Europarlamentarii se reunesc în prima sesiune plenară din acest an în perioada 15-18 ianuarie în cadrul căreia vor dezbate rezultatele întâlnirii din 14-15 decembrie între liderii UE la Bruxelles cu președintel Consiliului European Donald Tusk, dar și prioritățile președinției bulgare la Consiliul Uniunii Europene.
La aceste subiecte se adaugă și problema propagandei ruse în statele UE, dar și posibilele încercări de a influența alegerile în unele state UE prin dezinformare, dar și pachetul privind energia curată.
Rezultatele Consiliului European din 14-15 decembrie 2017
Viitoarea relație între UE și Marea Britanie
Marți dimineața, deputații vor dezbate rezultatele întâlnirii din 14-15 decembrie între liderii UE la Bruxelles cu președintele Consiliului European Donald Tusk. Temele reuniunii au fost negocierile Brexit, migrația, cooperarea în domeniul apărării și reforma zonei euro.
Șefii de stat și de guvern au decis în cadrul reuniunii Consiliului European trecerea la cea de-a doua etapă a negocierilor privind Brexit, concluzionând că s-au întregistrat suficiente progrese în cadrul primei faze, unde au fost dezbătute cele trei dosare sensibile ( granița nord-irlandeză, drepturile cetățenilor și angajamentele financiare ale Marii Britanii).
“Consiliul European salută progresele realizate în prima fază a negocierilor, așa cum sunt reflectate în comunicarea Comisiei Europene și în Raportul comun, și hotărăște că sunt suficiente progrese pentru a trece la a doua etapă a tranziției și a cadrului pentru relația viitoare”, se arată în ghidul Consiliului European pentru viitoarele negocieri.
Mai mult, Consiliul European a fost de acord cu propunerea Marii Britanii în privința perioadei de tranziție: “În ceea ce privește tranziția, Consiliul European ia act de propunerea prezentată de Regatul Unit pentru o perioadă de tranziție de aproximativ doi ani și este de acord să negocieze o perioadă de tranziție care acoperă întregul acquis al UE, în timp ce Regatul Unit, ca țară terță, nu va mai putea participa sau numi ori alege membrii instituțiilor UE și nici nu va mai participa la procesul decizional al organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.”
Totodată, UE se angajează să stabilească un strâns parteneriat cu Regatul Unit după ieșirea acesteia din Uniune: “Consiliul European își reconfirmă dorința de a stabili un parteneriat strâns între Uniune și Regatul Unit. Deși un acord privind o relație viitoare nu poate fi finalizat și încheiat decât după ce Regatul Unit a devenit o țară terță, Uniunea va fi pregătită să se implice în discuții preliminare și pregătitoare, cu scopul de a identifica o înțelegere generală a cadrului pentru relația viitoare.”
PESCO, noua structură permanentă de apărare a UE
“Un vis a devenit realitate astăzi”, a precizat președintele Consiliului European, Donald Tusk. “PESCO este expresia practică a dorinței noastre de a contrui o apărare europeană. Aceasta este o veste bună pentru UE și pentru aliații noștri și o veste rea pentru inamici.”
Participarea la Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) este voluntară pentru cele 28 de state membre ale UE. În prezent doar 25 de state membre participă la PESCO, acestea fiind: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. La 13 noiembrie 2017, miniștrii din 23 de state membre au semnat o notificare comună privind cooperarea structurată permanentă (PESCO) și i-au înmânat Înaltului Reprezentant și Consiliului. La 7 decembrie 2017, Irlanda și Portugalia au notificat, de asemenea, decizia lor de a se alătura PESCO.
Decizia Consiliului de instituire a PESCO stabilește:
-lista statelor membre participante;
-lista angajamentelor comune ambițioase și mai obligatorii asumate de statele membre participante, inclusiv “creșterea în mod regulat a bugetelor de apărare în termeni reali pentru a atinge obiectivele convenite”;
-guvernarea PESCO , cu un nivel superior care menține coerența și ambiția PESCO, completate de proceduri de guvernanță specifice la nivelul proiectelor;
-aranjamente administrative, inclusiv funcțiile de secretariat pentru PESCO la nivel de proiect și finanțare;
Cooperarea va începe cu 17 proiecte concrete, printre care crearea unei unități medicale, a unui centru logistic, înființarea unui centru pentru pregătirea misiunilor și dezvoltarea de standarde comune pentru comunicarea radio militară.
