Connect with us

JUSTIȚIE

6.000 de deținuți aşteaptă Noul Cod Penal pentru a cere eliberarea din penitenciare

Published

on

Hinged_HandcuffsIntrarea în vigoare pe 1 februarie a Noului Cod Penal poate determina şi un val de eliberări din penitenciare. Unele estimări arată că prevederile mai blânde ale noilor norme penale pot duce la eliberarea a peste 6000 de deţinuţi. Activarea noului cod nu înseamnă că pe 1 februarie cei 6000 de deţinuţi vor ieşi pe porţile închisorilor, menționează cotidianul Gandul.

Dosarele celor peste 31.000 de deţinuţi din România sunt acum analizate caz cu caz de comisii speciale. Celor 6000 de deţinuţi ar putea să li se adauge şi alte câteva mii de puşcăriaşi care ar putea beneficia de legea graţierii dacă ea este adoptată de parlament sau prin Ordonanţă de Urgenţă.

Horaţiu Drumbravă, membru CSM, a anunţat la ultima şedinţă de plen că, potrivit unei analize a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în urma intrării în vigoare a Noului Cod Penal peste 4500 de deţinuţi ar fi ”propozabili” pentru eliberare. Această cifră este provizorie pentru că se bazează pe analiza a situaţiei juridice a 19.000 de deţinuţi dintr-un total de peste 31.000. Astfel că o estimare arată că în final peste 6000 de puşcăriaşi ar putea solicita eliberarea.

Noul Cod Penal a scăzut limitele de pedepse pentru unele infracţiuni. Astfel că, spre exemplu, un inculpat condamnat la cinci ani de închisoare pe o infracţiune care avea ca maximum exact cinci ani poate constata că acum aceeaşi infracţiune în Noul Cod este pedepsită cu un maximum de trei ani. Astfel că dacă acest inculpat a ispăşit deja 3 ani instanţa poate constata că şi-a finalizat sentinţa. În alte cazuri, deţinuţii pot cere eliberarea condiţionată datorită micşorării pedepselor.

Sursa: Gandul.info

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

FOTO Cum arată buletinele de vot pentru referendumul național din data de 26 mai 2019

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, modelul buletinelor de vot pentru referendumul național din data de 26 mai, organizate în aceeași zi cu alegerile europene.

În 26 mai, românii vor avea în fața trei buletine diferite de vot: unul pentru alegerile europarlamentare 2019 și unul pentru fiecare dintre cele două întrebări cuprinse în referendumul pentru justiție.

Cele trei buletine vor fi introduse în urne de vot separate, a anunțat, săptămâna trecută, Biroul Electoral Central.

Modelul buletinelor de vot a fost propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Cele două modele sunt printate pe hârtie format A5.

A doua pagină a buletinelor de vot (n.r. versoul primei coperți) este goală, având înscrisă doar numerotarea paginii, în subsol.

Pe a treia pagină a buletinelor va fi tipărită întrebarea și pătrate de 4X4 cm, cu afirmația și negația. Pe unul dintre ele, românii trebuie să pună ștampila de vot.

Ultima pagină a buletinelor de vot pentru referendumul pentru justiție va rămâne goală. Pe aceasta se va aplica, după ieșirea din cabina de vot, ștampila de control.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să voteze la referendum: „Pe 26 mai sa spunem răspicat DA pentru România europeană”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, că îi îndeamnă pe români să vină să voteze la referendum dacă își doresc o Românie europeană.

Dragi români, cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai sa spunem răspicat Da pentru România europeană, ”DA” pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați ”DA” la referendum și nu-i lăsați pe alții să decida în locul vostru. Românii votează pentru ca românii contează”, este mesajul șefului statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene reia avertismentele scrisorii lui Frans Timmermans: Comisia va activa fără întârziere mecanismul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda MCV

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Comisia Europeană a confirmat luni că prim-vicepreşedintele Frans Timmermans le-a trimis vineri autorităţilor române o nouă scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile referitoare la statul de drept în România.

Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, după cum a declarat în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei Europene purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas.

”Principala îngrijorare se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite apelurile extraordinare ar agrava suplimentar situaţia statului de drept. Dacă nu sunt adoptate rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia îşi rezervă atribuţiile de gardian al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid procedura de infringement dacă este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii privind problemele statului de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a declarat Schinas, citat de Agerpres.

În scrisoarea menționată, Comisia Europeană avertizează, în premieră, cu declanşarea Articolului 7 împotriva României modificările la codurile penale vor intra în vigoare. Comisia Europeană va ”declanșa mecanismul statului de drept fără întârziere” în contextul ”îngrijorărilor majore” privind statul de drept în România, se arată în scrisoarea transmisă de Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene. Interesant este faptul că în motivarea sa Comisia Europeană a precizat că va declanşa “Rule of law Framework”, un mecanism care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.


“Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.


Scrisoarea lui Timmermans, datată cu 10 mai, a fost trimisă la o zi distanță după summitul special al Uniunii Europene de la Sibiu, în care România și-a pus speranțele că va fi momentul ce definește moșnirea președinției sale la Consiliul UE.

Amintim totodată că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Ulterior, Parlamentul României a votat în favoarea revizuirii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, stârnind critici din partea președintelui Klaus Iohannis, legea necesitând de altfel să fie promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Atunci, după votul de la București, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, presa europeană relata că o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.

O altă posibilitate ar fi activarea articolului 7, măsură deja luată împotriva Ungariei şi Poloniei, în cazul Budapestei de către Parlamentul European, iar în cazul Varșoviei de către Comisia Europeană.

Activarea articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending