16 septembrie 2016 poate rămâne o zi marcantă în istoria Uniunii Europene și în procesul său de relansare și revigorare a integrării europene, iar epicentrul acestui moment este Bratislava, capitala unui stat care a aderat la UE acum 12 ani și care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
Summitul UE-27 de la Bratislava va fi prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE în 27 după trei ani, dar și prima astfel de reuniune fără Marea Britanie. Reuniunea de la Bratislava este așteptată să contureze un punct de pornire european cu privire la subiectul unei apărări comune la nivelul Uniunii.
Summitul informal de la Bratislava al Uniunii Europene trebuie să reprezinte un punct de cotitură în ceea ce privește protecția frontierelor comune, mai ales că ”lipsa unei reacții rapide și a unei strategii europene uniforme au slăbit încrederea cetățenilor în guvernele lor, în instituțiile lor și în construcţia europeană”, a transmis președintele Consiliului European, Donald Tusk, în scrisoarea trimisă către liderii UE înaintea reuniunii.
O inițiativă franco-germană, proiectul unei apărări comune prin care Uniunea ar deveni mai capabilă în protejarea granițelor sale, ar fi primul proiect de anvergură al UE după referendumul de ieșire a Marii Britanii din Uniune. Apărarea europeană, tema politică a momentului în Europa, pare să constituie punctul de pornire al procesului de reflecție pe care UE și l-a propus și la finalul căruia dorește să elaboreze o strategie, una care să coincidă cu celebrarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, ”certificatul” de naștere al Comunității Economice Europene.
Franța, Germania și Italia – artizanii unui plan Bratislava?
Prioritățile în materie de protecție, securitate și apărare au reieșit imediat după reuniunea dintre Angela Merkel, Francois Hollande și Matteo Renzi, de luna trecută. La Napoli, cei trei lideri europeni au pus în discuție nevoia unei industrii de apărare europeană, subiect ce a primit în ultimele săptămâni o atenție sporită și a rămas atașat conceptelor de securitate internă și externă și protejare a frontierelor, pe fondul crizei migrației și a atacurilor teroriste care au zguduit Europa.
”Germania şi Franţa doresc să-şi asume responsabilitatea în aceste zile şi vor să fie foarte clar că ne-am pregătit corespunzător, iar priorităţile sunt securitatea internă şi externă”, a declarat, în acest context, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, care a susținut recent că Brexit-ul nu va fi principala temă de discuție, UE având nevoie să își discute și alte priorități. Totodată, liderul german a participat în ultimele săptămâni la mai multe serii de reuniuni informale între liderii UE, având și cu președintele Klaus Iohannis o astfel de întrevedere, la Berlin, pe 9 septembrie.
Președintele Franței s-a transformat într-un lider foarte activ în ceea ce privește relansarea Uniunii Europene prin trei componente cheie: protecție, securitate și apărare. Liderul de la Elysee a susținut în dese rânduri revigorarea industriei europene de apărare, iar cu prilejul vizitei de la București din această săptămână a făcut apel la investiții în ceea ce privește apărarea și la demararea unui plan de acțiune.
”Trebuie să investim mai mult. Eforturile principalelor țări europene nu sunt suficiente. Franța oferă cel mai mare buget de apărare pentru Europa, dar trebuie să investim pentru a ne asigura că avem capacități și tehnologii. Un al doilea efort pe care trebuie să îl facem este proiectarea forțelor. Să stabilim, printr-un plan de urgență, dacă putem trimite forțe armate în afara Europei. Apărarea împotriva terorismului cere o pregătire a Europei care să fie diferită de cea trecută. Europa trebuie să intre într-o etapă nouă de finanțare și organizare a apărării ei”, a declarat Hollande.
Ulterior vizitei oficiale din România, președintele Franței a arătat că ”relansarea europeană trebuie să se bazeze pe apărare, protecție și securitate”, iar un prim cerc al țărilor dispuse să progreseze în acest sens ar trebui creat.
O viziune identică o are și Italia. ”Dezbaterea privind viitorul apărării europene este reimpulsionată. Uniunea Europeană trebuie să găsească răspunsuri eficiente la îngrijorările cetățenilor noștri legate de securitate”, a spus ministrul de Externe al Italiei, Paolo Gentiloni, în marja reuniunii UE de la Bratislava.
Șeful diplomației italiene a invocat ideea unui ”Schengen al Apărării”, în care clubul celor 28 de state ar trebui să conțină un nucleu mai mic de țări care au în comun moneda unică, tratatul Schengen privind libera circulație și o coordonare mai bună în materie de apărare. ”Potrivit acestei abordări, un grup de țări cu aceleași opinii ar urma să înceapă punerea în comun a capacităților și resurselor militare pe baza unui acord ad-hoc. Inițiativa va fi apoi deschisă tuturor statelor membre interesate, conform unor proceduri similare celor adoptate în Acordul Schengen inițial”, a explicat el.
Cum se poziționează România?
România își dorește o aprofundare a integrării europene, susține prioritățile strategice privind securitatea internă și externă a UE și va contribui activ la revigorarea industriei de apărare, este poziția cu care președintele Klaus Iohannis va reprezenta vineri România la summitul informal al Consiliului European de la Bratislava, prima reuniune în format de 27 de lideri și întâia întrevedere fără Marea Britanie.
”Trebuie să acordăm o atenție specială protecției cetățenilor europeni și protecției frontierelor externe ale Uniunii. Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toți. Cetățenii noștri, toți cetățenii noștri europeni trebuie să se simtă în siguranță acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, și de revigorarea industriei de apărare europeană. O Uniune care nu se poate apăra, care nu își poate asigura frontierele nu este o Uniune pe care ne-o dorim. România susține și va contribui activ la operaționalizarea acelor inițiative menite să contracareze amenințările la adresa securității, cu care ne confruntăm. Pe oricine întrebați, în Europa, o să vă spună că își dorește o Europă prosperă, asta trebuie să livrăm: securitate și prosperitate”, a expus Iohannis viziunea pe care o exprima în numele României cu privire la subiectul momentului și cel considerat un catalizator al relansării proiectului european.
Citiți și Apărarea europeană – tema politică a momentului în Europa
Un summit precedat de o Stare a Uniunii. Jean-Claude Juncker vrea crearea unui fond european pentru apărare
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, propune crearea unui fond european pentru apărare deoarece Europa trebuie să dispună de un cartier general militar și de resurse militare comune, oferind astfel o formulare concretă ideii revitalizate în ultimele săptămâni în ceea ce privește apărarea comună europeană.
”O Europă care se protejează este una care se apără. Am fost solidari în momente de doliu, trebuie să fim solidari și sub forma unui răspuns colectiv. Trebuie să dispunem de un cartier general și de resurse militare comune. Industria europeană a apărării trebuie să dea dovadă de creativitate. Înainte de finele anului, propun crearea unui fond european pentru apărare pentru a o susține”, a transmis Juncker eurodeputaților reuniți în Plenul Parlamentului European cu ocazia discursului privind Starea Uniunii.
Șeful Comisiei, aflat la al doilea său discurs privind Starea Uniunii, a subliniat că ”apărare europeană nu însemnă reducerea importanței NATO” și că UE ”chiar dacă este o putere de tip soft, ea nu poate neglija ceea ce se întâmplă în vecinătate”.
.