Preluarea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene – Premierul Bugariei Boiko Borisov prezință prioritățile statului său
Sub motto-ul ”Uniți suntem puternici”, președinția bulgară ce va fi asigurată de guvernul condus de Boyko Borisov debutează în aceeași zi în care Bulgaria aniversează 11 ani de când a aderat la Uniunea Europeană, promițând să își construiască mandatul pe patru priorități cheie: viitorul Europei și cel al tinerilor, Balcanii de Vest, securitate și stabilitate și economie digitală.
”Principala valoare a proiectului european a fost eliminarea liniilor de divizare și unirea unui continent fracturat în jurul viselor cetățenilor – de pace, libertate, democrație, prosperitate și dreptate. Summit-urile UE de la Bratislava și Roma au arătat clar că, în ciuda Brexit-ul, visul european este încă în viață și că o Europă unită este destinul nostru comun. Europa continuă să fie cel mai atractiv loc din lume pentru a trăi”, este mesajul care acompaniază programul și prioritățile președinției bulgare, care va succeda Estonia, țara care a deținut președinția semestrială a Consiliului între 1 iulie și 31 decembrie 2017, ale cărei progrese vor fi evaluate marți, 16 ianuarie și miercuri, 17 ianuarie.
Prioritățile Sofiei: ambiții mari pentru cea mai puțin dezvoltată țară din Uniunea Europeană
Aflată într-un trio de președinții cu Estonia și cu Austria, în care țările angrenate își stabilesc obiective pe termen lung (18 luni), Bulgaria a cuprins în prioritățile întocmite de guvern o parte din eforturile făcute de guvernul de la Tallin, îndeosebi în direcția securității și a agendei digitale.
Astfel, prioritățile ce vizează ”securitatea și stabilitatea” și ”economia digitală” s-au regăsit și în rândul obiectivelor asumate de Estonia enunțate drept o ”O Europă sigură și securizată” și ”O economie europeană deschisă și inovatoare”.
Separat însă, guvernul de la Sofia și-a asumat ca priorități dezbaterea și acțiunile comune ale țărilor UE pentru viitorul comun al Europei și promovarea unei agende cu perspective europene pentru țările Balcanilor de Vest.
1) Europa, în pragul unor reforme care să o facă mai puternică, mai unită și mai democratică
Cu o dezbatere privind viitorul Europei puternic ranforsată de documente cheie, lideri politice și agende strategice adoptate, Bulgaria menține linia acesteia în condițiile în care următoarele 16 luni reprezintă atât finalul de mandat al actualului Parlament European, cât și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Parafrazând discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii, președinția bulgară își asumă să sprijine coeziunea economică și socială, un principiu vital și pentru această țară, în condițiile în care dosare precum Cadrul Financiar Multianual, Politica Agricolă Comună și Uniunea Economică și Monetară, care sunt teme centrale în această perioadă.
2) Stabilitatea și securitatea Europei
Una dintre prioritățile care au fost incluse și în mandatul președinției estoniene, securitatea și stabilitatea Europei beneficiază de un context favorabil în condițiile progreselor majore făcute în direcția unei uniuni a apărării.
Mai multe decizii comune privind securitatea frontierelor externe ale UE, un sistem de gestionare mai eficientă a migrației și pregătirea unei fundații solide pentru o Uniune a Apărării, prin implementarea cooperării structurate permanente, se numără printre obiectivele anunțate de guvernul de la Sofia.
3) Perspectivele europene și conectivitatea Balcanilor de Vest
Pe de altă parte, Bulgaria aduce pe agenda președinției sale problematica Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Cu toate acestea, mesajul transmis de Sofia nu este menit să acorde false speranțe țărilor care aspiră să devină parte a Uniunii Europene.
