Partidul Social Democrat urmează să își prezinte astăzi programul modificat de guvernare în fața legislativului român cu prilejul votului acordat celui de-al treilea guvern al coaliției PSD-ALDE. Aceasta este documentul care va ghida executivul român pe toată perioada exercitării mandatului și care stă la baza măsurilor ce vor fi luate în următorii 2 ani.
Calea Europeană a analizat perspectiva viitorului executiv asupra problematicilor europene, dar și poziționarea acestuia în materie de angrenare a țării noastre la cele mai importante proiecte de pe agenda Uniunii Europene.
Publicat pe site-ul Camerei Deputaților, noul program cuprinde numeroase referiri la Uniunea Europeană și proiectele europene în care România este angrenată sau în care dorește să acceadă în viitor. Acesta însumează 278 de pagini și face referire la Uniunea Europeană sau la teme europene de aproximativ 200 de ori. Fondurile europene nu sunt nici ele neglijate, termenul fiind menționat de 25 de ori.
Potrivit acestuia, PSD se angajează ca, în următoarea perioadă, una ce este considerată “o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor” să se respecte “criteriile de convergență nominală și să mărească viteza de convergență reală cu media UE28” în vederea menținerii creșterii economice.
În cee ce privește absorbția fondurilor europene, guvernarea se angajează ca aceasta să fie accelerată, mizează pe creșterea investiiilor și pe stimularea investițiilor private. Mai mult, aceasta își propune un termen rezonabil de aderare a țării noastre la Zona Euro. Ca argumente justificatoare, guvernarea PSD enumeră măsurile luate care recomandă aderarea României la Zona Euro: “O rată de creștere economică de 7%, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB (mai mic decât în 2016), o datorie publică de 36,4% din PIB (în scădere față de 2016 cu mai mult de 1% din PIB), o rată a șomajului la minim istoric și 13 din 14 criterii respectate din Procedura de Dezechilibru Macroeconomic”.
În cadrul audierii din Comisiile de specialitate de Parlamentul României, ministrul desemnat al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a pledat pentru o abrsorbție de 72,5% de fonduri europene până în 2020. Această problematică a atragerii banilor europeni este cu atât mai importantă pentru țara noastră cu cât în curând vor începe la nivelul instituțiilor europene negocierile privind noul cadru financiar multianual post 2020, iar România are un inters major în continuarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune, instrumente cruciale pentru dezvoltarea țării noastre.
“Pentru a crește competitivitatea României, absorbția integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. După ce în 2017 gradul de absorbție a fost de 11%, guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023”, se arată în programul de guvernare.
În ceea ce privește politica de apărare și securitatea națională, guvernul își propune să schimbe cadrul legislativ existent pentru “a avea instrumentele legislative în concordanţă cu evoluţia riscurilor din sfera securităţii naţionale”, dar și să consolideze parteneriatele strategice, în special pe cel cu SUA. De altfel, a fost creată funcția de vicepremier care să se ocupe cu implementarea acestor parteneriate. Portofoliul va fi gestionat de Ana Birchall.
“Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, reacție adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devina o structură de forțe modernă, capabilă să facă față amenințărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României și să constituie garantul suveranității și independenței naționale. Armata României va contribui la menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărarecolectivăa NATO, precum și la securitatea regională și internațională.”
În contextul noilor provocări care au apărut pe scena europeană și cea mondială precum destabilizareaEuropei de Est ca urmare a conflictului din Ucraina, apariția tendințelor naționaliste și a curentelor populiste cu un mesaj profund anti-european, dar și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și confruntarea contintului cu cel mai mare val migratoriu de după cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul își propune să se racordeze la “noile formule de cooperare consolidată, care se vor contura la nivelul UE, și de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să țină cont și de mutațiile din lumea euro-atlantică”.
Un punct extrem de important de pe agenda viitorului guvern va fi și gestionarea cu succes a primei președinții a României a Consiliului Uniunii Europene.
Pentru coaliție de guvernare , acesta este cel mai important proiect pro-aderare la nivel european: “Vom avea o Președinție cu o agendă complicată, cu negocieri pentru 14 Perspectiva Financiară 2021-2028, cu finalizarea negocierilor aferente procesului de ieșire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Președinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect post-aderare care va trebui susținut de toate forțele politice din România şi care va reprezenta un examen important pentru instituțiile statului român.” Afacerile Europene vor continua să fie gestionate de Victor Negrescu.
Este reiterată ideea continuării politicii de coeziune și rolul României în cadrul negocierilor în arhitectura noului cadru financiar multianual. “Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar vor fi esențiale pentru politica de coeziune a Uniunii și implicit convergența României.”
Aderarea la Schengen
PSD leagă aderarea României la Schengen de nediscriminarea românilor care se află în Regatul Unit, țară ce se pregătește de ieșirea din UE, dar își menține și angajamentul pentru aderarea la Schengen, acest obiectiv fiind “de natură să contribuie la întărirea securității frontierelor externe ale UE și la consolidarea securității interne a UE în ansamblul său.”
MCV
Mecanismul de Cooperare și Verificare se află în obiectivul coaliției de guvernare și se are în vedere eliminarea MCV, fiind considerat o vulnerabilitate deoarece “afectează încă statutul de membru deplin al României în UE”.
România și NATO
PSD are în vedere implementarea următoarelor măsuri, conform programului de guvernare:
- Consolidarea participării României la procesele politice şi de planificare a apărării de la nivelul NATO şi angajarea substanţială în dezvoltarea politicilor, proceselor şi proiectelor ce vizează dimensiunea apărării la nivelul UE. Mecanismele pentru atingerea acestui obiectiv vizează: implementarea posturii aliate de descurajare şi apărare căreia i s-au subsumat măsurile de asigurare aferente Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale / RAP, pregătirea şi punerea la dispoziţia Alianţei a capabilităţilor pentru Forţa de răspuns consolidată a NATO, participarea la eforturile NATO de proiectare a stabilităţii dincolo de graniţele aliate, inclusiv pe palierul combaterii terorismului, participarea la iniţiativele de implementare a Strategiei Globale a UE pe dimensiunea de securitate şi apărare, precum şi sincronizarea implicării în proiectele celor două organizaţii (în special NATO Smart Defence, UE Pooling and Sharing, respectiv Cooperarea Structurată Permanentă) cu priorităţile naţionale de apărare.
- Operaţionalizarea deplină, respectiv funcţionarea optimă, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandă-control aferente măsurilor de asigurare RAP (Comandamentul Diviziei Multinaţionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forţelor NATO şi Modulul NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil), respectiv a proiectelor aferente prezenţei aliate înaintate (tFP) (Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, Cadrul de instruire multinaţională intensificată la nivel întrunit, Iniţiativa Regională de Instruire Aeriană Integrată), simultan cu evidenţierea, în continuare, a importanţei acestora în cadrul Alianţei. Concomitent, continuarea angajamentului României la implementarea prezenţei înaintate consolidate dedicate nordului flancului estic al NATO.
- Continuarea demersurilor pentru conştientizarea la nivelul structurilor decizionale ale NATO şi UE a importanţei stabilităţii regionale a Sud-Estului European, în cadrul stabilităţii globale şi, preponderent, a importanţei strategice pe care NATO şi UE trebuie să le acorde regiunii extinse a Mării Negre.
- Continuarea participării la exerciţii şi activităţi de instruire în comun – participarea activă la Iniţiativa Forţelor Interoperabile şi la exerciţiile înscrise în Programul Militar de Instruire şi Exerciţii. Identificarea exerciţiilor naţionale care pot fi conectate cu cele planificate la nivel NATO şi desfăşurarea în comun a acestora.
- Valorificarea formatelor regionale de cooperare, formale şi informale, precum şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA pe dimensiunea militară.
- Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE reprezintă un proiect la care România trebuie să aibă o contribuţie importantă şi să-şi proiecteze viziunea privind securitatea regională în conţinutul acestei politici. Astfel, promovarea priorităţilor naţionale în domeniul PSAC, în perspectiva deţinerii de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, în 2019, reprezintă un obiectiv esenţial.
–
