NATO
14 ani de la aderarea României la NATO. Klaus Iohannis: România are, de un deceniu şi jumătate, cea mai solidă garanţie de securitate a sa
Published
6 years agoon
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis duminică un mesaj cu ocazia sărbătoririi a 14 ani de la aderarea României la NATO, în care afirmă că ţara noastră are în Alianţa Nord-Atlantică „cea mai solidă garanţie de securitate a sa”.
„Ca parte a celei mai puternice şi eficiente Alianţe de apărare colectivă din istorie, România are în NATO, de un deceniu şi jumătate, cea mai solidă garanţie de securitate a sa. La mulţi ani, NATO! La mulţi ani, România!”, a transmis Iohannis, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Mesajul transmis de șeful statului:
„Ziua NATO reprezintă, pentru România, un moment special, cu o dublă semnificație: aniversăm 69 de ani de la semnarea, la 4 aprilie 1949, a Tratatului de la Washington, actul de înființare a Alianței Nord-Atlantice și, totodată, 14 ani de la aderarea, în martie 2004, la cea mai puternică Alianță politico-militară din istorie.
Vocaţia pro-occidentală a țării noastre a primit, la acel moment, o confirmare fără echivoc. România a devenit oficial membru cu drepturi depline în cadrul familiei de națiuni care îşi ghidează prezentul şi construiesc viitorul pe baza valorilor libertăţii, democraţiei şi statului de drept, precum și a intereselor de securitate și apărare comune.
NATO a dovedit, de-a lungul timpului, că are capacitatea de a se adapta și de a evolua, caracteristici esențiale pentru o organizație care acum se confruntă cu ameninţări multiple, aflate într-o continuă dinamică.
Ca reacție la schimbările mediului de securitate internațional, în anul 2014, la Summitul NATO din Țara Galilor, au fost decise măsuri de întărire a capacității operaționale a Alianței.
Doi ani mai târziu, la Summitul NATO de la Varșovia, s-a conturat necesitatea de a continua adaptarea Alianței, efortul central fiind constituit de consolidarea posturii de descurajare și apărare. S-a decis atunci proiectarea unei prezențe înaintate a NATO pe Flancul Estic, concentrată în România și regiunea Mării Negre, pe dimensiunea sudică a flancului, respectiv în Polonia și țările baltice, pe dimensiunea nordică.
România a fost și este în continuare parte activă a acestor demersuri, ca aliat responsabil și de încredere. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova, structură NATO care și-a dovedit deja eficiența în exerciții multinaționale de amploare anul trecut, și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii.
Țara noastră a devenit un pilon de stabilitate regional, iar pentru a ne consolida acest statut este nevoie ca procesul de adaptare permanentă să continue. Suntem și rămânem angajați alături de aliații noștri în teatrele de operații, cum este cel din Afganistan, precum și în structurile de comandă și în centrele de pregătire ale Alianței, iar contribuţiile noastre sunt foarte apreciate.
România va continua să își respecte angajamentele privind alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării și dezvoltarea de capabilități, precum și contribuția națională la misiuni, operații și activități, conform dezideratului aliat de împărțire echitabilă a responsabilităților („Burden sharing”). Aceste angajamente şi eforturi sunt în interesul direct al României, care este astfel mai bine apărată, dar reprezintă şi o contribuţie valoroasă la întărirea relaţiei transatlantice.
Summitul NATO, care se va desfășura anul acesta la Bruxelles, va fi un nou reper important în procesul de adaptare a Alianței la provocările și amenințările actuale de securitate. După progresele înregistrate în implementarea măsurilor agreate la Varșovia pentru Flancul Estic, următorul pas firesc îl constituie asigurarea coerenței măsurilor aliate pe acest Flanc, de la Marea Baltică la Marea Neagră, în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO. Cu acest prilej, România va susține cu tărie sporirea, în continuare, a rolului NATO în combaterea terorismului, dar şi dezvoltarea cooperării între NATO și Uniunea Europeană, în deplină complementaritate. Conjugarea efortului celor două organizații în domenii de interes comun va conduce fără îndoială la creșterea securității europene și euroatlantice.
Ca parte a celei mai puternice și eficiente Alianțe de apărare colectivă din istorie, România are în NATO, de un deceniu și jumătate, cea mai solidă garanție de securitate a sa.
La mulți ani, NATO! La mulți ani, România !”
La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de alte șase țări prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Potrivit legii, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.
.
You may like
Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european
NATO poate disloca în România Forța de reacție rapidă dacă va fi cazul, anunță Parlamentul după aprobarea din partea președintelui Klaus Iohannis
Țările baltice sunt “lideri în NATO” privind bugetele apărării și sprijinirea Ucrainei, afirmă Blinken la 20 de ani de la aderarea Estoniei, Letoniei și Lituaniei la Alianță
Președintele sârb Aleksandar Vucic: Serbia nu va adera niciodată la NATO. Au vrut să ne distrugă patria
Inițiativa de Securitate Baltică: SUA au alocat un pachet bugetar de 228 de milioane de dolari pentru Estonia, Letonia și Lituania
Consiliul European: Klaus Iohannis a pledat pentru sprijin european acordat R. Moldova și Ucrainei și pentru importanța strategică a zonei Mării Negre
NATO
România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică
Published
15 hours agoon
March 28, 2024Ministrul de externe, Luminița Odobescu, și ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, au lansat joi, la București, campania “Born in NATO” pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.
Potrivit unei postări pe contul de X (ex-Twitter) al șefei diplomației europene, evenimentul de lansare a avut loc la Liceul Sfântul Sava din București.
Campania este “dedicată tinerilor născuți după 2004, primul an al României în NATO”, a afirmat Luminița Odobescu, adăugând că “celebrăm libertatea, securitatea, democrația pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi”.
Alături de @USAmbRO, încântată să particip, la Liceul Sf Sava din Bucuresti, la evenimentul de lansare a campaniei Born in NATO, dedicată tinerilor născuți după 2004 – primul an al RO în #NATO. Celebrăm libertatea, securitatea, democrația pt care trebuie să luptăm în fiecare zi. pic.twitter.com/kGthDhqQhq
— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) March 28, 2024
În discursul susținut în cadrul evenimentului, ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec le-a transmis tinerilor că “apartenența României la NATO a fost probabil evidentă” pentru ei din momentul în care au aflat ce este NATO, dar a subliniat că nu a fost întotdeauna evident că România, și alte state din Europa de Est, vor adera la NATO.
“Atunci când România, împreună cu alte șase țări – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – au fost invitate să adere la NATO (la summitul de la Praga din 2002), acesta a fost de fapt un pas îndrăzneț care a reunit două jumătăți ale Europei care fuseseră divizate de războiul rece. A fost un angajament, luat de liderii României de la acea vreme – luat de toți liderii noștri de la acea vreme – că baza relațiilor dintre o Europă reunificată și alianța transatlantică va fi reprezentată de valorile noastre comune. Am convenit că vom trăi după aceleași reguli de bază ale statelor democratice într-un sistem internațional bazat pe reguli. Împreună vom căuta nu doar securitatea, ci și libertatea, demnitatea și prosperitatea cetățenilor noștri”, a declarat Kavalec.
România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.
NATO
Șeful diplomației SUA vine în Europa: Întâlnire cu Macron la Paris, urmată de reuniunea miniștrilor de externe NATO cu ocazia a 75 de ani de la înființarea Alianței
Published
20 hours agoon
March 28, 2024Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, va merge săptămâna viitoare în Franţa unde se va întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a discuta în special despre sprijinul acordat Ucrainei, a anunţat miercuri Departamentul de Stat de la Washington.
Vizita are loc în plină intensificare a loviturilor ruseşti în Ucraina şi într-un moment în care Kievul le cere aliaţilor săi occidentali mai multe sisteme moderne de apărare aeriană Patriot, scrie AFP, potrivit Agerpres.
De partea americană, ajutoare militare de zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina sunt blocate în prezent de opoziţia republicană din Congres.
“La Paris, secretarul de stat se va întâlni cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei şi pentru a preveni escaladarea conflictului din Fâşia Gaza”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Aceasta va fi o rară vizită la Paris a secretarului de stat american, un vorbitor perfect de franceză, care nu a mai fost acolo de aproape doi ani.
Preşedintele francez, la rândul său, a efectuat o vizită de stat la Washington în decembrie 2022.
După Paris, Blinken se va afla miercuri și joi la Bruxelles pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările NATO cu ocazia celei de-a 75-a aniversări de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, pe 4 aprilie, a adăugat Miller.
Reuniunea urmează să pregătească summitul liderilor celor 32 de state euro-atlantice de la Washington, din perioada 9-11 iulie.
Antony Blinken va participa, de asemenea, la un Consiliu SUA-UE pentru comerţ şi tehnologie la Louvain, în Belgia.
NATO
NATO poate disloca în România Forța de reacție rapidă dacă va fi cazul, anunță Parlamentul după aprobarea din partea președintelui Klaus Iohannis
Published
3 days agoon
March 26, 2024Plenul reunit al Parlamentului a luat act, în şedinţa de marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Legislativul este informat că Forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.
“Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Iohannis, transmisă Parlamentului, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului citat, “în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.
“În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.
Preşedintele Klaus Iohannis evidenţiază că, “pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.
“În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.
Forţa NATO de reacţie rapidă, denumită ”Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat” (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost constituită în anul 2014 după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a fost desfăşurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianţei după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022.
Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este activată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.
Actualmente, Forța de Reacție Rapidă a NATO este dotată cu 40.000 de militari care pot fi mobilizați. Vârful de lance al acestei forțe – VJTF -, condus în 2022 de Franța, a fost dislocat în premieră în istoria Alianței, pe 26 februarie 2022, în România.
În 2024, Forța de reacție rapidă a NATO este condusă de Marea Britanie, care conduce și Steadfast Defender 24, cel mai mare exercițiu militar al NATO după Războiul Rece, în care 90.000 de soldați vor consolida apărarea Europei, punând în aplicare noile planuri de apărare regională.
Cel mai important exercițiu militar al NATO de după Războiul Rece – Steadfast Defender 24 – va avea o componentă care se va desfășura și în România, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, în luna februarie, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro acordat în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
Concrete & Design Solutions
Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”
Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”
România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică
Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL
Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior
Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta
Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar
Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina
Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită
Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării
Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european
Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”
Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată
Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială
Trending
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor
- EDITORIALE1 week ago
Reprezentarea Estului Europei la vârful NATO și UE: În ce moment de cotitură al istoriei euro-atlantice suntem?
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îndeamnă „să lăsăm diferențele” și să alegem o administrație „pentru ca Bucureștiul să se dezvolte și cetățenii să simtă că trăiesc într-o capitală europeană”
- ROMÂNIA1 week ago
Ministerul Educației investește 30 milioane de euro prin PNRR în construcția de campusuri școlare rurale
1 Comment