”Bulgaria dorește să utilizeze cât mai bine expertiza regională, fără a crea așteptări false, să sprijine reformele legate de aderarea la UE a statelor din Balcanii de Vest și să le pună pe acestea pe agenda priorităților UE privind pacea și stabilitatea în regiune. În același timp, Președinția va depune eforturi pentru a oferi mai mult sprijin geopolitic și economic Balcanilor de Vest prin îmbunătățirea conectivității lor rutiere, feroviare, aeriene, digitale, educaționale și energetice cu UE”, argumentează guvernul de la Sofia.
De altfel, pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali.
4) Economia digitală și competențele pentru viitor
Punând accent pe dosare concrete precum pachetul pentru securitate cibernetică, directiva de protejare a drepturilor de autor, fluxul liber al datelor cu caracter non-personal, codul e-comunicațiilor, domeniul e-privacy, guvernul bulgar și-a asumat ca prioritate finalizarea pieței unice digitale a Uniunii Europene și a economiei digitale și a competențelor în materie.
Propaganda rusă în UE
Eurodeputații vor dezbate miercuri după-amiază influența propagandei ruse în statele UE, precum și posibilele încercări de a influența alegerile în unele state UE prin dezinformare. Deputații au avertizat deja în 2016 despre faptul că propaganda de la Kremlin s-a intesificat în UE după anexarea Crimeei și după războiul hibrid din Donbass.
Contracararea campaniilor de dezinformare împotriva Uniunii Europene este posibilă prin consolidarea grupului operativ al UE privind comunicarea strategică și investind mai mult în creșterea gradului de conștientizare, în educație, în mass media locală și online, în jurnalism de investigații și în alfabetizarea informației, arată o rezoluție a Parlamentului European votată în luna noiembrie 2016 în plen, la Strasbourg.
Rezoluția, adoptată cu 304 voturi pentru, 179 împotrivă și 208 abțineri, arată că presiunea propagandei venite dinspre Rusia și grupurile teroriste islamiste este în creștere și că este importantă adaptarea comunicării în funcție de specificitatea regiunilor, inclusiv prin acces la informații în limba locală.
Deși este un raport cu caracter nelegislativ, documentul a fost o țintă a unei propagande ostile, a argumentat raportorul Anna Fotyga (europarlamentar conservator din Polonia).
”Am primit sarcina de a descrie propaganda venită dinspre actorii statali și non-statali. Am văzut cum aceasta se transformă. Cu privire la Federația Rusă, situația este acum clară. După anexarea Crimeei și agresiunea din estul Ucrainei, multe state sunt complet conștiente de acțiunile sale de manipulare și dezinformare”, a mai menționat aceasta.
Rezoluția susține consolidarea cooperării dintre UE și NATO în domeniul comunicării srategice
Propaganda gestionată deopotrivă de actori statali și non-statali urmărește ”să distorsioneze încrederea, să incite frica și nesiguranța cetățenilor și să provoace dubii și diviziuni în Uniunea Europeană. Propaganda ostilă împotriva UE și a țărilor membre își propune crearea unei diviziuni între Europa și partenerii nord-americani, paralizarea procesului de luare a deciziilor și discreditarea instituțiilor”, se arată în document.
Rusia acționează în spiritul divizării
Linia politicii rusești în această chestiune a devenit mai agresivă și mai agasantă în raport cu vecinătatea, iar informația – un mijloc hibrid de influențare – este utilizată în mod frecvent împotriva vecinătății, împotriva politicilor UE și împotriva Occidentului.
”Guvernul rus desfășoară în mod agresiv o gamă largă de instrumente și mijloace, precum think tank-uri, posturi TV multilingvistice, pseudo-agenții de știri, troli pe social media și internet, pentru a provoca valorile democratice, pentru a diviza Europa și pentru a crea percepția unor state eșuate în vecinătatea estică a Uniunii Europene”, se arăta în textul supus votului.
Raportul arată că prin intermediul Kremlinului sunt finanțate partide politice și alte organizații din UE. Documentul subliniază că strategia informațională a Kremlinului completează politica de accelerare a relațiilor bilaterale, a cooperării economice și a proiectelor comune cu state membre individuale ale UE, pentru a slăbi coerența UE și a submina politicile UE.
Agenda completă a sesiunii plenare poate fi consultată aici.
