante în lupta împotriva corupției | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Guvernul solicită Comisiei Europene eliminarea MCV pentru România | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Raport MCV. Siegfried Mureșan: Susțin implementarea unui mecanism european de monitorizare a justiției în fiecare stat membru UE. Este nedrept ca România și Bulgaria să fie considerate cele mai corupte țări din UE | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Frans Timmermans, despre noul raport MCV și progresele României: În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate şi axate pe prevenirea corupţiei | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: INFOGRAFIC: Țările UE care au probleme mari cu corupția, însă nu au un MCV | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: MCV: Comisia Europeană critică Parlamentul. Reacția liderilor PNL | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Klaus Iohannis și Dacian Cioloș participă joi la prezentarea bilanțului activității DNA în anul 2015 | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Comisarul european pentru Justiție anunță un an decisiv pentru România referitor la MCV: ”Anul viitor vom lua o decizie” | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Consiliul UE Despre Raportul MCV Pentru România: “Deciziile Curților Ar Trebui Aplicate și Implementate De Către Toate Instituțiile, Inclusiv De Către Parlamentul României” | Caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Kelemen Hunor și David Muniz au discutat despre desființarea Secției Speciale: SUA subliniază importanța aprofundării reformelor statului de drept pentru a atrage investitori străini

Published

on

© Kelemen Hunor/ Facebook

Vicepremierul Kelemen Hunor a avut, miercuri, o întâlnire cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, David Muniz, unul dintre subiectele discutate fiind desființarea Secției Speciale.

“Secția Specială de Investigații în Justiție (SIIJ) a fost, printre altele, subiectul dialogului pe care l-am avut cu domnul David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti. Am subliniat în cadrul ședinței, că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale, singura întrebare este unde să fie transferate competențele acestui departament special. Poziția UDMR este foarte clară: competențele SIIJ ar trebui transferate Parchetului General. Acesta ar fi o modalitate corectă, și asemenea, ar fi extrem de importantă pentru cetățeni, deoarece numai astfel se poate garanta că judecătorul și procurorul rămân independenți în proceduri și în decizie”, a precizat Kelemen Hunor într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul UDMR a mai menționat că a fost abordată și problema traficului de persoane, care afectează România.

“Pentru eradicarea fenomenului este necesară o cooperare mai strânsă între instituțiile statului, mai multe state europene, biserică, și organizații nonguvernamentale”, a conchis vicepremierul.

Într-o postare separată, Ambasada Statelor Unite la București a informat că însărcinatul cu afaceri David Muniz a discutat cu Kelemen Hunor despre reforma justiției și despre traficul de persoane.

David Muniz a subliniat importanța aprofundării reformelor statului de drept și a justiției pentru a atrage investitori străini.

Coaliția de guvernare este într-un blocaj pe subiectul desființării SIIJ, pentru că UDMR se opune ca dosarele aflate la Secția Specială să ajungă la DNA.

La începutul lunii, Însărcinatul cu Afaceri al ambasadei SUA a mai discutat problema desființării SIIJ și cu ministrul Justiției. , Stelian Ion.

David Muniz a declarat că, în România, corupția a devenit o amenințare la adresa securității naționale acesta fiind și motivul pentru care SIIJ trebuie desființat.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Comisia de la Veneția recomandă desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție: Salutăm intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar

Published

on

© European Commission/ Twitter

Trimiterea în judecată a magistraţilor numai cu avizul CSM introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători şi procurori, arată Comisia de la Veneţia, într-un aviz cu privire la desfiinţarea Secţiei Speciale, Comisia referindu-se la amendamentele pe care Camera Deputaţilor le-a introdus în proiectul de desfiinţare a SIIJ.

Într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii plenare din 2-3 iulie, Comisia de la Veneția emite mai multe recomandări către autoritățile române cu privire la proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), informează organismul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Avizul a fost solicitat de ministrul justiției din România și vizează atât proiectul de lege adoptat de guvern, cât și versiunea modificată adoptată de Camera Deputaților, pe care Senatul o examinează în prezent.

“Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar, care include un pas esențial în ceea ce privește desființarea SIIJ, și le încurajează să continue reforma mai amplă a sistemului judiciar. Deși Comisia de la Veneția a criticat înființarea SIIJ în două avize adoptate în 2018 și 2019, avizul emis astăzi subliniază faptul că, după trei ani de desfășurare a cauzelor, desființarea acestuia nu trebuie luată cu ușurință”, arată sursa citată.

Prin urmare, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări specifice:

– Articolul 4 din amendamentele Camerei Deputaților ar trebui eliminat, deoarece introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil – urmărirea penală – care depășește cu mult imunitatea funcțională.

– Articolul 6 din amendamentele Camerei Deputaților nu ar trebui să fie menținut. Acest articol prevede o nouă competență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acordând secției relevante a CSM competența exclusivă de a decide cu privire la acțiunile în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția consideră că procedurile penale care nu intră în sfera de competență a imunității funcționale nu ar trebui să fie de competența CSM și ar trebui să fie aduse direct în fața instanțelor de judecată fără examinarea prealabilă a CSM.

– Plângerile, care adesea sunt plângeri penale, depuse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie tratate de către serviciul de procuratură obișnuit și ar trebui considerate ca fiind o chestiune urgentă care necesită o reformă.

Pe 29 martie, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că va solicita Comisiei de la Veneţia un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, informează Adevărul.

În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.  

Ministrul justiţiei a precizat că a sesizat Comisia de la Veneţia, în special din cauza amendamentului introdus în Camera Deputaţilor la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale.

Compromisul din Coaliţie a prevăzut ca magistraţii să nu poată fi trimişi în judecată dacă nu există avizul obligatoriu al CSM.

Stelian Ion a criticat acest amendament, chiar dacă a recunoscut că a trebuit să accepte compromisul, în caz contrar Secţia Specială nu putea să fie desfiinţată.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Consiliul Europei recomandă României să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative pentru ca sarcina probei să revină autorilor infracțiunilor de spălare de bani și finanțare a terorismului

Published

on

© Council of Europe/ Facebook

Comitetul Convenției Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a solicitat miercuri statelor sale părți, inclusiv României, să aplice în mod eficient inversarea sarcinii probei pentru a permite confiscările în cazul infracțiunilor grave.

Într-un raport publicat miercuri, Conferința părților la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului evaluează măsura în care 34 de state părți dispun de măsuri legislative sau de altă natură pentru inversarea sarcinii probei, o posibilitate prevăzută la articolul 3 alineatul (4) din tratat.

Prin inversarea sarcinii probei se urmărește sporirea eficienței confiscărilor, solicitând autorului infracțiunii să demonstreze originea anumitor venituri sau a altor bunuri susceptibile de confiscare.

Raportul conține mai multe recomandări generale adresate statelor părți cu privire la punerea în aplicare a acestui articol din tratat, precum și recomandări specifice fiecărei țări.

Până în prezent, șaisprezece țări s-au angajat să aplice art. 3 (4): Albania, Armenia, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Ungaria, Letonia, Malta, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Portugalia și Serbia. Cu toate acestea, modul în care aceste țări pun în aplicare dispozițiile sale diferă semnificativ. Majoritatea o aplică prin confiscarea extinsă în cadrul procedurilor penale, ceea ce permite confiscarea bunurilor care depășesc veniturile directe ale unei infracțiuni concrete pentru care inculpatul este urmărit penal.

Opt țări au făcut o declarație de a nu aplica – integral sau parțial – art. 3 alineatul (4) și nu îl pun în practică: Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Slovacia, Suedia și Turcia. Alte șapte țări au făcut astfel de declarații, dar au în vigoare măsuri de inversare a sarcinii probei prin intermediul legislației sau prin jurisprudența instanțelor lor: Georgia, Germania, Germania, Italia, Polonia, Rusia, Slovenia și Ucraina.

În ceea ce privește România, raportul consemnează că țara noastră nu dispune de măsuri legislative sau de altă natură pentru a demonstra originea presupuselor venituri de către infractor, ceea ce corespunde declarației făcute la depunerea instrumentelor de ratificare cu privire la articolul 3 alineatul (4), iar sarcina probei pentru toate faptele revine procurorului.

“România ar trebui să ia în considerare ridicarea declarației făcute în temeiul art. 3 alin. 53 IV. În consecință, autoritățile sunt invitate să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative care să permită inversarea sarcinii probei”, se arată în concluziile-recomandări privind România.

Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia), deschisă spre semnare în 2005, este primul tratat internațional care acoperă atât prevenirea, cât și controlul spălării banilor și al finanțării terorismului.

Este singurul tratat internațional care conferă autorităților naționale competența de a opri tranzacțiile suspecte în cel mai timpuriu stadiu pentru a împiedica circulația acestora în sistemul financiar.

Conferința părților monitorizează respectarea convenției de către statele părți.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH10 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA10 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.13 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA13 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ15 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA15 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi20 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi21 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending