Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO pune presiune pe Germania pentru creșterea bugetului Apărării înaintea întâlnirii Trump-Merkel: Contează cu adevărat ceea ce face cea mai mare economie a Europei

Published

on

Prin faptul că este cea mai mare economie din Europa, Germania trebuie să dea un semnal clar cu privire la investițiile sale în domeniul apărării, iar creșterea cheltuielilor în această privință este de bun augur atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru NATO, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei conferințe de presă în care a prezentat raportul anual al organizației.

”Dacă Germania va crește bugetul Apărării, asta va fi bine pentru Europa, pentru Uniunea Europeană și pentru NATO. Cel mai important lucru este că Germania a inversat trendul. După ani de declin în privința cheltuielilor pentru Apărare, tăierile din buget  au fost oprite, iar acesta a început să crească”, a explicat oficialul aliat. 

Germania a crescut bugetul în 2016 și aștept ca toți aliații să facă asta și să investească mai mult în apărare. Aștept asta de la toți aliații, dar Germania cea mai mare economie europeană. Contează cu adevărat ceea ce Germania face”, a mai adăugat Stoltenberg.

În 2016, Germania a alocat un procent de 1.2% din PIB pentru bugetul Apărării, sub criteriul de 2% convenit la nivelul NATO, conform raportului secretarului general al NATO.

Semnalul dat de Stoltenberg vine cu o zi înainte ca Angela Merkel să călătorească la Washington pentru prima sa întâlnire cu președintele SUA, Donald Trump.

Pe agenda convorbirilor ar urma să se regăsească conflictul din Ucraina, problema refugiaților, Uniunea Europeană, dar și bugetul pe care Germania îl oferă apărării. Cel din urmă subiect este și cel mai delicat. Donald Trump și-a exprimat ferm, atât personal, cât și prin vocea vicepreședintelui Mike Pence și a secretarului Apărării James Mattis, cerința ca toate statele NATO să își ridice cheltuielile pentru Apărare la criteriul de 2% din PIB.

Această solicitare este privită fie în mod oscilant, fie în ritmuri diferite de guvernul de la Berlin. În timp ce ministrul Apărării, Ursula von der Leyen, a precizat că solicitarea SUA este una legitimă, șeful diplomației, Sigmar Gabriel, a întrebat retoric dacă vecinii și partenerii Germaniei sunt pregătiți pentru o putere germană militară. Cu toate acestea, Gabriel a recunoscut că Germania trebuie să se îndrepte în respectiva direcție – a alocării a 2% din PIB pentru Apărare – însă fără să ofere un orizont de timp.

Din perspectiva sa, Angela Merkel a recunoscut că Germania trebuie să facă mai mult în privința cheltuielilor pentru apărare.

Citiți și Depinde supraviețuirea NATO de Germania? Ursula von der Leyen: Americanii au dreptate atunci când ne cer să alocăm 2% pentru Apărare

”Mă bucură mesajele clare din partea cancelarului Merkel și din partea celorlalți oficiali germani că vor începe să investească mai mult în apărarea NATO”, a menționat în acest sens secretarul general al Alianței. 

Stoltenberg a mai spus că o creștere a bugetelor Apărării în țările membre NATO nu ține de semnalul dat de SUA și de președintele Trump, ci despre o decizie luată de toți cei 28 de aliați.

Politico Europe nota recent că supraviețuirea NATO depinde de Germania, în contextul în care diferența financiară între alocările financiare în domeniul militar dintre SUA și ceilalți aliați (Europa și Canada) este de 100 de miliarde de dolari. Publicația de la Bruxelles preciza că dacă Germania ar decide să crească bugetul Apărării la 2% din PIB, atunci ar aloca 30 de miliarde de dolari în privința cheltuielilor militare, adică o treime din decalajul amintit anterior.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© Luminita Odobescu/ X

Ministrul de externe, Luminița Odobescu, și ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, au lansat joi, la București, campania “Born in NATO” pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.

Potrivit unei postări pe contul de X (ex-Twitter) al șefei diplomației europene, evenimentul de lansare a avut loc la Liceul Sfântul Sava din București.

Campania este “dedicată tinerilor născuți după 2004, primul an al României în NATO”, a afirmat Luminița Odobescu, adăugând că “celebrăm libertatea, securitatea, democrația pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi”.

În discursul susținut în cadrul evenimentului, ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec le-a transmis tinerilor că “apartenența României la NATO a fost probabil evidentă” pentru ei din momentul în care au aflat ce este NATO, dar a subliniat că nu a fost întotdeauna evident că România, și alte state din Europa de Est, vor adera la NATO.

“Atunci când România, împreună cu alte șase țări – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – au fost invitate să adere la NATO (la summitul de la Praga din 2002), acesta a fost de fapt un pas îndrăzneț care a reunit două jumătăți ale Europei care fuseseră divizate de războiul rece. A fost un angajament, luat de liderii României de la acea vreme – luat de toți liderii noștri de la acea vreme – că baza relațiilor dintre o Europă reunificată și alianța transatlantică va fi reprezentată de valorile noastre comune. Am convenit că vom trăi după aceleași reguli de bază ale statelor democratice într-un sistem internațional bazat pe reguli. Împreună vom căuta nu doar securitatea, ci și libertatea, demnitatea și prosperitatea cetățenilor noștri”, a declarat Kavalec.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

Published

on

© European Union, 2022

Cancelarul german Olaf Scholz a mărturisit într-un interviu citat de Politico Europe că nu a mai discutat telefonic cu Vladimir Putin din decembrie 2022, reiterând apelul său la adresa liderului de la Kremlin de a pune capăt războiului din Ucraina.

”Ultima noastră convorbire telefonică a fost în decembrie 2022 – înainte de acest moment obișnuiam să discutăm mai des”, a dezvăluit Scholz.

Cu doar câteva zile înainte ca Rusia să arunce în aer odinea internațională bazată pe reguli și să pornească un război pe scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, cancelarul german a fost primit de Vladimir Putin la Moscova unde au stat la o ”masă nesfârșit de lungă”, a rememorat Scholz, completând că, după declanșarea războiului, Rusia și Ucraina au încercat să negocieze, dar Moscova nu a dat dovadă de seriozitate în aceste discuții.

”Au eșuat deoarece Rusia le-a folosit doar ca pretext pentru a-și muta trupele în est pentru o ofensivă majoră ”, a spus Scholz.

Cancelarul german, amplu criticat pentru că refuză să ofere Kievului rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, s-a apărat spunând că Berlinul ”va face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu escaladează”.

”În același timp, Germania sprijină Ucraina cu arme și muniții mai mult decât oricare altă țară din Europa. Am cheltuit mai bine de 28 de miliarde de euro în acest sens, mai mult decât multe alte țări la un loc”, a continuat oficialul german.

Dând asigurări că țara sa ”va continua să facă acest lucru atât timp cât este necesar”, Olaf Scholz a evidențiat că Putin nu ar trebui să se bazeze pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se va diminua în timp.

În plus, cancelarul german a reiterat că singurul care poate pune capăt acestui război ilegal este Putin. ”Permiteți-mi să clarific un lucru: pacea este posibilă în orice moment. Putin trebuie doar să se oprească din campania sa barbară și să-și retragă trupele”, a mai spus oficialul german.

De altfel, despre promisiunea că Germania va continua să sprijine Kievul a fost vorba și în ultima convorbire telefonică pe care cancelarul german a avut-o cu liderul de la Kremlin și care venea după un alt dialog purtat de cei doi, tot la telefon, în luna septembrie a aceluiași an 2022

În dialogul din decembrie 2022 care, conform Cancelariei germane, a durat o oră, Olaf Scholz a promis că nu va întrerupe ajutorul militar destinat Armatei ucrainene, ignorând atitudinea denunțătoare a lui Putin conform căreia Berlinul și Occidentul ”inundă” Ucraina cu arme, informează The New York Times.

Revenind în actualitate, această marotă a liderului de la Kremlin se manifestă zilele acestea prin condamnări la adresa NATO, Alianță pe care a acuzat-o că a provocat Rusia prin extinderea către est, într-o referire la recenta aderare a Finlandei și Suediei la alianța militară transatlantică, conform Politico Europe.

De altfel, această retorică nu reprezintă o noutate pentru Occident, conștient că Putin o folosește pentru a justifica încălcarea dreptului internațional.

Continue Reading

RUSIA

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar german Gerhard Schröder susţine în continuare că prietenia sa cu preşedintele rus Vladimir Putin ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina, notează joi DPA.

”Lucrăm împreună cu înţelepciune de mulţi ani. Poate că acest lucru poate încă să ajute la găsirea unei soluţii negociate, nu văd o altă modalitate”, a spus Schröder într-un interviu acordat agenţiei de presă germane, potrivit Agerpres.

Gerhard Schröder este prieten cu Putin încă din perioada când primul era cancelar al Germaniei (1998 – 2005). El continuă să lucreze pentru majoritatea companiilor ruseşti participante la proiectul energetic Nord Stream din Marea Baltică.

Deşi a descris atacul rus contra Ucrainei drept o ”greşeală fatală”, Schröder nu a renunţat la relaţia sa cu Putin. Conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) l-a marginalizat din acest motiv, dar o procedură de excludere a sa din această formaţiune politică a eşuat.

Atunci când a fost întrebat de ce nu renunţă la prietenia cu liderul rus, în pofida zecilor de mii de decese şi a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, Gerhard Schröder a răspuns că ”este adevărat că aceasta este o dimensiune care e diferită”.

El tinde să se plaseze în favoarea contribuţiei relaţiei sale personale cu Vladimir Putin la soluţionarea unei probleme politice extrem de dificile.

”De aceea cred că ar fi complet greşit să uităm toate lucrurile pozitive care s-au întâmplat între noi în politică, în trecut. Nu este stilul meu şi oricum nu fac aşa ceva”, a afirmat fostul şef al executivului german.

Schröder s-a referit la misiunea sa de mediere din martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse în Ucraina, când a spus că s-a întâlnit la Istanbul cu actualul ministru al apărării ucrainean Rustem Umerov, pe atunci parlamentar, după care s-a deplasat la Moscova pentru a discuta cu Putin. Totuşi, acea iniţiativă a eşuat, adaugă DPA.

Pe de altă parte, cancelarul german în funcție, social-democratul Olaf Scholz, a reamintit cu ultima sa convorbire telefonică cu Vladimir Putin a avut loc în decembrie 2022.

Scholz este aspru criticat pentru că refuză să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Ucraina, însă susține că Germania sprijină necondiționat Ucraina, în timp ce “face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu se va intensifica”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE16 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA19 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending